1.Importanta literaturii artistice asupra educatiei estetice a copiilor de varsta timpurie.
Dezvoltarea multilaterală a personalităţii cuprinde drept componentă şi educaţia estetică. Prin
intermediul educației estetice se urmărește dezvoltarea capacității de a recepta, interpreta și crea frumosul. Proces îndelungat şi de durată, educaţia estetică îl familiarizează pe şcolar cu lumea valorilor estetice, îi dezvoltă sensibilitatea estetică, îl ajută să cunoască, să guste şi să transforme bucuria estetică într-o componentă a modului său de viaţă. Educaţia estetică se cere integrată tot mai mult în învăţământ pe toate treptele, de la grădiniţă până la universitate. Ea reprezintă activitatea de formare, dezvoltare a personalităţii umane prin intermediul valorilor frumosului receptate, evaluate şi cultivate la nivelul sensibilităţii, al raţionalităţii şi al creativităţii umane. Educația estetică ocupă, așadar, un loc important în formarea personalității copilului și adolescentului. Acest proces depinde de ceea ce i se oferă copilului, mai ales în perioadele sensibile ale dezvoltării Importanța realizării educaţiei estetice a sporit în ultimii ani, cerându-se integrată tot mai mult în învăţământ pe toate treptele, de la grădiniţă până la universitate. Ea reprezintă activitatea de formare, dezvoltare a personalităţii umane prin intermediul valorilor frumosului receptate, evaluate şi cultivate la nivelul sensibilităţii, al raţionalităţii şi al creativităţii umane
2.Enumerati metodele folosite in cadrul activitatii de literatura artistica si caracterizati
metodele practice. CUBUL. Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele etape :Anunţarea temei, împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe cele șase feţe ale cubului. Descrie: Cum arata culorile, formele, mărimile etc. Compară: Ce este asemănător, ce este diferit? Analizează: Spune din ce este făcut? Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti? Aplică: Cum poate fi folosit? Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale. E pozitiv sau negativ?E principal sau secundar? CVINTETUL. Reprezintă instrumentul de sintetizare a informațiilor, de evaluare a înțelegerii și creativității elevilor și mijlocul de exprimare a lor. Este o poezie de 5 versuri care se elaboarează individual, în perechi sau în grup și respectă următoarele repere : -titlul (un singur cuvânt – substantiv); - descriere (2 cuvinte – adjective); - acțiune (3 cuvinte – verbe); - sentimente, păreri(4 cuvinte – enunț);-esența subiectului (un cuvânt cheie) Pălăriile gânditoare Metoda dezvoltă diferite tipuri de gândire. Încurajează gândirea complexă, atât cea individuală, cât si cea de grup. Participanții trebuie să cunoasca foarte bine semnificația fiecărei culori și să își asume rolul sugerat de aceasta Pălăria albastră – este liderul, clarifică/alege soluția corectă (moderatorul), semnifică gândirea speculativă; Pălăria albă – informează (povestitorul), este neutră, semnifică gândirea obiectivă; Pălăria roşie – spune ce simte (psihologul), semnifică gândirea influenţată de afect; Pălăria neagră –identifică greșelile, aspectele negative (criticul), semnifică gândirea critică); Pălăria verde –generează idei noi (gânditorul), semnifică gândirea creativă; Pălăria galbenă ––identifică aspectele pozitive (optimistul), semnifică gândirea optimistă;
3.Identificati etapele de lucru la organizarea activitatilor literar-artistice de
memorizarea a poezilor. Etapele activităţii de predare-învăţare în cadrul memorizării sunt: 1. Organizarea activităţii: - asigurarea unui cadru adecvat, (curăţenie, aerisire, aşezarea corespunzătoare a mobilierului, asigurarea materialului didactic). 2. Desfăşurarea activităţii Introducerea copiilor în tematica activităţii: Familiarizarea copiilor cu textul literar: Recitarea-model trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: - să fie clară, - să fie expresivă, - să fie însoţită de mimică şi gesticulaţie corespunzătoare, - să creeze emoţie copiilor pentru a le motiva memorizarea. Expresivitatea recitării-model se realizează prin: - schimbarea tonului vocii, - accente şi pauze logice, psihologice şi gramaticale, - respectarea ritmului poeziei, - utilizarea unei mimici şi gesticulaţii adecvate. 4.Descrieti rolul seratelor distractive la varsta prescolara. 5.Propuneti unitati de competenta conform Curriculumui la competenta specifica Nr.3 Receptarea si reproducerea continutului emotiv si ideatic ,varsta 5-7 ani.
6.Recomandati opere orientative literare pentru varsta 5-7 ani.
Ginditoare” in baza povestii Scufita Rosie de Fratii Grim
Pălăria Albă-redă pe scurt textul povestirii.
Pălăria Albastră –o caracterizează pe Scufiţa Roşie în comparaţie cu lupul; e veselă, prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor, dar neascultătoare, în timp ce lupul este rău, lacom, şiret, prefăcut. Arată ceea ce se întâmplă când sfaturile părinţilor nu sunt ascultate. Pălăria Roşie-arată cum Scufiţa Roşie îşi iubea mama şi bunica, de care a ascultat întotdeauna. Ea iubeşte florile, animalele, se joacă cu ele în natură, îi este milă de bunică, este bucuroasă când vânătorul le salvează, este supărată pe lup pentru ceea ce a făcut. Pălăria Neagră – critică atitudinea Scufiţei Roşii: trebuia să asculte sfaturile mamei, trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă. Nu trebuia să aibă încredere în animale, nu trebuia să spună intenţiile ei, este supărată pe vicleşugul lupului. Pălăria Verde-acordă variante Scufiţei Roşii; dacă dorea să ofere flori trebuia să ceară mamei să cumpere un buchet de flori, dacă dorea să culeagă flori, trebuia să o roage pe mama să o însoţească în pădure sau să o întrebe dacă are voie. Lupul o putea ajuta să culeagă mai repede flori sau ciuperci pentru bunica. Pălăria Galbenă-găseşte alt final textului. Scufiţa Roşie putea să refuze să meargă la bunica, ştiind că trece prin pădure; ea nu ascultă de lup, lupul i-arată Scufiţei Roşii drumul cel mai scurt până la bunica, animalele din pădure o sfătuiesc să nu asculte de lup.