METODE DIDACTICE

SPECIFICE EDUCAȚIEI TIMPURII

Noua orientare a învăţământului românesc urmăreşte dezvoltarea gândirii critice a

copiilor, încă din ciclul preşcolar şi primar, prin folosirea metodelor şi tehnicilor activ-
participative noi, care pun accentul pe participarea copilului şi îl plasează pe acesta în centrul
procesului de învăţare. El trebuie considerat, de mic, drept un participant activ şi creativ la
propria formare. Trebuie avut în vedere că, formarea unor deprinderi de învăţare interactiv-
creativă, antrenând efortul intelectual din partea copilului, cu cât sunt mai de timpuriu formate,
fixate şi consolidate, cu atât au un efect formativ mai eficient, materializat în dezvoltarea
capacităţilor intelectuale superioare.
Metoda (gr. metha = către, spre; gr. odos = cale, drum) reprezintă drumul, calea de urmat
de către profesor şi elevi, în vederea atingerii obiectivelor. Metodele reprezintă modalităţi de
acţiune prin intermediul cărora, elevii, sub tutela profesorului sau independent, îşi pot asimila
cunoştinţe, forma şi dezvolta priceperi, deprinderi, atitudini.
Metoda didactică poate fi privită şi ca „o modalitate de acţiune, un instrument cu ajutorul
căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi însuşesc şi aprofundează
cunoştinţe, îşi informează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi practice, aptitudini,
atitudini etc.“ (M. Ionescu, M. Bocoş).
C Moise definește metoda ca fiind „calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi
educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea
educaţilor“ .
Aşadar, modernizarea metodologiei de realizarea a lecţie ca principala formă de
organizare a procesului de învăţământ, impune reconsiderarea metodelor active-participative, în
baza următoarelor considerente:
-sunt centrate pe elev, pe activitatea concretă desfăşurată de acesta pe poziţia de obiect şi
subiect al propriei instruiri şi formări;
-prin accent pe exersarea şi dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor intelectuale, pe
exerciţiul subordonat ideii de asimilare a cunoştinţelor prin acţiune, cercetare, experimentare şi
efort propriu;
 - favorizează o motivaţie interioară pentru actul învăţării prin starea de confort psihic ce
se creează prin obţinerea fiecarui succes personal în activitatea proprie;
-transformă relaţia învăţător-elev într-o relaţie de colaborare şi recpect reciproc în cadrul
căreia şi elevul poate crea situaţia de învăţare, iar învăţătorul va fi animatorul, îndrumătorul şi
catalizatorul energiilor latente ale elevilor;
-pregătesc elevul pentru procesul de autoformare (auto-educatie) ce trebuie continuat şi
după anii şcolarităţii prin faptul că vizează formarea unor tehnici de lucru intelectual şi că
acordţă cultivării spiritului practic-aplicativ al cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
BLAZONUL 
Este o metodă complexă potrivită situaţiilor care presupun o fixare, o sistematizare, o
abordare transdisciplinară. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei
scheme cu desene, jetoane, cuvinte, propoziţii etc. care prezintă sinteza unui aspect real.
Blazoanele pot fi realizate cu întreaga grupă de copii sau se pot forma grupuri de 4-5 copii.
Avantaje:
- favorizează un mediu de învăţare interactiv şi dinamic, prin antrenarea copiilor în soluţionarea
unor probleme;
- angajează copiii în prelucrarea, organizarea şi reorganizarea datelor;
- asigură dinamismul intelectual şi afectiv, permiţând respectarea individualităţii fiecărui copil,
adaptarea constructivă la natura copilului.
- poate fi aplicată în activităţi diverse:educarea limbajului, cunoaşterea mediului, educaţia pentru
societate etc.
Această metodă se poate folosi la grupa mijlocie pentru consolidarea lectiei numărul și
cifrei 4.

Numărul și cifra 4
 I - plantă: Trifoi cu patru foi II- animal: Pisica are 4 picioare
III - obiecte: scaun (are 4 IV - loc: intersecția a 4 străzi.
picioare şi seamănă cu cifra 4)

Diagrama VENN
Diagram Venn are rolul de a reprezenta sistematic, într-un mod cât mai creativ,
asemănările şi deosebirile evidente între două obiecte, mulțimi, animale etc. Metoda este
potrivită la lecţiile de consolidare. Activitatea poate fi organizată în grup, perechi sau chiar
frontal.
Diagrama Venn are scopul de a sintetiza sau de a restructura ideile extrase dintr-o
povestire. Poate fi aplicată în jocurile didactice, povestiri, convorbiri, cât şi în cadrul
observărilor.
Avantajele ale utilizării acestei metode:
-stimulează învăţarea prin cooperare;
-stimulează realizarea de analize comparative, argumentări, aprecieri;
-este facilitat schimbul de informaţii;
-dezvoltă spiritul de echipă.
În grădinița de copii această metodă poate fi folosită pentru o sumedenie de activități. De
exemplu poate fi folosită la Domeniul Limbă și Comunicare pentru compararea a două personaje
din povestea Scufița Roșie respectiv Scufița și Lupul.

Scufița Lupul

- Este o fetiță - Este un

- Este veselă - amândoi se animal
- Vrea să facă o îndreaptă - Este viclean
faptă bună și să ii spre casa
- vrea să îi
ducă mâncare bunicii
- amândoi se facă rău
bunicii bunicii și
află în
pădure Scufiței
Metoda Cubului
Cubul este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a
unei situaţii din mai multe perspective, dar şi o tehnică prin care se evidenţiază activităţile şi
operaţiile de gândire implicate în învăţarea unui conţinut. Se oferă elevilor posibilitatea de a-şi
dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe şi integratoare.
Avantajul acestei metode consta in faptul ca permite diferentierea sarcinilor de invatare,
stimuleaza gandirea logica si sporeste eficienta invatarii (elevii invata unii de la altii).
Avantaje ale metodei:
- Dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare ale elevilor;
-Formarea unei imagini globale asupra problemei abordate;
-O mai bună înţelegere a problemei abordate, având în vedere cele şase perspective luate
în calcul;
-Motivarea elevilor pentru participarea la activitate;
-Dezvoltarea capacităţilor comunicaţionale.
Sarcinile de pe feţele cubului sunt invariabile din perspectivă acţională: descrie, compară,
explică (asociază), argumentează, analizează, aplică.
Sarcinile de pe feţele cubului sunt invariabile din perspectivă acţională: descrie,
compară, explică (asociază), argumentează, analizează, aplică. Procesele de gândire
implicate sunt asemănătoare celor prezentate în taxonomia lui Bloom.
Această metodă poate fi folosită la grupa pare pentru consolidarea activităților specifice
animalelor domestice și sălbatice precum și 2 planșe locul unde trăiesc fiecare( curtea omului,
pădure).
Se prezintă afișează planșe cu animale
domestice și sălbatice. Sarcinile de pe cele 6 fețe
ale cubului vor fi:
1. Descrie un animal domestic.
 2. Compară un animal domestic cu unul sălbatic.
3. Analizează mediul de viață al animalelor sălbatice.
4. Asociază planșa unui animal cu locul unde trăiește acesta (curtea omului, pădure) .
5. Aplică: desenează pe o foaie A4, un animal sălbatic.
6. Argumentează. Alege-ți un animal și explică de ce este mai bine pentru el să trăiască în
pădure/pe lângă curtea omului.

BIBLIOGRAFIE:
Cerghit Ioan Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti 1997.
Ionescu M., Radu I Didactica modernă, ediţia a II-a, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001
Colceriu Laura Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe 2010
https://www.scribd.com/doc/35713179/Metodica-Predarii-Activitatilor-Instructiv-Educative-in-
Gradinita-de-Copii