Sunteți pe pagina 1din 12

Metoda: Mod (sistematic) de cercetare, de cunoastere si de transformare a

realitatii obiective. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite in realizarea unui


scop, metodologie.

Interactiv: Referitor la interactiune, cu caracter de interactiune.

Strategiile didactice interactive ca strategii de grup, presupun munca in


colaborare a copiilor (elevilor) organizati pe microgrupuri sau echipe de lucru in
vederea atingerii unor obiective preconizate (solutii la o problema, crearea de
alternative). Se bazeaza pe sprijinul reciproc de cautare-cercetare si invatare,
stimuleaza participarile individuale, antrenand subiectii cu toata personalitatea lor
(abilitati cognitive, afective, volitive, sociale). Solicita efort de adaptare la normele
de grup, toleranta fata de opiniile, parerile colegilor, dezvoltand capacitatile
autoevaluative. Sunt strategii de interactiune active intre participantii la
activitate.

Activ si creativ este copilul care intervine efectiv in activitatea didactica, care
devine coparticipant alaturi de educator la propria formare, care-si asuma rolul de
actor in actul educativ si nu pe cel de spectator, care accepta in mod pasiv
informatiile oferite de catre cadrul didactic, urmand ca mai apoi sa le reproduca.

Obiectivele metodelor interactive:

 Formarea / promovarea unor calitati europene ce au la baza atitudini si


compotramente democratice, stabilirea unor relatii interculturale care au la
baza comunicarea;
 Insusirea unor cunostinte, abilitati, comportamente de baza in invatarea
eficienta a unor abilitati practice in conditii de cooperare;
 Promovarea unei activitati didactice moderne centrata pe demersurile
intelectuale interdisciplinare si afectiv-emotionale;
 Dobandirea primelor elemente ale muncii intelectuale in vederea conoasterii
realitatii si activitatii viitoare de invatare scolara;
 Implicarea activa si creativa a copiilor pentru stimularea gandirii
productive, a gandirii divergente si laterale, libertatea de exprimare a
cunostintelor, gandurilor, faptelor;
 Formarea deprinderii de a gasi singuri informatii, de a lucra in echipa, de a
aplica cunostinte in diferite situatii, de a constientiza stilurile de invatare pe
care le prefera;
 Realizarea unor obiective interdisciplinare; a sti sa culeaga informatii despre
o tema data, de a sti sa identifice probleme, de a sti sa faca conexiuni;
 Incurajarea autonomiei copilului si promovarea invatamantului prin
cooperare;
 Promovarea diversitatii ideilor; Formarea unui sistem de capacitati si a
deprinderii de a gandi critic;
 Comunicarea pe baza unor tehnologii informationale moderne, interactive;

Metode interactive:

1. Metode de predare-invatare:
 Predarea-invatarea reciproca
 Mozaic
 Tehnica lotus (lotus de grup, lotus individual)
 Stabilirea succesiunii evenimentelor
 Bula dubla
 Partenerul de sprjin
 Cubul
 Puzzle
 Schimba perechea
 Calatoria misterioasa
 Acvariul
 Invatarea in cerc
 Mica pubicitate
 Harta cu figuri

2. Metode de fixare, consolidare si evaluare;

 Piramida si diamantul
 Ghicitorile
 Ciorchinele
 Benzi desenate
 Posterul
 Tehnica blazonului
 Diagrama Venn
 Metoda piramidei
 Jurnalul grafic
 Turul galeriei
 Turnirul intrebarilor
 Analizarea si interpretarea imaginilor
 Turnirul enunturilor

3. Metode de creativitate:

 Brainstormingul
 Tehnica 6/3/5
 Metoda Philips 6/6
 Tehnica viselor

4. Metode de rezolvare de probleme:

 Metoda-Palariutele ganditoare
 Studiul de caz
 Patratele divizate
 Minicazurile
 Diagrama cauza-efect
 Explozia stelera
 Mai multe capete la un loc
 Interviul
5.
6. Metode ce cercetare in grup:
 Proiectul
 Reportajul
 Investigatia in grup
 Experimentul
 Explorarea interdisciplinara
 Cercetarea mea
 Investigatia comuna

Noul curriculum pentru invatamantul prescolar lasa libertatea de a organiza


cat mai creativ si personalizat actul didactic. Educatoarei ii revine sarcina de a-si
alege propriul demers, personalizat, modern, care sa fie compatibil cu stilul
didactic, cu obiectivele si continuturile activitatilor. Exemplele de comportamente
si capacitatile prevazute in curriculum se muleaza perfect pe metodele interactive
de grup, pe ideea desfasurarii activitatilor sub forma integrata.

Metodele interactive de grup se pot combina intre ele sau cu cele


traditionale. Metodele traditionale nu se elimina, se modernizeaza, se combina se
adapteaza se imbunatatesc. Metodele interactive se selecteaza in functie de
obiective, de continutul invatarii si de modul de integrare in structura activitatii.

CUBUL: strategie de predare-invatare, descoperita in 1980 urmareste un


algoritm ce vizeaza descrierea, comparatia, asocierea, analizarea, aplicarea si
argumentarea atunci cand se doreste explorarea unui subiect nou sau unul
cunoscut pentru a fi imbogatit cu noi cunostinte sau a unei situatii din mai multe
perspective.

Etape: - Se formeaza grupuri de 4-5 copii

- Fiecare copil interpreteaza un rol in functie de sarcina indeplinita

Copilul 1 Copilul 2 Copilul 3 Copilul 4 Copilul 5


“Rostogolici” “Istetul” “Stie tot” “Cronometrul” “Umoristul”
rostogoleste citeste retine masoara timpul incurajeaza
cubul sarcina sarcina grupul
formuleaza
intrebarea

- Copiii rezolva sarcina intr-un timp dat;


- Prezinta raspunsul formulat (tot grupul participa);
 Daca se aplica in mai multe grupuri simultan este nevoie de catre un adult
moderator (pentru a monitoriza activitatea si a rezolva problemele)
 Strategia da rezultate foarte bune in activitati de obesrvare desfasurate
frontal, fiecare copil primind cate o sarcina care sa-i motiveze invatarea;
 Exemple de jocuri:”Cubul anotimpurilor”,”Cubul prieteniei”Cubul
personajelor”
 Activitatea de grup se poate incheia sub mai multe forme: Conceperea unei
povesti pe baza raspunsurilor, transpunerea ideilor intr-un desen colectiv,
prezentarea celor mai reusite rezolvari;
 Etape (fetele cubului) DESCRIE

COMPARA

ASOCIAZA

ANALIZEAZA

APLICA

ARGUMENTEAZA
 Copiii raspund la intrebari si rezolva sarcinile care sunt accesibil formulate
si orienteaza gandirea spre raspunsul corect;
 In anumite tipuri de activitati (obesrvarea) se rezolva sarcinile in ordinea
etapelor, in altele ordinea este aleatorie prin rostogolirea cubului;

Exemplu:

Domeniul stiinte: “Insecte” (observare)

Descrierea activitatii: Copiii sun grupati in echipe de cate cinci copii in jurul a sase mese. Prin
extragerea de catre “rostogolici” din plic a unei imagini se va a stabili insecta de observat a fiecarei
grupe: albina, bondarul, furnica, greierele, musca, buburuza.

DESCRIE COMPARA ASOCIAZA ANALIZEAZA APLICA ARGUMENTEAZ


A
- insectele - insectele, - sunetul - comportamentul - completeaza -Harnic ca o albina,
(alcatuire, precizeza initial din insectelor fata de om desenul cu strangator ca o
caracteristici asemanarile si rostirea si celelalte insecte – partile care furnica
) deosebirile numelor insecte folositoare si lipsesc (de la - Musca daca-si
dintre acestea insectelor cu insecte daunatoare fluture- baga tot capul in
litera aripile, de la miere, acolo si-l lasa
corespunzat- furnica-
oare corpul, de la
(Albina – A) buburuza-
bulinele)

TURUL GALERIEI: este tehnica de invatare prin cooperare care stimuleaza


gandirea, creativitatea si invatarea eficienta, incurajand copiii sa-si exprime
opiniile cu privire la solutiile propuse de colegii lor.

Obiectiv: Elaborarea unui plan care sa conduca la finalizarea unui produs ce


constituie opinia/conceptia tuturor membrilor grupului.

Descrierea metodei:

1. Se formeaza grupe de cate 3-4 copii;


2. Copiii organizati pe grupe rezolva o sarcina de lucru care permite mai
multe perspective de abordare sau mai multe solutii.
3. Produsele activitatilor de grup – desene, pictura, colaje etc. se expun pe
peretii grupei (panouri instalate prealabil) ca intr-o galerie expozitionala;
4. La un semnal (dat de educatoare) grupurile de copii cu rol de “vizitatori ai
galeriei” trec pe la fiecare lucrare si pe o coala (loc stabilit anterior) isi
“inscriu” comentariile, observatiile, folosindu-se de simboluri si ajutati fiind
de educatoare;
5. La finalul turului galeriei, grupurile de “vizitatori revin la locurile initiale
si se citesc comentariile , observatiile facute;

Exemplu:

Domeniul estetic creativ: “ Gaze si fluturi cutreiera


pamantul”(desen/pictura)

Descrierea activitatii: Se constituie grupe de 3-4 copii care se consulta in


vederea gasirii solutiilor privind: elementele constitutive ale tabloului, culorile
folosite, asezarea in pagina, impartirea sarcinilor in cadrul grupului. Timpul de
lucru variaza in funcie de forma de organizare a activitatii, respectiv ca parte a
unei activitati integrate sau ca activitate de sine-statatoare. Educatoarea
monitorizeaza activitatea oferind sprijin , dar fara a influenta aspecte ce tin de
creativitatea grupelor constituite. Grupele afiseaza lucrarile pe panourile
amenajate, formand “expozitia” si turul galeriei incepe prin trecerea grupurilor de
la o lucrare la alta pentru a o examina. Pe marginea lucrarilor vor fi lipite buline
colorate astfel: buline albastre pentru lucrari care au elemente lipsa (soare, iarba,
gaze, fluturi), buline mov pentru lucrari care contin elemente care trebuiesc
eliminate din tablou, rosii pentru lucrari cu cat mai multe elemente, detalii, lucrari
originale. Se motiveaza acordarea fiecarui tip de bulina pe lucrare. Turul galeriei
dureaza pana la analizarea tuturor lucrarilor, grupurile revin la loc si-si
completeaza lucrarile.

Turul galeriei:

- Antreneaza grupurile;
- Reactualizeaza cunostintele;
- Exerseaza deprinderile;
- Evalueaza capacitati si abilitati specifice prescolarilor;

BRAINSTORMINGUL sau “furtuna in creier”, “efervescenta creierului”,


“asalt de idei” este o metoda de stimulare a creativitatii ce consta in enunatarea
spontana a cat mai multe idei pentru solutionarea unei probleme, intr-o atmosfera
lipsita de critica.

Obiectiv: Exersarea capacitatilor creatoare ale copiilor in procesul didactic care


sa conduca la activism, la concentrare sustinuta , in grupuri creative.

Descrierea metodei: Se desfasoara in grupuri de 5-20 copii. Grupul cu care se


lucreaza este preferabil sa fie eterogen (copii de aceeasi varsta). Durata optima de
timp este de 20 minute in functie de problema supusa dezbaterii si de numarul de
copii care fac parte din grup. Se impune respectarea catorva reguli/cerinte:

- Selectarea problemei puse in discutie (sa prezinte interes de studiu si


dezbatere);
- Sa aiba sanse de rezolvare;
- Selectionarea grupului participantilor;
- Crearea unui mediu educational favorabil stimularii creativitatii;
- Admiterea de idei in lant, dezvoltarea altor idei pornind de la o idee
prin combinatii, analogii, asociatii;
- Inregistrarea exacta a ideilor;
- Amanrea aprecierilor si a evaluarii ideilor emise;

Etapele:

1. Etapa premergatoare cu cele 3 faze:

- faza de investigare a membrilor si de selectionare a acestora – alcatuirea grupului


creativ;
- faza de antrenament creativ – familiarizarea cu tehnicile;

- Faza de pregatire in care educatoarea aranjeaza sala de grupa , verifica


materialele necesare, anunta regulile, fazele, durata interventiilor;

2. Etapa productiva a grupului de creativitate in care se manifesta “furtuna


creierului” cuprinde:

- Faza de stabilire a temei;

- Faza de rezolvare a problemelor;

-Faza de culegere a ideilor suplimentare;

3. Etapa trierii si selectionarii ideilor – evaluarea

- Faza analizarii ideilor emise – se prezinta lista de idei si se audiaza;

- Faza optarii pentru solutia finala – evaluarea critica a ideilor

Exemplu:

Domeniul Om si societate: “Copil ca tine sunt si eu”

Descrierea activitatii: La inceputul activitatii copiii stabilesc impreuna


insectele primaverii pornind de la intrebarea “Care sunt insectele ce apar
primavara?”. Fiecare copil numeste o insecta, fara a repeta raspunsul dat de
colegi. Sunt notate toate raspunsurile (se asaza imagini reprezentative in dreptul
cuvintelor notate). De la ideea initiala “insectele primaverii” apar idei
intermediare care contin solutii dorite , dar si cele care trebuie eliminate, astfel cu
o linie rosie se subliniaza insectele care nu sunt daunatoare iar cu o linie neagra
se subliniaza insectele daunatoare, apropiindu-se astfel de idea finala. Pentru
insectele care nu sunt daunatoare, copiii pot fi prieteni sau dusmani prin actiunile
lor, astfel apar noi categorii; actiuni de ocrotire si actiuni de distrugere (exemple
de comportamente). In categoria actiunilor de distrugere a micilor vietuitoare se
incadreaza si comportamentul copilului din poezia “Gandacelul “de E. Farago din
care se desprind mesajele: …Copil ca tine sunt si eu/ Si-mi place sa ma joc si
mie…
…Sa ocrotesti cu bunatate/ In cale-ti orice vietate…

 Brainstorming-ul poate fi folosit la nivelul invatamantului prescolar in


diferite momente ca procedeu in cadrul activitatilor;
 Este o metoda utilizata cu eficienta si in cadrul povestirilor create, a
convorbirilor, in formularea de probleme dupa o ilustratie, in teme de
discutie;

EXPLOZIA STELARA este o metoda de stimulare a creativitatii, o


modalitate de relaxare a copiilor si se bazeaza pe formularea de intrebari
pentru rezolvarea de probleme si de noi descoperiri. Incepe din centrul
conceptului si se imprastie in afara, cu intrebari la fel ca o explozie stelara.

Obiective: Formularea de intrebari si realizarea de conexiuni intre ideile


descoperite de copii in grup prin ineractiune si individual, pentru rezolvarea
unei probleme.

Descrierea metodei: Copiii asezati in semicerc propun problema de rezolvat


- pe steaua mare se scrie sau se deseneaza ideea centrala. Pe cele cinci stelute
mai mici se scriu intrebarile: Ce? Cine? Unde? De ce? Cand?, iar cinci copii
din grupa extrag cate o intrebare. Fiecare copil isi alege cate 3-4 colegi cu care
se organizeaza in grupe. Grupurile colaboreaza in elaborarea intrebarilor.. La
expirarea timpului copiii revin in semicerc in jurul stelei mari si comunica
intrebarile elaborate. Copiii celorlalte grupuri raspund la intrebari. Se
apreciaza intrebarile copiilor , efortul acestora de a le elabora precum si modul
de colaborare si interactiune.

 Utilizati explozia stelara ori de cate ori propuneti rezolvarea unei


probleme;
 Stimulati creativitatea individuala si de grup pentru formularea
intrebarilor;
 Confectionati steaua si stelutele (de culori diferite);
 Invatati copiii sa formuleze intrebari, familiarizatii cu cele cinci
intrebari;
 Respectati etapele metodei;

Exemplu:

Domeniul Limba si comunicare: “Bondarul lenes” de E. Farago

Obiectivul: Exersarea capacitatii de a alcatui propozitii interogative


pe baza poeziei

Mijloace de invatamant: stelutele, tablou reprezentand bondarul si furnica

1. Se recita poezia cu intreaga gupa de copii (sau pe roluri cu doi copii).


2. Se extrag stelutele cu cele cinci intrebari de catre copii
3. Copiii formuleaza intrebarile in grupurile din care fac parte.
4. La un semnal (un zumzait), fiecare grup comunica intrebarea
formulata si o adreseaza celorlalte grupuri.
- Ce?- Plange; Cara;
- Cine? – Bondarul; Furnica;
- Unde? – Pe carare …
- Cand? – Intr-o zi de vara…
- De ce? – Bondarul palnge de foame…; Furnica cara boabe-n
musuroi…;

5. Se apreciaza activitatea grupurilor si raspunsurile cele mai


interesante.

 Scopul metodei este de a obtine cat mai multe intrebari si astfel cat
mai multe conexiuni intre concepte; Stimuleaza crearea de intrebari
la intrebari si dezvolta constructia de idei pe idei;

Importanta metodelor interactive de grup:

 Metodele interactive de grup imbraca forma unor jocuri cu reguli,


jocuri de invatare, de cooperare, distractive si actioneaza direct asupra
modului de gandire si manifestare a copiilor;
 Prin utilizarea acestor metode, copii invata sa rezolve probleme cu
care se confrunta, sa ia decizii in grup si sa aplaneze conflictele;
 Situatiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup
dezvolta gandirea democratica, prin exersarea gandirii critice, gasesc solutii,
aduc argumente, dau sfaturi (invata sa condamne comportamente nu
persoana);
 Performantele obtinute sunt percepute de copii si-i responsabilizeza
pentru sarcinile viitoare;
 Grupul se implica in rezolvarea sarcinilor, si intelege sa nu-si
marginalizeze partenerii, sa aiba rabdare, sa se tolereze reciproc;
 Stilul didactic al dascalului va fi adaptat in functie de fiecare tip de
copil: timid, agresiv, pesimist, nerabdator, pentru fiecare gasind gestul ,
mimica, sfatul , orientarea, lauda, aprecierea potrivita.

Bibilografie:

1. Metode interactive de grup – Ghid metodic, S.Breben, E.Gongea, G.Ruiu,


M.Fulga, Editura Arves.
2. Revista invatamantul prescolar, nr.1-2/2010, Editura Arlequin.
3. Curriculum pentru invatamantul prescolar.
4. Dictionarul limbii romane DEX.

S-ar putea să vă placă și