Prietenia

Pe prietenul sigur îl cunoşti

într-o situaţie nesigură

PRETEXT: Citind civintele - cheie broască ţestoasă, leu bolnav,

maimuţă, prietenie, inimă, a bănui, a se ruşina intuiţi conţinutul textului.

Pe o insulă îndepărtată trăia o maimuţă singuratică. Culcuşul şi-l

făcuse într-o dumbravă de smochini pe malul mării; se hrănea cu fructe şi
era mulţumită.Ar fi vrut totuşi să aibă un prieten. Într-o zi văzu pe malul
mării o broască ţestoasă care venise aici de pe insula vecină.
Maimuţa căută smochine coapte şi aruncă una broaştei ţestoase, care-i
plăcu foarte mult. Întoarse capul şi-i mulţumi maimuţei.
- Na-i pentru ce, spuse maimuţa. Dacă vrei, pot să-ţi dau mai multe. De
atunci maimuţa îi dădea broaştei ţestoase în fiecare zi smochine coapte şi
astfel se împrieteniră. Maimuţa era mulţumită că are cu cine vorbi, iar
broasca ţestoasă era şi ea fericită că-şi găsise şi ea o prietenă bună.
Între timp, însă, se îmbolnăvi leul, regele animalelor.Putea să se
vindece numai cu o inimă de maimuţă care leciueşte orice boală.
Leul dădu de veste că pe acela care-i va aduce o inimă de maimuţă îl va
răsplăti din belşug şi-l va numi urmaşul său. Când a auzit de asta, broasca
ţestoasă şi-a adus aminte de prietena ei. Veni la dumbrava de smochini, se
lăsă tratată cu fructe, apoi spuse:
Dragă prietenă, aş fi bucuroasă să vii la mine la masă. N-ai vrea să vii
acum?
- Cu multă bucurie, răspunse maimuţa. Dar cum să trec eu marea ?
- Foarte simplu, spuse broasca ţestoasă. Urcă-te pe spinarea mea şi te voi
duce eu. Maimuţa nu bănui nimic şi se învoi. Se urcă pe spinarea broaştei
ţestoase. Cînd ajunse în mijlocul mării, deodată broasca ţestoasă se opri şi
întrebă:
- Ascultă, maimuţă, este adevărat că inima ta poate să vindece orice boală?
Maimuţa se sperie. Îndată îşi dădu seama la ce se gîndeşte broasca
ţestoasă. Se opri o clipă, apoi spuse:
- Da, broască, este adevărat. Ai pe cineva bolnav?
- Da, răspunse broasca. Regele nostru, leul.
- De ce nu mi-ai spus aşa de la început? o întrebă maimuţa. Aş fi luat- o cu
mine şi ţi-aş fi dat-o.
 - Cum adică? Se miră broasca ţestoasă. Tu nu-ţi porţi inima cu tine?
- Nu, nu o port cu mine, răspunse maimuţa. Noi maimuţele, lăsăm inimile
acasă, cînd plecăm undeva! Dar, dacă vrei, du-mă înapoi şi ţi-o dau.
Broasca ţestoasă ascultă, se întoarse şi se opri o clipă pe malul mării, lîngă
dumbrava de smochini. Maimuţa se căţără în primul copac şi veselă începu
să mănânce smochine.
- Du-te mai repede după inimă! o grăbi broasca ţestoasă. Nu am timp de
pierdut.
- Unde vrei să mă duc după ea?! Întrebă maimuţa. O port cu mine, ca şi
celelalte animale. Dar unui prieten, aşa cum eşti tu, n-am s-o dau.
Broasca ţestoasă se ruşină, iar maimuţa nu mai uită, de atunci, niciodată că
prietenia nu se încredinţează primului venit.

VOCABULAR:
Dumbravă – pădure tânără şi nu prea deasă
A se lăsa tratat – aici: a fi ospătat, servit cu mâncare, băutură
A bănui – a crede, a gândi, a presupune, a suspecta
A se învoi – 1. a conveni, a se înţelege. 2. a accepta, a permite, a încuviinţa.

LECTURĂ

1. Formaţi familia de cuvinte a cuvântului prieten.

2. Găsiţi în text sinonimele cuvintelor a trata, a se urca. Care este forma
literară a acestor cuvinte?
3. Cum înţelegeţi: “prietenia nu se încredinţează primului venit”
4. Identificaţi momentele subiectului, completând tabelul de mai jos

Etapele naraţiunii Descrierea succintă

1. Începutul acţiunii
2. Cauza care declanşează acţiunea
3. Desfăşurarea acţiunii
4. Situaţia dificilă
5. Depăşirea situaţiei dificile
6. Încheierea acţiunii
5. Întitulaţi textul.
VORBIRE:

1. Comentaţi modul în care a procedat broasca.

2. Ce sentimente presupuneţi că a trăit maimuţa, aflând că broasca vrea s-
o folosească în scopurile sale?
3. Cum credeţi de ce a eşuat planul broaştei ţestoase?
4. Ce s-ar fi întâmplat dacă broasca ar fi adus inima maimuţei?
5. Imaginaţi-vă că maimuţa se întâlneşte cu broasca ţestoasă peste cîtva
timp. Improvizaţi un dialog.
6. Ce învăţăminte va trage maimuţa din această întâmplare, dar broasca
ţestoasă?
7. Înscenaţi, la alegere, un fragment din text.
8. V-aţi aflat vreodată într-o situaţie asemănătoare cu ceea trăită de
maimuţă? Povestiţi-o pe scurt.

SCRIERE
1. Încercaţi să-i prescrieţi leului o reţetă pentru o însănătoşire mai grabnică.
2. Alcătuiţi un alt final al textului.
3. Organizati concursul “Cel mai bun cunoscător al proverbelor despre
prietenie”
4. Scrieţi un eseu, folosind ca titlu unul din proverbe.
 Este uşor să găseşti un prieten în fericire,
foarte greu în nenorocire .
Democrit

PRETEXT: Ce înseamnă, în viziunea voastră, un prieten necredincios? Cu ce îl

asociaţi?

Prietenul care nu vine

cînd îl aştept şi cănd mi-i greu
rămîne-abia pe jumătate
să dăiniască-n pieptul meu.

De parcă s-ar fi dus pe valuri,

de parcă undeva l-au prins
şi-l leagă de-un catarg cu funii
de-asupra unui rug aprins.

De parcă sînt luat de ape,

iar, el, rîzînd uşor pe mal,
c-o vîslă lungă mă împinge
cu tot cu spume şi cu val.
Rămîne abia pe jumătate
prietenul necredincios,
iar amintirea lui tăios
ca o aripă frîntă bate.
( L. Damian )

Vocabular:
A dăinui – a exista, a fi, a se menţine, a trăi.
Catarg – aici: stîlp de lemn sau tub metalic care se montează vertical pe o navă pentru
a susţine pînzele sau antenele de telegrafie fără fir.
Funie – frînghie.
Tăios – ascuţit, tăietor.
Frînt – rupt prin îndoire. Fig. Învins,sleit, zdrobit de oboseală.

LECTURĂ:
1. Alegeţi din text expresiile care ne demonstrează infidelitatea prietenului.
2. Selectaţi versurile care constituie imaginea vizuală şi imaginea auditivă a textului.
3. Definiţi sentimentele eroului liric.
4. Ce impresie de ansamblu se desprinde din finalul poeziei?
5. Întitulaţi poezia.

VORBIRE:

1. Ce calităţi trebuie să aibă un prieten adevărat?

2. Care din ele le preţuiţi mai mult? De ce?
3. Cum susţineţi un prieten?
4. Demonstraţi că:
 Prietenia este o necesitate vitală
 A fi prieten este o mare responsabilitate
5. Ce-aţi putea spune despre tăcerea prieteniei?
6. Cum se pot redresa nişte relaţii de prietenie?
7. Completând tabelul, răspundeţi la întrebarea: ce ar constitui baza prieteniei,
componentele prieteniei, succesul/bucuriile prieteniei, insuccesul/necazurile prieteniei.

Baza prieteniei
Componentele prieteniei
Succesul/bucuriile prieteniei
Insuccesul/necazurile prieteniei

SCRIERE:
1. Continuaşi şirul:
Cine vrea să păstreze un prieten, să ia aminte la acestea:
Să-l cinstească în faţă
Să-l laude în lipsă
Să-l ajute la nevoie...
2. Scrieţi o scurtă povestire despre o întîmplare , în care v-aţi convins cine sînt
adevăraţii prieteni. Ilustraţi deosebirea dintre o prietenie adevărată şi una
falsă, care este întemeiată pe dorinţa de a-l folosi pe cineva în interese
personale.

CURIOZITĂŢI:

Lumea cunoaşte mii de exemple înduioşătoare de dragoste pînă la jertfire a cîinilor faţă de
stăpînii lor. Lorenzo de Ponte, libartistul marelui compozitor Mozart, în amintirile sale despre
celebrul muzicant, povesteşte o impresionantă istorie legată de cîinele acestuia.
…La 5 decembrie 1791, într-on zi rece şi plină de gheaţă, pe un început de viscol, în Viena, se
îndrepta încet spre cimitirul situat peste Dunăre un cortegiu mortuar. Dricul primăriei, neînsoţit
practic de nimeni, ducea trupul neînsufleţit al marelui compozitor Wolfangang Amadeus Moţart, La
pas cu caii, vestimentaţi în negru, mergea Bull, cîinele capelmaistrului. Cînd dricul a intrat pe poarta
cimitirului, se lăsase deja înserarea, viscolea năprasnic. Mozart nu avea loc de înmornîntare
cumpărat din timp. Groparul i-a coborît sicriul în una din cele 6 gropi comune, săpate pentru săraci
şi vagabonzi. Noaptea el a fost trezit de un urlet tînguitor. În bezna rece paznicul întrezări pe
mormîntul proaspăt un cîine. Era cîinele lui Mozart. Impresionant, groparul a încercat să-l ia la cald,
în bordeiul său, dar degeaba, cîinele nu s-a mişcat din loc. Înţepenit de durere, foame şi frig, dulăul a
stat pe mormînt două zile şi nopţi, ca a treia zi dimineaţa să fie găsit mort, sloi de gheaţă. Bătrînul
îngrijitor i-a săpat o groapă în vecinătatea celei în care odihnea stăpînul său, celebrul compozitor
Wolfgang Amadeus Mozart.

Niciodată fericirea nu l-a ridicat pe om la aşa

înălţimi, încît să n-aibă nevoie de prieteni.
 ( Seneca )

PRETEXT: Alcătuiţi un Cinquen, avînd ca motiv Prietenie.

Prietenia este iubirea care înnobilează viaţa şi-i dă un sens. Ea se contopeşte

cu generozitatea şi e singurul sentiment dezinteresat. Pierdută, omul trăieşte din
dîra ei luminoasă. În veci, negăsită, urmele ei se văd pe toate cărările vieţii.
Oriunde vei pune piciorul te vei regăsi cu prietenia, căci altfel ce am deveni
cănd am ajunge undeva şi am şti că nimic nu ne aşteaptă? Ce ar fi dacă am
pleca şi am fi siguri şi nimeni nu se va mai gîndi la noi?
Anume prietenul este un răspuns la întrebările tale. El este cîmpul pe care tu
îl însămînţezi cu dragoste şi îl culegi cu recunoştinţă. El este masa şi căminul
tău, pentru că la el vii cînd ai o durere sau cauţi alinare. Cînd îţi spune el
părerea, tu nu ai temeri că vei fi sau nu de acord, deoarece formaţi o unitate. Şi-
atunci cănd tace, inima ta ascultă neîncetat inima lui. Pentru că în prietenie
toate gîndurile, toate dorinţele, toate speranţele se nasc şi se împărtăşesc cu
bucurie prietenului. Cînd te desparţi de el, nu te-ntristezi, fiindcă ceea ce iubeşti
la el devine mai clar în lipsa lui, aşa cum muntele pentru un alpinist se vede mai
clar de la poalele lui. Prietenia nu are alt scop decît cel de a înălţa sufletul. Şi
fie ca ceea ce ai mai bun pentru prietenul tău să fie .
Mereu să cauţi un prieten pentru viaţă,
căci el nevoile-ţi va împuţina,
iar în plăcerea amiciţiei vor fi
doar zîmbete şi-mpărtăşite bucurii
şi-n roua dimineţilor de vară
inima găseşte prospeţime
şi uită de povară.

VOCABULAR:
A înnobila – a înălţa
Dîră – urmă
Alinare – 1. calmare, liniştire, domolire, potolire ; 2. consolare, îmbărbătare,
încurajare, mîngîiere.
A se contopi – a se uni strîns, a se împreuna
LECTURĂ:
1. Selectaţi din text expresiile care determină cuvîntul “prieten”. Explicaţi-le
2. Folosind mesajul textului definiţi cuvîntul “prietenie”.
3. Care este condiţia supremă într-o relaţie de prietenie?
4. La ce ne îndeamnă autorul textului?
5. Găsiţi un titlu potrivit pentru textul dat.

VORBIRE:
1. În ce momente ale vieţii avem mai multă nevoie de prieteni?
2. Ce puteţi spune despre un prieten pe care-l căutaţi numai ca să vă ţină de
urît?
3. Poate omul avea mulţi prieteni?
4. Cum ne ajută prietenia să ne înţelegem pe noi înşine?
5. Este oare prietenia un al doilea EU?
6. Care sînt avantajele priceperii de a fi un bun prieten pentru:
 viitoarea carieră
 căsnicie
 a fi părinţi
7. Ce puteţi spune despre relaţiile de prietenie între:
 părinţi şi copii
 doi tineri
 două tinere
 un tînăr şi o tînără
8. Ce deosebire găsiţi între Prietenie şi Dragoste?

SCRIERE:
1. Scrieţi o listă de cuvinte care s-ar asocia, în viziunea voastră, cu prietenia.
2. Cum vă imaginaţi visul prieteniei? Încercaţi să-l descrieţi.
3. Comentaţi aforismul lui G. Le Bon “Prietenia este mai des o uşă de ieşire
decît ouşă de intrare a dragostei”.
Democri