TEXTUL ARGUMENTATIV

Repere teoretice

Definiție: Argumentativ este textul în care se susţine sau se demonstrează

în mod logic, un punct de vedere privitor la o anumită temă.  

Textul argumentativ afirmă sau neagă idei, convingeri, atitudini. Procesul argumentării unei
opinii presupune parcurgerea unor paşi obligatorii: a susţine, a dovedi, a întări. Scopul
argumentării este de a convinge partenerul de comunicare (interlocutor sau cititor), privitor la
valabilitatea opiniei exprimate. O opinie nesusţinută de argumente nu este o argumentare, ci o
afirmaţie nejustificată (lipsită de valabilitate).
Structura unui text argumentativ

1. Enunţarea ipotezei: alcătuirea unui enunţ clar, care conţine teza/ideea ce urmează a fi
demonstrată, dar şi exprimarea propriei opinii faţă de aceasta. Se pot folosi verbe de opinie:
a crede, a considera etc.
2. Argumentarea propriu-zisă (Formularea argumentelor): enunţarea a două sau mai multe
argumente pro şi/sau contra ipotezei enunţate şi susţinerea lor (exemple, citate, prezentarea
unor întâmplări, opinii de autoritate, comparaţii care să scoată în evidenţă ideea susţinută).
Argumentele se punctează prin formulări pregnante, care au rolul de a anunţa că urmează
ceva important, solicitând în acest fel atenţia interlocutorului / cititorului: pentru că,
deoarece, faptul se explică prin, de exemplu, la fel ca, având în vedere faptul că…, spre
deosebire de, în primul rând, în al doilea rând, într-o ardine de idei, în altă ordine de idei
etc.
3. Formularea concluziei: întărirea ipotezei, prin reluarea sa în mod nuanţat, dacă
argumentarea a demonstrat teza enunţată iniţial; contrazicerea ipotezei, dacă argumentarea a
demonstrat ipoteza respectivă. Se utilizează diverse cuvinte persuasive: în mod sigur,
evident, clar, prin urmare, aşadar, în concluzie etc.

Etapele producerii unui text argumentativ

 Se citește cu atenţie subiectul pentru a înțelege situaţia de comunicare: (Cine este

enunţiatorul?, Cine este destinatarul?, Când?, Unde?, De ce?, Cu ce scop?), care esta
tema, care trebuie să fie teza.
 Se caută argumente pentru a susţine teza. Fiecare argument găsit trebuie susținut cu un
exemplu.
 Se clasează argumentele de la cel mai puţin convingător la ce mai convingător, pentru a
evidenţia cât mai bine opinia.
 Într-o argumentare scrisă se include în acelaşi paragraf argumentul şi exemplele potrivite
pentru a-l susţine.
 Se va ține cont de utilizarea corectă a conectorilor logici
 Textul argumentativ trebuie să aibă introducere şi concluzie!
Mãrcile textului argumentativ. Conectori logici:

Pot fi cuvinte (conjuncţii, adverbe, prepoziţii, interjecţii), expresii şi locuţiuni

(conjuncţionale, adverbiale, prepoziţionale), verbe şi expresii verbale, propoziţii care
organizează discursul argumentativ.

De exemplu:

conectori care introduc părerea mea este că, voi arăta că

teza / ipoteza
conectori care leagă prin urmare, așadar, în consecință, fiindcă, deoarece, întrucât
argumentele de tezele pe
care le susțin
conectori care introduc căci, pentru că, de fapt, dovadă că, cum, având în vedere că, de
argumente (justificatori) altfel
conectori care introduc în primul rând, mai întâi de toate, să începem prin, trebuie
primul argument amintit mai întâi că, prima remarcă se referă la, să pornim de la
conectori care introduc în al doilea rând, în plus , în continuare, la fel, pe de o parte...
următoarele argumente: pe de altă parte, nu numai... ci şi

conectori care introduc în fine, pentru a termina, în ultimul rând, nu în ultimul rând
ultimul argument: conectori care leagă argumentele între ele: şi, dar, însă, ci, sau

conectori care introduc deci, în concluzie, așadar, iată de ce, ei bine

concluzia

Activitate practică

1. Citiți textul argumentativ și rezolvați cerințele:

,,În opinia mea, afirmația lui N. Iorga, conform căreia Școala cea mai bună e aceea în care
înveți înainte de toate a învăța este îndreptățită, căci școala trebuie să furnizeze, înainte de toate,
metode și tehnici de învățare, nu cunoștințe de-a gata, pe care memoria nu le poate găzdui la
nesfârșit.
Pe de o parte, noțiunea de școală a fost mereu asociată cu cea de educație. De altfel, sensul
etimologic însuși al cuvântului se poate constitui în argument care să susțină afirmația
gânditorului, căci în limba latină educațio însemna formare a spiritului, creștere spirituală, iar
acest sens încă se menține. Desigur că școala trebuie să devină tot mai dinamică şi să răspundă
ritmului alert al dezvoltării societății. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev în așa fel încât el
să-şi canalizeze atenția totdeauna spre ceea ce este esențial pentru cariera pe care vrea s-o
urmeze.
Pe de altă parte, nimeni nu poate nega importanta școlii în formarea omului, întrucât acesta
este o ființă rațională pe care o caracterizează capacitatea de a învăța. Cu certitudine, arma
imbatabilă a omului este gândirea şi cred că, în afara școlii, aceasta este insuficient stimulată.
În concluzie, conservatoare sau liberală, școala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul ei
suprem, acela de a forma spiritul uman. Pentru aceasta orice elev trebuie, firește, să învețe mai
întâi a învăța.”
 Cerinţe:
1. Selectați din text 3 cuvinte necunoscute. Explicați cu ajutorul dicționarului sensul lor.
2. Identificați pârțile componente ale textului argumentativ.
3. Găsiți conectorii specifici fiecăreia dintre cele trei etape ale argumentării şi precizați rolul lor
în text. Explicați semnele de punctuație la introducerea conectorilor.
4. Continuați șirul argumentelor, pornind de la opinia dumneavoastră.

LUCRUL ÎN GRUP: Redactați un text argumentativ, pornind de la afirmațiile propuse și

respectând algoritmul dat:
Grupul 1: „Frumuseţea se referă la ceea ce simţi în interior şi este o atitudine care ţi se reflectă
în ochi. Nu are nimic de-a face cu fizicul.” Sofi Loren (actriţă italiană)

Grupul 2: „ Dacă s-ar construi casa fericirii, cea mai mare încăpere ar fi sala de aşteptare.”
Jules Renard (scriitor francez)
 Grupul 3: Munca îl scuteşte pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul, sărăcia. Voltaire

Grupul 4: Dacă omul citeşte, creierul lui devine un laborator nesecat de idei şi imagini...”
Mihai Eminescu
  Algoritm de realizare a unui text argumentativ:
 Ipoteza
În ipoteză enunțăm succint ideea pe care intenționăm să o susținem sau combatem, exprimându-
ne propria opinie.
 Argumentarea propriu zisă sau Demonstrația
În demonstrație aducem argumente pro sau contra ideii afirmate, astfel încât să convingem că
opinia exprimată în ipoteză este adevărată.- prin explicări, comparații, exemplificări, etc.
 Concluzia
În concluzie reluăm nuanțat şi concretizat opinia personală exprimată în ipoteză.

Portofoliul viitorului profesor

1. @ Joc didactic: De ce ? Pentru că...:

- Regula jocului este următoarea: profesorul (sau un elev) spune o propoziție enunțiativă.
- Un alt elev va transforma propoziția enunțiativă într-o propoziție interogativă.
- Următorii participanți la joc trebuie să răspundă la această întrebare, folosind argumente.
De exemplu:
Primul elev: Casa părintească nu se vinde.
Al doilea elev: De ce casa părintească nu se vinde?
Al treilea elev: Casa părintească nu se vinde, pentru că, mai întâi de toate, împreună cu ea ne
vindem copilăria, amintirile. Şi mai apoi, vindem marea realizare a părinților noști, în care au
investit timp, efort, sănătate, dragoste şi speranțe.
2. Scrieți pe bilețelele primite o propoziție enunțiativă, având un conținut profund,
meditativ, pe care am putea-o ulterior dezvolta conform algoritmului de mai sus.

Lucrul individual
 Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre muncă, pornind de la ideea
exprimată în urmatoarea afirmaţie: „Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru
leneşi” (Mihai Eminescu).

În textul argumentativ trebuie:

- să respecți construcția discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate acestuia - 2 puncte
- să ai conținutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a opiniei proprii față de
afirmația dată, enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare a cel puțin două argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente - 6 puncte
- să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corectă, de
ortografie şi punctuație) -1 punct (se acordă 1 punct din oficiu).