NUVELA PSIHOLOGICĂ

MOARA CU NOROC
de IOAN SLAVICI
I. TEMA ȘI VIZIUNEA DESPRE LUME

 2 TRĂSĂTURI ALE NUVELEI PSIHOLOGICE

 Acţiunea urmăreşte transformarea personajului, sub influenţa mediului
exterior şi a unor trăiri interioare : personajul principal Ghiţă se modifică
treptat pe parcursul acţiunii, din cauza pasiunii lui obsesive pentru bani
- transformarea sa poate fi o consecinţă a influenţei lui Lică (de fapt a influenței
banilor), dar în acelaşi timp a unei slăbiciuni de caracter
- pe scurt discutată această involuţie a personajului
2) Accentul se pune pe conflictul interior : conflictul dintre Lică şi Ghiţă va anula
personalitatea acestuia din urmă deoarece Lică profită de slăbiciunea pe care
hangiul o are pentru bani
- influenţa lui Lică determină conflictul interior al lui Ghiţă care este pus în situaţia
de a alege între familie şi dorinţa de a avea mai mulţi bani
- acest conflict interior este urmărit cu ajutorul mijloacelor de caracterizare
specifice prozei de analiză psihologică: monologul interior, introspecția, analiza
psihologică

 TEMA: dezumanizarea individului sub influenţa banului

Secvenţele la care poate fi raportată tema: prima întâlnire cu Lică deoarce
atunci se declanşează procesul de decădere morală şi secvenţa în care o ucide pe
Ana deoarece reprezintă ultima treaptă a dezumanizării lui
- Se sugerează în text că fără influența nefastă a lui Lică asupra lui, Ghiță nu ar fi
decăzut din punct de vedere moral
- A doua secvență pune în evidență teza morală a nuvelei, stabilită prin cuvintele
bătrânei, deoarece Ghiță nu doar că alege banii în defavoarea cinstei soției sale,
 dar o ucide deoarece se simte vinovat și că a determinat transformarea și
decăderea ei
Tema nuvelei surprinde influenţa nefastă a dorinţei de înavuţire şi procesul de
dezumanizare al individului ca urmare a acestei obsesii pentru bani. Două secvenţe care
marchează această transfomare a personajului sunt scena în care acceptă înţelegerea cu Lică
Sămădăul care îi va schimba destinul şi secvenţa finală în care atinge ultima treaptă a degradării
sale morale. Lică ajunge să îl manipuleze pentru că intuieşte slăbiciunea hangiului pentru bani,
care nu realizează că devenind complice la fărădelegile acestuia îşi va distruge atât echilibrul
interior, cât şi relaţia cu familia. Treptat decade şi în ochii celor din jur, pierde respectul
oamenilor şi al soţiei, iar ultima încercare de reveni pe drumul cel bun eşuează tot din cauza
obsesiei pentru avere. Decăderea sa morală este însă ireversibilă în momentul în care, deşi el
principalul vinovat pentru gestul de trădare al Anei, o ucide, ignorând astfel importanţa familiei.

 2 ELEMENTE DE COMPOZIŢIE (la alegere)

- Titlul: are dublă semnificație: hanul la început pare a le aduce doar noroc
personajelor, deoarece îşi îmbunătăţesc sitaţia materială, dar în final se
dovedeşte că sub aparenţa norocului se află moartea tragică
- Acţiunea: prezentarea pe scurt a acţiunii (decăderea lui Ghiță)
- Timpul și spațiul: acțiunea se petrece între două repere religioase: ei vin la han
de Sfântul Gheorghe și își pierd viața în ziua de Paște, când hanul ia foc,
purificându-se astfel locul
- Incipitul: cuvintele bătrânei fixează teza morală a nuvelei, conform căreia omul
trebuie să se mulţumească cu ce are
Conflictele: conflictul exterior este cel dintre Lică Sămădăul şi Ghiţă (discutat
pe scurt)
- dar conflictul principal este cel interior, al lui Ghiţă care pe parcursul nuvelei
are mari frământări interiore, fiind nevoit să aleagă între familie şi bani
Finalul: finalul se află în legătură cu incipitul şi întăreşte teza morală a nuvelei
 - replica bătrânei din final sugerează pedeapsa unui destin necruţător: dacă au
încercat să obţină mai mult decât li se cuvenea, prin mijloace imorale,
personajele au fost pedepsite: „dar aşa le-a fost dată.”

II. CARACTERIZAREA PERSONAJULUI: HARAP-ALB

• 2 ELEMENTE DE COMPOZIŢIE (LA ALEGERE, DINTRE: temă,

titlu, acțiune, conflict, legătura dintre incipit și final – elementele de compoziție
trebuie să fie relevante pentu caracterizarea personajului)

STATUTUL PERSONAJULUI
- Statutul social: Ghiță este un cizmar sărac, căsătorit cu Ana, are 2 copii, ia în
arendă hanul pentru a-și scăpa familia de sărăcie (dorința aceasta la început este
justificată de mediul social în care trăiește: un sat cu oameni săraci în care
nimeni nu are nevoie de un cizmar)
- Statutul psihologic: dacă la început este prezentat ca având doar trăsături
pozitive, treptat personajul suferă un proces de transformare și decade din cauza
slăbiciunii pentru bani
- Statutul moral: este harnic, atent cu familia, ambițios la început, dar o dată ce
slăbiciunea pentru bani devine mai importantă, personajul este prezentat ca un
om slab, ușor de manipulat de către Lică, laș, mincinos, cu momente în care dă
dăvadă de violență față de familie de care până la urmă se înstrăinează
- obligatoriu să fie precizate modalităţile de caracterizare (directă, indirectă) +
monologul interior

ARGUMENTAREA TRĂSĂTURII

- trăsătura esenţială: slăbiciunea pentru bani

- secvenţe: secvenţa în care Lică îi propune târgul şi el acceptă şi secvenţa în care
pleacă după Pintea doar după ce îşi primeşte partea din bani de la Lică, fapt care
 va provoca atât moartea lui, cât şi a Anei; ambele secvențe pun în evidență
slăbiciunea acestuia pentru bani, planul din final eșuează tocmai din acest motiv

TREBUIE POVESTITE UN PIC 2 SECVENȚE PENTRU A DOVEDI

BUNĂTATEA PERSONAJULUI. V-AM SCRIS PE SCURT NIȘTE IDEI,
DAR ALEGEȚI CE SECVENȚE VREȚI ȘI LE POVESTIȚI
Trăsătura sa esenţială este slăbiciunea pentru bani, care va influenţa în mod negativ
relaţiile cu familia, dar şi respectul celorlalţi şi stima de sine. Descompunerea sa morală este
marcată de secvenţa în care acceptă târgul cu Lică. Reuşeşte să fie manipulat tocmai pentru că
dorinţa lui de a face avere se transfomă într-o slăbiciune de care Lică profită. Încearcă să reziste
tentaţiei, îşi cumpără câini, pistoale şi mai angajează un om pentru a se apăra de porcarii lui Lică,
fără a accepta că în realitate problema se află în interiorul lui. Degradarea morală este progresivă,
mergând de la izolarea şi înstrăinarea de familie până la complicitate la hoţii şi crime. La început,
personajul oscilează între atracţia pentru bani şi dorinţa de a rămâne un om cinstit. Deşi iniţial
pare plin de voinţă, ajunge să fie victima lui Lică, slujitorul lui, acesta îi distruge încrederea în
propriile forţe, iar Ana ajunge să-l considere „o muiere în haine bărbăteşti” şi nu îl mai crede
demn de dragostea ei.
În secvenţa finală încearcă să se salveze prin planul pe care îl pune la cale cu
jandarmul Pintea. Acesta plasează nişte bani însemnaţi la han cu intenţia de a dovedi vinovăţia
lui Lică. Planul eşuează însă tot datorită slăbiciunii pentru bani deoarece, deşi vede banii la Lică,
nu se duce să îl cheme pe Pintea până nu îşi primeşte partea din bani. Când constată că este mult
prea târziu, ia decizia de a o lăsa drept momeală pe Ana, fiind conştient de atracţia Sămădăului
pentru soţia lui. Când se întoarce, îşi ucide soţia, nu pentru a pedepsi trădarea acesteia ci pentru
că se simte vinovat de decăderea ei morală. La rândul lui este ucis din ordinul lui Lică, dovedind
astfel că nu a reuşit să îşi schimbe caracterul şi să îşi salveze familia, obsesia pentru bani fiind
mai puternică. Prin faptul că alege banii în defavoarea familiei încalcă legile tradiţionale şi din
acestă cauză îşi merită soarta.

III. RELAȚIA DINTRE DOUĂ PERSONAJE: HARAP ALB ȘI SPÂNUL

- 2 ELEMENTE DE COMPOZIŢIE (LA ALEGERE, DINTRE: temă, titlu,

acțiune, conflict, legătura dintre incipit și final)

STATUTUL PERSONAJELOR
Ghiță:
- Statutul social: Ghiță este un cizmar sărac, căsătorit cu Ana, are 2 copii, ia în
arendă hanul pentru a-și scăpa familia de sărăcie (dorința aceasta la început este
 justificată de mediul social în care trăiește: un sat cu oameni săraci în care
nimeni nu are nevoie de un cizmar)
- Statutul psihologic: dacă la început este prezentat ca având doar trăsături
pozitive, treptat personajul suferă un proces de transformare și decade din cauza
slăbiciunii pentru bani
- Statutul moral: este harnic, atent cu familia, ambițios la început, dar o dată ce
slăbiciunea pentru bani devine mai importantă, personajul este prezentat ca un
om slab, ușor de manipulat de către Lică, laș, mincinos, cu momente în care dă
dăvadă de violență față de familie de care până la urmă se înstrăinează
Lică:
- Statutul social: Lică este șeful porcarilor, dar în același timp este cunoscut de
întreaga comunitate pentru fărădelegile sale; are avere pe care nu o obține în
mod cinstit și se folosește de puterea lui pentru a-i manipula pe alții
- Statutul moral: are un caracter puternic, este foarte inteligent și dovedește că
„citește” foarte bine oamenii pentru că va ști cum să îl manipuleze pe Ghiță încă
de la început, fără să fie nevoie să îi amenințe în mod direct familia; este un
individ imoral căruia nu îi pasă cum își atinge scopurile și a cărui singură
dorință este de a face cât mai mulți bani; chiar dacă este interesat de Ana nu se
va îndepărta de afacerile sale de dragul unei femei; minte fără să aibă nicio
ezitare la proces, iar în raport cu Ghiță este evident personajul mai puternic care
își impune dorințele de fiecare dată
RELAȚIA DINTRE DOUĂ PERSONAJE
- Ghiță va fi analizat în relaţie cu Lică (conflictul dintre ei, cum începe şi cum se
sfârşeşte relaţia dintre cele două personaje)
- cerinţa prespune menţionarea a două secvenţe narative importante pentru
evoluția acestei relații: secvenţa în care este descrisă prima întâlnire dintre Lică
şi Ghiţă în care se declanșează de fapt conflictul exterior, secvenţa în care
depune mărturie falsă la proces, secvenţa finală în care o lasă pe Ana drept
momeală la han, apoi o omoară şi mor şi cei doi.
- POVESTIȚI DE FAPT ACȚIUNEA, ADICĂ CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CELE
DOUĂ PERSONAJE