CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

“MOARA CU NOROC”

1) Prezentarea statutului: social, moral și psihologic

Una dintre nuvelele reprezentative ale lui Ioan Slavici este “ Moara cu Noroc” o nuvelă
realist psihologică impresionantă atât prin conținutul ei cât și prin personajele care participă la
acțiunea și care transmit mesajul scriitorului. Personajele îl cuceresc pe cititor prin: diversitatea
însușirilor,diversitatea trăirilor precum și prin autenticitatea și evoluția lor în acțiune .
Personajele sunt prezentate în modul lor de viață iar personajul principal e caracterizat prin
complexitate accentul fiind pus asupra lui și nu asupra acțiunii.
Trăsăturile lui Ghiță sunt puse în evidență prin tema nuvelei,prin acțiune,prin
construcția conflictului și evidențierea relațiilor cu alte personaje.
Din punct de vedere social Ghiță este un cizmar sărac care ia în arendă Moara cu
Noroc pentru a face bani și pentru a-și schimba statutul social ignorând cuvintele bătrânei care
vorbește despre mulțumirea cu mai puțin. Cu ajutorul morii acesta reușește să-și atingă scopul
dar patima pentru bani pune stăpânire pe el și într-un final îl distruge.
Din punct de vedere psihologic acesta se îndepărtează tot mai mult de familie, devine
ursuz și nici Ana nu mai reușește să-l înțeleagă. Ajunge să-și considere familia o povară și
devine din ce în ce mai interesant de cum să facă bani. Instinctualitatea și instabilitatea
psihică ies la iveală în scena în care după ce Ana scârbită de lașitatea soțului i se dăruiește lui
Lică,Ghiță se întoarce își dă seama de ce s-a întâmplat și își ucide soția cu brutalitate apăsând
“tot mai adânc cuțitul spre inima ei”.
Din punct de vedere moral Ghiță evoluează rapid și ireversibil către dezumanizare sub
imperiul banilor și al câștigului ușor. Acesta acceptă să fie complice la nelegiuirile lui Lică și
începe să-i fie greu să renunțe la banii care erau obținuți ușor din această complicitate. Momentul
de maximă decădere morală este ilustrat în secvența în care Ghiță jura strâmb în favoarea lui
Lică demonstrând astfel că dorința de îmbogățire la adus până în punctul în care a devenit rob al
banului.
2) Trăsături ale personajului susținute prin secvențe comentate
Însușirile lui Ghiță au legătură chiar cu tema principală a nuvelei care surprinde
consecințele pe care le are setea de îmbogățire asupra caracterului și asupra destinului său.
Acestei teme i se adaugă și tema socială Ghiță dorindu-și schimbarea statutului social dar și
tema moralizatoare scriitorul pledând pentru cumpătare și mulțumire .
Ghiță se remarcă prin dorință de a-și schimba statutul social contribuind astfel la
bunăstarea familiei el fiind: harnic, cu spirit de inițiativă, cunoscător al psihologiei umane
deoarece câștigă încrederea trecătorilor, el pendulează între cinste și vină între compasiune și
demnitate sau cinste.
O trăsătură semnificativă a personajului este patima pentru bani care îi spulberă în
final destinul .Pe parcursul operei sentimentele lui Ghiță evoluează de la teamă la ură .Lică îl
domină pe Ghiță atrăgându-l în clasa oamenilor vinovați iar treptat setea de bani pune total
stăpânire pe mintea și acțiunile acestuia. El devine victima Sămădăului doar pentru că acesta îi
descoperă slăbiciunea pentru bani:” Ghiță se gândea la câștigul pe care l-ar putea face în
tovărășie cu Lică, vedea banii grămadă înaintea sa și i se împăienjeneau ochii; de dragul
acestui câștig ar fi fost gata să-și pună un an doi capul în primejdie”.
O alta trăsătură semnificativă a personajului cauzată de patima banului și măcinarea
sufletească este irascibilitatea. Acesta ajunge să fie irascibil, se enervează pentru orice lucru
mărunt și mai rău de atât e mereu pe punctul de a izbucni într-o criză de mânie. De asemenea el
este cuprins de o teamă permanentă evidențiată prin scena în care Ana îngrijorată tot mai mult de
soțul ei îl întreabă “Ce ai Ghiță? Strigă nevasta de îngrijorare -Ce am ? răspunse el cu
amărăciune .Am o nenorocire :pierd ziua de astăzi pentru cea de mâine; astăzi stau aici și nu mă
supără nimic, dar eu însumi îmi fac gânduri rele despre ziua de mâine și aceste gânduri nu-mi
lasă ticnă să mă bucur de ziua de azi”
Ghiță este caracterizat atât în mod direct de către autor, de către alte personaje și prin
autocaracterizare cât și în mod indirect din fapte, limbaj ,gesturi și relația cu celelalte personaje.
În mod direct Ghiță este caracterizat mai întâi de către autor în cele două ipostaze cea a
țăranului muncitor și iubitor al familiei“ un om harnic și sârguincios, era mereu așezat și pus
pe gânduri, se bucură când o vede pe dânsa veselă “ și cea a omului dominat de bani și de
avere evidențiindu-se schimbările prin care acesta trece din momentul în care acesta gustă averea
care îl transformă în alt om “ acum el se făcuse de tot ursuz, se aprinde pentru orice lucru de
nimic, nu mai zâmbea, ci râdea cu hohot încât îți venea să te sperii de el”.
De asemenea cele două ipostaze sunt ilustrate și prin opiniile Anei care dacă la început
avea încredere în soțul ei și în deciziile pe care le lua acesta “Ghiță este un om drept și blând la
fir, dar e un om cuminte și nu voiește nici să audă , nici să vadă, nici să știe nimic, nu voiește să
ațâțe mânia oamenilor răi “ajunge să îl considere laș și nedemn“ Tu ești om Lică, iară Ghiță nu
e decât o muiere îmbrăcată în haine bărbătești, ba chiar mai mult de atât “.Într-un monolog
interior Ghiță își subliniază slăbiciunile dar se și victimizează “Ei ce să-mi fac? ... Așa m-a lăsat
Dumnezeu ...Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea? Nici cocoșatul nu e
însăși vinovat că are cocoașă în spinare.”.
Caracterizarea personajului în mod indirect este realizată prin faptele acestuia, conflictul
interior și exterior cu celelalte personaje și relația cu ele.
Pentru a scăpa de sărăcie și hotărât să-și schimbe statutul social Ghiță ia în arendă
pământul de la Mora cu Noroc ceea ce denotă ambiția și spiritul de inițiativă a personajului.
Însă odată cu apariția lui Lică Sămădăul ,Ghiță devine rob al banilor și își sacrifică familia în
schimbul acestora.
Lică și Ghiță sunt prezentați în opoziție în ipostaza stăpânului, Ghiță devine conștient în
legătură cu faptul că Sămădăul îi controlează existența, suferind o dramă psihologică unde se
dezvoltă conflictul interior al personajului între omul bun care era, omul care a devenit, dorința
de impunere și dragostea pentru bani .
Relația cu Ana se modifică pe parcursul operei dacă la început Ghiță era un soț
credincios, înțelegător, grijuliu acesta se îndepărtează în timp de Ana care nu mai are încredere
în el admirându-l din ce în ce mai mult pe Lică motiv pentru care ajunge sa i se dăruiască.
Relația dintre Ghiță și Lică este reprezentată de un permanent conflict conștient sau
inconștient. Ghiță dorește inițial să i se impună însă cedează și ajunge în postura de supus. Lică
îl implică astfel pe Ghiță în afacerile lui necurate personajul principal nemaiavând posibilitatea
de a ieși din această complicitate, fapt ce duce la decăderea lui morală și schimbarea totală a
caracterului personajului condus de setea de bani.
3 Elemente de structură și de compoziție