Sunteți pe pagina 1din 41

f

at
Z1.1.
400-

LITERARE.

ANUL X.
1 Aprilie 1876

Redactor:

1 Martie 1877.

Tacob

11

lali, 1877.
TIPOGRAFIA NATIONALA. STRADA S. ILI&

www.dacoromanica.ro

Anul X.No. 10.

1 lanalarie 1877.

CONITORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie carei luni.
Ci-o vole chibzuitA id bine cumpetatA.

SATIRA VII.

In scrieri literare Idea sA osebeased


De seaca umpluturl, pornirea cea &easel,
$i, cand lasasem pana in vole sA alerge

Se zice cA nimica mai mult nu-i de dorit


Dec At sit ai prieteni de care elti iubit,
CAci ei in zile negre durerea cea mai vie
Din suflet, ti-o aline cu dulce simpatie
$i cAnd momente bane in viatA se ivese
PlAcerea, bucuria le 'nalvi i mArese.
Deaceea fi odatfi, poetii cei antici
Pe Phyntias 9i Damon, vestitii doi amici,
Pe-Orest i pe Pylade i altli ca i ei
In cAnturi ridicare la rang de semi-zei;
Deaceea Aristote despre amici a opus
CA au un. singur suflet in doue trupuri pus,
Ear Ciceron de-aceastA simtire incAntat
A scris despre-amicie un prea frumos tractat.

Des imi curma cetirea, zicenda-mi : Iterge, terge,


Mai scoate ici din mijloc, scurteazA sus ti jos
IncAt simteam in spate un tremur fioros.

Cetind, cAnd cram tear', prin vechii scriitori


(Cum fac cu multAmire i azi adese ori)
Mi s'au aprins dorinia sit pot 0 eu avea
Un bun amio cu care BA 'mpart inima mea.
Fiteui malt timp ineoace !'ineolo incercAri

C'a lui prietenie ar fi din interes


CA'n lipsA-mi cetrit alii m'ar ponegrl ades,
Dar eu zimbeatn l'aceste cuvinte de venin

Leg Ari pe cAt de multe, pe-atAtea dislegAri


Zadarnice cu toate; cAnd insA implinii
Ard douezeci i patru pe Sandu ii gAsfi:

OdatA, cetAtenii din nou fiind chemati


La camerA s'aleagA alt Tir de cleputati,

De-o verstA cam cu mine, mai mare la staturA


Dar gingait, blond Ili palid cu zimbetul pe gurA,
Cu ochiu vioiu, albastru, adAnc petrunzetor,
Avea o 'nfAtilare plAcuta tuturor.
Caracterul lui Sandu pArea cum e mai bine:
NejudecAnd prea as.pru pe alii, nici pe sine
N'avea maniol patimi eau urA nempacath

Dar and gAndeam pe urmA la cele indreptate


Vedeam cA eu grefisem i el ayes dreptate.
In sir de ani de zile noi nu am fast certati
TrAincl in armonie intoemai ca doi frati.
Aveam o puegA numai, ce 'n drept era a mea
Dar Sandu ca i mine dinteensa culegea.
CAci dacI n'a vrut soarta ca sA me nasc bogat
Nici pofte de-altA parte prea multe nu mi-a dat,
ATa incAt din suta ce munca mea a scos
DAnd nouezeci i noue, pun unul la prises.
Multi imi ziceau, ce-i dreptul, c'amicul Sandu tine
L'acest prisos din pungAl mai mult decAt la mine

imi um= eararea eu sufletul senin.

Multi, pintro care Sandu, s'au pus pe capul men


In iuteresul caned sA me aleg i eu.
$i dreapta-mi jadecatA afa-mi fa ametitA
Ince; jertfincl deodatA odihna mea iubitA
Cu 'nfierbintatA minte me rApezii orbi9
Pe-a patimilor zilei grozavul povirnif:

Intram in lungi discatii cu ori ce-alegetori


Ceteam foi veninoase, cu-ai plebei oratori
48

www.dacoromanica.ro

364

BATIRA.

Luptam de pe tribal* in scurt i eu cAzencl


In jalnica orbire a lumei cei de rind,
Luam drept lucru mare a patimei ciocnire
'La care ineleptul priveste cu zimbire.
In zioa cAnd muymea se duce ca sA scrie
Un nume oare care pe-o ftlit de hArtie
Po care-o pane 'n urnA, in salA discuttmd
Eu stam cu partisanii, and eatA ved intrAnd
Pe Sandu: el da brattil unui cinovnic mare
Cu care impreunA venise la votare.
DendatA inspre densul me si rAped. pripit
$ii zic stringendu-i mAna: Me bucur c'ai venit
GrAbeste, ia-ti biletul i du-te de voteazA
CAci stint mai multi de-ai nostri ce'ntainA deserteasA;

Mergi iute, eu aunt sigur cA pilda ce vei da


La unii din cei timizi curaj va rensufla,
Dar du-te astAzil..." Sandu stalnd iapAn ca un par
apAsAndu-si bratal pe nal tul funcii on ar

(Dillman al meu politic) privea'n sus la pwlele


PArend cA nici n'ande indemnurile mele.
Dup' o tAcere lungA, ea glasul linistit:
Tu stArui sA te-aleagA?" imi zise insflrsit.
Ce fel de vorbA I asta, am esclamat aprins

0 functie pe care de mult timp o rivnise.


Asa 's fAcut eu insA la oameni ce iubesc
S tAlmAcese in bine chiar real ce-mi vroesc.
Deaceea dup'o vreme tot cugetam in mine
De nu urmase Sandu. astfel spre al men bine.
Do astA indoeali muncit fArA ragas
Mergeam mai des atuncea sA uit al melt nacaz

La ging9a-mi fetyi ce sta in mahala


Lector, plin de pudoare, nu te scandaliza:
Aceasta in junecA cl se pArea flrese
Deli tim azi taci molcom, si eu mArturisesc.
Mergeam deci la draguia, ca in a ei inbire
SA aflu pentru chinu-mi o contracumpenire.
Din intamplare-odata mergend tArziu de noapte
$i vrend sA intru 'n casA, mi sA pint cA oapte
Aud in oclaip; deli mm 'nielegeam

Ce se vorbea 'nliuntru, adesa auzeam


Rostindu-se-al men nume, teatuncea la un lee
*i ea teal ei tovar9 rideau i1i bAteau joe.
Ascult, cunose pe Sandu, cu patinae, turbatA
Voind sa-i dau indati pedeapsa meritati

Me vi rApeddar eata, cum nu pot Wined

Uitat-ai cA tu singur spre-aceasta mai impins?

Simiese ca prin minune ci lini tea-mi yen);


Pe-a mele base trece uu zitnbet amirit

Ear Sandu cu blAndeth atuneea : Drept sAli spun

Si me intore a casi cu pasul

Tu pentru trebi politici, iubite, nu esti bun;


Nu esti fAcut cn alii sA te interesesi
La lupte de partidA, tu trebui sA luerezi
La scrieri literare de-o parte, linistit
Acesta e momentul, strigai tot mai pornit
SA.-mi dai aceste sfaturi? de-acei prieteni esti?
Acuma la nevoie vrai sa me pAraselti?
$i dacA-0 sunt prieten crezi tu cA datorese

greiu i eu sA 'mpArtAsesc?"
Tradare, viclenie sub vorbali se aseundel"
Strigai cu 'nfuriare,dar el fAr a respunde
Intoars' a sale spate, se duse la biurou
$i serise pe hArtie pe aclversarul men.

Apoi pe langa mine ce stain incremenit


Trecend cu nepasare, din salA a esit.
Nu stiu cAt timp, in creeri cuprins de amecealA
Vedeam cum tote 'n juru-ini se invertese in salA,
$tiu numai cA o mAnA strAinA m'a eondus
AfarA la trAsurA s'a casA m'a depus.

Abie peste trei zile din visu-mi desteptat


Aflai eal meu protivnie esise deputat
$i oft amioul Sandu drept plata dobAndise

Deatuncea un prieten pe vialA Ca. 'n trecut


N'am mai dorit BA capet i nici am mai avut.
Scapat din impotrivi de-aceasti nAlueire
Privii in jurti-tni liber 9i farA pArtinire.
Dar ce-am vezut? E oare de ris, sau e de plAns ?
Din doi amici pe care un lint ei tine stains
0 mie contra una te prinde nengrijat
CA 'nselitor e until i altul inselat:
Ici vezi un oni puternie, cu WA, cu mindrie
Care-a'neheet e'un altul o atrium, ainioie,
C'un om bun, blind fi ginga, cu-atita devotare
IneAt pe lame seamen ea densul nu mai are.
In veci fAr de vointi i fail de gAndire
Pe-al seu amie il are ca pe-o Dumnezeire:
Acesta-i porunceste mit trebue si faci
De trebui sA vorbeasea, ori trebue sA acit;
De trebue sA creadi aceea ce-a vezut
Ori daci e mai bine contrarul de erezut;
El face, drege-aleargi, asudi zi au zi
Pe scumpul eau prieten si poati 'ndatorl:
Pentril Mite jertfe primind drept resplitire

www.dacoromanica.ro

SATIRAAFORISME,

RecealA, nepasare, dispr4 i umilire.


Colo e unul sold femeei frumulele
Cu care-al s6u prieten s'a dat in drAgAnele.
Barbatul fArA grijA in easA ii priratIte
$i dintre toli pe lume pe dnsul ii iubeste.
Nevasta, cAnd de a1ii voeitte a-i da pazA
Araicului pe saral o dA i 'neredinleazA.
$i cAnd secretul, lumea ii tie i ii vede
CAnd toll chiar i l'ar spune, barbatul tot nu erede;

0 ride de proverbe din ori ce timp i sarA


$i comedii ce vede pe teatru 'n ori ce sarA
Vorbese de &maul numai, pe dAnsul il aratft

i el in sine ride de luraea i9elatA.


De vezi doi allii earA5ii legaii de amide
SA 9tii eft ici e stare i colo calicie.
CAnd eel ee-i tufA'n pungA cu minte s'a nAscut
DendatA pe avere stApAn s'a i fAcut.

BGA

$i cei mai buni o jertfl-socot ett au fleut

CAnd nu ne-au rupt ei inii, ci numai un dent.


Deaceea de-ar vrea lnmea pe mine sA m'asculte
Copiilor din itcoalit n'ar da exemple multe
De oameni mari l nobili, eroici, gener9i
Ci tot de r6i i miravi vicleni i venino5ti
Ca t6n6rul in zioa and intrA 'n lunlea mare
Increderea in oameni sA ftie s'o m6soare.
$i nu in mintea-i crudA de fantasii orbit,

Creand ca este lutnea aa cum a ectit


SA dea din amAgire, in altA amAgire
PAn 6i deschide ochii tArzia ispitire.

Eu unul a da vednic de-ar fi copii sA crese


Drept miximft in viar, un vechiu proverb tureen.:
Allah! pe-ai mei prieteni, o iei de pe-al meu cap,
CAci de dumani eu singur voiu isbuti sft scap!

Iamb Negruni.

El cheea de la sipet o line 'n, mAna sa,


(DAnd poate cAte-odatA iyamicului (Kiva.)

El face, el disface, el dA poranci in casA


Pe mAni la bat pofte,te, pe poimftne la masA
Azi cai sau venAtoare, apoi cAletorie
Joe de noroc, amoruri, petroceri de belie
PAn ce pe-al s611 prieten ii laza ce96tor
$'atunei fAr de mustrare 6i di% i un picior.

AFORISME
PENTRIT INTE1iEPC1IINEA IN VIATA.

CAnd insA dimpotrivA acel sarae lipit

Mai este gi de minte in capul seu lipsit


Atunci amar de dAnsul I CAt rabd'acest Berman
PAn ce al seu prieten 6i dA un biet ciolan,
In cAtA injosire el trebue sA se iie
Cea mai ghibace panA nu poate BA descrie:
CAA vai pe astft lume e nimic mai r6u,
DecAt a fi deodatA sarae i nAtArAu I
Pres pesimist eu insA nu vreu sA fiu erezut:
La regulele-aceste escepVi s'au vezut.
Dar, poate cAte-odatA prieteni se gAsesc

Ce unul pentru altul in adever simiesc.


Dar astA amicie pAn' unde se intinde,
0 jertf adev6ratA inteensa ea cuprinde?
DA unul libertatea, dA poate a lui stare
Sau cbiar o particicA, dintr'o nevoie mare
Pe-al seu araic sA scape? Chiar obiceiuri mici
Le turburA vr'odatA s'ajute pe amici?
Mai mult, aceitti prieteni vezutu-s'au dAnd piept
CAnd d9raanii in lipsA ne 'nvinuesc nedrept?
01 Ei intemeiazA a lumei calomme
LuAndu-ne-aptirarea cii vorbe d'ironie

de

Arthur

Schopenhauer.

(I7rmare).

11) Clad 4i propui ceva, gAndeste-te matur


1 de mai multe ori, inainte de a lucra, i
chiar dupa toatA cugetarea amanunta, mai
Iasi o parte tit't pentra neajunsul mintii orneneti indeobste, in urma ea/Ilia tot se mai

pot intampla Inert/A ce era peste putinta de


a le afla salt a le prevecl i care pot zadarnici intregul plan. Aceasta nesiguranta va
apAsa cumpana totdeauna spre partea cea rea
i ne va da sfatul la 1nel-1:wile cele marl, sa nu
punem nimic in mipare fArA nevoie ; quieta non

rnovere. Ear dacA odatl ai luat hotartrea 1


ai pus mAna la luau, asa incat miscarea e
inceputa i nu mai maw) decit a-i Wept&

www.dacoromanica.ro

866

A FORISME,

atunci nu te mai turbura prin repetarea cugetarilor asupra celor facute si a

gilndit la el. Cine ind nu se simte destul de

temerilor de primejdille putincioase ; ci acum


scoate-ti lucrul din ininte, tine saltarul cu
gauclirea lui inchis i linisteste-te in increderea, c te-ai gAndit la timpnl tau precat

post in fatalism si s. inteleagi marele adever, eg. tot ce se intampla, trebue sl se in-

sfirsitul,

ai pntut. Aeest sfat ni-1 da si proverbul italian legala brne, e poi lascia la andare, adica:
leag-o bine si apoi da-i drumul.Daca totus
nu isbutesti, e de vina intamplarea i greelite, carora stint supuse toate luerarile omenesti. Si Socrates, eel mai intelept dintre oameni, avea trebnintl de povatuirea nnni daemonion in imprejurArile sale private 0 personale, pentrn a niinerl calea cea dreaptl sau

cel putin pentrn a se ferl de greseIio dovada mai mult despre neajnnsul mintii omenesti. Asa dar vorba, atribuitI unui Papa,
a la od ce nefericire ce ne se intampll suntern noi de vina, fie macar in parte, nu este
absolat i totdeanna adevaratI, desi se potriveste in cele mai =Re casuri. Aceasta par
a o simtl oamenii, cAncl calla a-si ascunde
nefericirea, pe cAt pot, si
da aerul cA
aunt nniltumiti. Le e team& sl nu creazI lamea, cA suferinta e acolo nude e i vina.
12) La o nefericire, ce s'a i intamplat si

prin urmare nu se mai poate schimba, nici


el si ne gAndim, cum s'ar fi putnt inlAtura
i ce bine ar fi fost, dac/ faceam altfel : cad
tocmai asemenea gAnduri manse durerea i

6 fac nesuferitk asa inat ne

nsor pentru aceasta, acela sa-si gaseascit ada-

i prin nrmare nu se poate incunjura.


Ca toate aceste regnla de mai sus e bung,
numai in parte ; e bunt', adica, pentru a ne
usura si a ne linisti deocamdatl in momentul
tAmple

nefericirii Iasi atanci and nefericirea, pre-

cum mai adese oH se intampla, este in tot,

sau in parte vina noastrk fie din lipsl de


ingrijire, fie din prea mare indrazneall : este

de mare folos, pentru a ne invata minte i


a ne indrepta in viitor, sI ne pedepsim pe
noi insine i sa. nu ne crutlm durerea de a
cugeta de repetite ori, cum am fi putut face
mai bine. Ear mai ales greselile ce fArl indoeall sunt din vina noastrk sI nu ne le ascundem, precam avem obiceini, nici sA no le
infrumnsetam san sl le micsorlm, ci sl ne le
mIrturisim i sl ne le pnnem lImarit in toatl

mlrimea kr inaintea ochilor, pentru a pate


Ina cu tarie hotArirea de a nu mai cada in
ele pe viitor. Ce e drept, fdeand asa, simtim
durerea cea mare de a fi nemultImiti en noi
insine ; insl
vorba grecease/ 6 irt) Bxpet; ivaponso;, ou rAt8eu, cresterea omnlui nu se face
fArA luptl.

13) La tot ce ne priveste pe noi, in bine


si in ran, trebue sI ne tinem fantasia in frau:
mai intli dar sl nu ne facem ilusii strIluci-

si prefac in

toare, fiindcft stint prea scumpe si suntem prea

ceea ce nnmesc Grecii heavtontimorumeni cM-

curand sing a le perde ear/7, en malte ofturi


din parte-nel Mai malt insI sI ne pazim de

nuitori de noi insine. SI ne lulm dimpotriva


dup/ regele David, care, pe cat timp ai zAcea

a nu ne turbura cumpatul prin inchipuirea

finl ski bolnav, sal.= din toate puterile la

unor nefericiri numai posibile. CAci dac/ a-

Jehova en plunged si rugAciuni ; dar dupa

ceste ar fi cu totul lipsite de adevar sau cel


pntin !nate prea de departe, atunci, destep-

ce i-a murit, a dat din uined i na s'a mai

www.dacoromanica.ro

BFORISME,

tamdu-ne din acel vis, am sti indati, cA an


fost numai inchipuiri, gi ne-am bucura cu atilt

mai mult de o realitate mai fericits, luAndu-le poate numai drept o povatA de a ne
plizi mai din vreme de neferkiri foarte indepartate, dar posibile. Ins& cu asemene nefericiri nu se joacti fantasia usor i degeaba ;

de voie buns ea ii tese 'numai nAluciri yesele. Materia visurilor ei celor triste sunt
niste intamplari nenorocite, care intructit-va
ne amenints in adev6r, desi din depArtare :
pe aceste le mAreste, face sft ne pars mult

mai posibile si mai apropiate, deat sunt, si


le zugraveste in chiparile eele mai grozave.
De asemenea visuri, dupft ce ne desteptlin,
nu putem scapa cu aceeasi uurintA ca de cele
vesele: aci pe aceste din urmS se insArcineazg
insasi realitatea a le imprAstia si ne lasS deabia o slab sperantS in viitorul lor posibil

Dar daa ne laslm in voia gAndurilor negro


(in ceea ce numeste Englezii blue devils), atnnci ne umplem capul cu inchipuiri mai trainice ; aci putinta lor, in generek nu se poate
OgAdul, ear noi nu ne afiAm totdeauna in
stare de a m6snra cu dreptate gradul acestei

putinte, asa inat se preface eurdnd in probabilitate, si deodatS ne vedem inima cuprinsit de neliniste gi de groazl. Este dar mai
bine s privim lucrurile, care se tin de sta-

rea noastra bung, sau rea, numai en ochiul


ratiunii si al judeatii, si operAm prin nrmare, in reflectie rece i necolorattl, cu simple
notiuni si in abstracto. Fantasia n'are ce cAuta

aici, aci sb, judece ea nu e in stare, ci aduce


numai imagini inaintea ochilor, care misa
inima degeaba i adese o chinues .. Mai ales
sara ar trebul sa plzim regula aceasta. CAA
precum intunericul ne face fricosi i ne aratA

887

pretutindenea figuri inspaimAntAtoare, tot asa


lucreazi asupra noastrA nelSmurirea gAndiri-

i oH ce nedumerire nagte nesigurantl.


Astfel obiectele meditatiunii, dacb, se tin de
imprejurArile noastre personale, ian sara, and
oboseala a inT61it mintea si judecata inteo
intunecime subiectivA, and intelectul e ostenit si nu poate pAtrunde in m6dtwa luerurilor, in acest timp, zie., obiectele meaitatiunii
noastre iau usor nit aer primejdios gi se prefac in gogorite. Indeosebi ni se intAmpla aceasta la vreme de noapte, in pat, and mintea .este cu totnl obositg gi judecata nu-si
mai poate indeplinl chiemarea ei fireasa, pe
and fantasia rem/the Ina desteaptA atunci
lor ;

noaptea acopere toate luerurile, vdzute gi ne- v6zute, cu coloarea ei cea neagrA. Astfel gAndurile noastre inaintea adormirii sau mai ales
eAnd ne trezim in mijlocal noptii, schimonosesc mai totdeauna lucrurile si le intorc
pe dos, tocmai ca si visul, i Ana, dad,
este vorba de interesele personale, le fac negre si groaznice ca urgia. Dimineata dispar
toate aceste stafii inspAimInatoare, precum dis-

pare visul, asa ne spune proverbul spaniol :


noche Mita, blanco el dia (noaptea e mAnjitJ, albA e zioa.) Dar chiar i sara, indatA
ce s'au aprins luminArile, mintea si ochiul nu
mai vd asa de bine ca zioa ; deaceea nici
nu se potriveste sara pentru meditarea kernrilor serioase, necum neplacute. Adev6ratu1
timp al meditArilor este dimineata, care si
de altmintrelea este timpul lucrArii de ori ce
fel, fie intelectuall, fie trupeascil Mei dimineata este tinereta zilei ; toate atunci stint
visele, proaspete i usoare, omul se simte in
putere si are toate calitAtile lui in deplinA
dispositie. Deaceea V. flu gi-o scurteze scu

www.dacoromanica.ro

AFORISME ,

868

mita, indignarea 0 toate patimile urite 0

lAndu-se prea tarzin, nici sa 0-o piarda in


ocupatii sail conversari nevrednice, ci sa o

ne mAnjete cugetul. Precum, dupa framoasa,


comparare a neoplatonicului Proclos, in ori

priveasca ea o quintesentA a vietei 0 oarecum 0, o alba d.e dada. Sara dimpotriva este

ce ora pe langa oamenii de bine locnesc 0


aduniturile societatii, tot aa se afla in ori
ce om, 0 in eel mai eminent, dispositia pentru partea cea injosita 0 chiar bestiala a naturei omeneti. Acest nomoi nu trebue scormonit 0 plebea n'are ce canta pe la ferestre,
cici aspectul ei este hidos ; acea fantasie ne-

biStraneta vietei: atunci suntem slabl, vorbareti si cam usori. Ori ce zi este o mica via(d:

ori ce deteptare 0 scnlare o mica natere,


ori ce nona dimineata o mica tinereta, ori
ce culcare 0 adormire o mica moarte.
Dar indeobte starea sanatatii, somnul, hrana, temperatura, vremea, imprejurimea 0 multe

infrenata bad joael rolul demagogilor. Si apoi,

alte lucruri din afara an o mare inriurire

ori ce neplacere din partea oamenilor san a


lucrurilor, fie cat de micA, data ne tot gandim la ea 0 ne-o zugravim cu colori vii i
in proportii mai mari, se poate umfia ca an

asnpra dispositlei noastre, ear aceasta asupra


gandirilor. Deaceea atat parerile noastre des-

pre un luau, cat 0 destoinicia noastrd pentra o lucrare, sunt Ma de snpuse timpalui i
chiar loculni, si bine a zis Goethe :

monstru, de care ne inspaimantam; dimpotriva


sa ne deprindem a privi neplacerile cu sange

rece i fara nipi o ineircare, pentrn a le pute


Vezi sA nu vie 'n zadar

purta mai 'arr.

Buna disposilie,
CAci ii-i vine rar.

Precum obiectele mid, dacit le tinem prea


aproape de ochi, ne marginese horizontal 0
ne impedeca vederea, tot aa persoanele 0

i nu numai la conceptiuni objective si la


gandiri originale trebue sit le astepti pe ele,
daca i and au bnnavointa de a veni, ei chiar
0 chibzuirea matura asupra unni interes personal nu se poate face tobleauna la un timp

lucrurile din apropierea noastra zilnica, fie


chiar cele mai neinsemnate 0 mai de rand,

de mai nainte hotarit 0 pentru care ne-am


pregatit, el 10 alege singura vremea ei, and
atunci irul ideilor potrivite se desteapta 0
se misca de la sine 0 noi il urratim en toed,

proportinne 0 sit o indreptim.


14) La privirea lucrurilor, ce nu le avem,

luarea aminte.
Tot de aceastd regula a infrOndrii fanta-

ar fi mai bine FA ne intrebam uneori: dar


daca nu ar fi ale mele ?", adicit sit ne lacercam a privi lucrurile, ce le avem in adev6r,
cam ne-ar pare, data le-am fi pierdut ; si

ne vor atrage luarea aminte 0 And intenn


mod neplacnt, departand ideile 0 obiectele

mai WI*. SI ne ferim dar de masa disne vine uor gandn1 : dar dad, ar fi ale
mele?" si ne face sit simtim lipsa. Lisa

siei se tine 0 sfatnl, ca A nu o lasam A ne


improspeteze i sa ne zugriveasca din non
suferintele noastre de mai nainte, nedreptatiri,
pagube, pierderi, ofense, vatamari c 1., cici
prin aceasta ni se trezeilte earif mAnia ador-

anume toate lucrarile: avere, sInAtate, prieteni, iubire, nevasta, copii, cal 0 cani : cdci
de obiceiu numai perderea ne invata a en-

www.dacoromanica.ro

A FOR1BME.

noate pretul lor. In urma acestni mod de a

le privl vom simtl mai intii cu mai multi


multimire, a le avem Ana, i al done vom
Ina toate m6surile incontra perderii lor, aa
dar nu_ ne vom risca averea, nu vom suOra
pe prietenii notri, nu vom dace in ispiti
credinta sotiei noastre, vom pizI sanitatea
copiilor, . c. 1.Adeseori, ciutam a invesell
tristeta actualitatii prin speculari asupra putintei unui viitor mai favorabil i nascocim
felurite sperante chimerice, care mai de care
incircate cu desamhgiri, care se simt indata
ce se lovesc qi se sparg de realitatea cea
asprit. Mai bine ar fi si ne indeletnicim in
speculirile noastre cu relele putincioase -i si
ne pregatim astfel mijloace de aparare impo
triva lor, sau surprinderi placate, daci nu

se intimpli. Ci ar fi mai bine, se vede din


veselia ce o simtim d.e cate ori am scapat
dintr'o frici. Din and in and este chiar de
folos si ne inchipuim ca uefericirile cele mari,

ce ne pot ajunge s au i intimplat, pentru a


put purta cu atat mai uor pe cele mici, ce
ne ajung in adev6r, adica manoindu-ne cu
privirea la mai marile rele neintamplate Lisa
pentra aceasta regula sit nu uitim De cea de
mai sus.

15) Fiindci toate lucrurile i intamplarile


ce ne privesc, se petrec i se incrucipazi
Wit nici o randaeala, fara relatie intreolalta,
in eel mai viu contrast i fara vre o anti
legitura, cleat numai aceea, ca sunt intimpliri privitoare la persoana noastra : deaceea
i gindirea i ingrijirea noastra pentru ele

869

buctira de toate san a le suferl la timpul lor,


cu nepisare de ce-ar mai fi aliturea : si avem
dar oare cum ca nite saltare san cntii in
minte i si putem deschide una, lisind pe
toate celelalte inchise. Folosul te-1 tragem
atunci, este, el impiedicim grijele apisitare
de a ne strica ori ce plAcere a momentnlui
i de a ne 11131 intreaga linite, a o chib-

zuire nu hid* pe anal el nu grija pentru


vre un lucru insemnat aduce cu sine negrijirea manor altora mai mid, i asa mai departe. Indeosebi insi cine e in stare a aye
gandiri inalte i alese, et nu-i nmple i si
nu-i catrupeasci mintea cu lucruri personale
i cu griji prea de rind, aa incit BA opreasci
intrarea ideilor : cid aceasta ar insemna, cum
zic latinii, propter vitam viv, ndi perdere causas, a perde, din causa vietei, tocmai causele

pentra care vietuim.Ce e drept, pentru o


asemenea conducere i schimbare a directiei
omnlui se cere, precum pentra atite alte impre-

jurari, stapanire de sine , intim aceasta insi


si ne intireasci observarea, ci omul trebne
89, sufere foarte multi sili i stapinire din
Dian, de care nimeni nu scapi in cursul vietei
sale, dar el o mica infrnare ce ne-o aplicim
noi inine la timpul i local nemerit, ne ferete mai pe urmi de multi silt', ce ne-o im-

pane altii, precum o mica parte a cercului


in chiar apropierea centrulul respunde unei
parti de- o suti de ori mai marl la perlferie,
Prin nimic nu scipim mai bine de stapinirea
altora deal stiipsminda-ne pe noi inqinea-

cost inteles ii are =WO lai

Seneca (ep.

trebue si fie tot aa de abrupta, ca sit se


potriveasci.
Dad dar ne apucim de nna,
trebue el abstragem de celelalto i sit ni le

37): si tibi vis omnia subjicer?, te subjice rationi. (dacit rrei si ti supui toate, supune-te
pe tine insui ratianii). Pe lAngi acestea stli-

scoatem din mintoo pentru a ne putb ingriji satt

'glares do no! inino o avezn totdeauna in

www.dacoromanica.ro

870

AFORISME.

mana noastra si o mai putem imblanz1 la


estremitate san unde ne atinge partea prea
.
simptoare : pe and stapanirea altora asupra
noastra, este fara mila si fail crutare. Dea-

plecta a activitatii, fiindca ne aduce in cur6nd


uritul cel mai chinuitor. Aceasta dispositie
fireasca trebue sli ne- o regulam, pentru a o

ceea e lucru cu minte, de a impedeca pe cea


din urma prin cea d'intai.
16) A pune o stavill dorintelor noastre,
a ne infr6na poftelele, a ne stapanl mania,
aduc6ndu-ne totdeauna aminte, a nimeni din
noi nu poate dobandi decat o foarte mica

Asa dar, a lucra, a se ocupa de ceva, san cel


putin a inv4a, este o conditie neaparata a
fericirii omului : puterile lui cer intrebuinta-

parte din lucrurile dorite, si pe cad trebue


din contra 0, se astepte la multe rele, cu un
cuvtnt dar a ne abtin qi a ne susling. aceasta
este o regula, fail a card paza, ne vom simtl

neaparat foarte nefericiti, oH cat de bogati


i de puternici am fi. Aici tinteste Horatiu
cand zice (Epist., II 18):
Mai ales insa ceteste si invaVi de la cei
inleleMi in ce chip vei put fi in stare ali
duce viata ta in liniste, fAr a 11 miscat
si
;
chinuit da pofte viol'ente, nici de frica, dar
nici de sperania unor lucruri, ce nu prea
aunt de folos.

17) Viata consista, in miscare (6 pm; ev rt)


=Int ic-tc), zice Aristoteles cu drept si invederat cuvnt ; i precum viata noastra fisica

nu este alta si nu se poate sustine altfel cleat prin 0 miscare neincetata, asemenea si
viata noastra intelectuala cere tot mereu ocupatie, fie prin fapte, fie prin gandiri. 0 dovadA ne da nn mai departe decat baterea tobei cti degetele pe fereastra sau pe masa, de
care se apnea oamenii lipsiti de alte idei sau
ocupatii, si nici nu poate 6 altfel : esistenta
noastra este din Bre nelin4titil, si fart repaos;
deaceea nici nu putem suferl 0 incetare cora-

indestula metodic si dar cu atat mai bine.

rea si el se bucura oare cum a le yea sporul. Cea mai mare multaraire intre aceste o
avem, dacti facem ceva, daca lueram la un
lucru, fie un cos, fie o carte ; si suntem deadreptul fericiti, cand vedem lucrarea din zi

ce merge cresdnd sub manele noastre si ajung6ed la bunul ei sfirsit. Aceasta fericire
ne-o da un op de arta, o scriere, ba si numai tin lucru de mana ; dar ce e drept, fericirea este cu .atat mai Malta, cu cat lucrarea este mai alma. Cei mai fericiti sunt cei
inzestrati mai presus de altii i care isi shut
puterea de a produce opere inserunate, marete
si impreunate in una si aceeasi directie a
ideilor. Caci atunci un interes mai inalt se

intinde peste toata existenta lor si 6 da ca


un fel de ingredienta picanta, care, lipsind
vietei celorlalti, o face foarte sarb6da in comparatie. Caci p ntru cei d'intai viata si In-

mea, pe langli interesul material ce I are in


ochii tuturora deopotriva, are nn al doile interes mai limit, un interes formal, ca una ce
cnprinde elementele operilor lor, intru a cAror
culegero staruese en silinta toata viata, in-

data ce grija si miseria zilnica, 6 lag BA recline. Chiar si intelectul lor este oare cum
impartit in done : unul pentru relatiile obicinuite ca la toti ceilalti (dorinte si intentiuni
personale), altul pentru perceperea carat obiectiva a lucrarilor. Astfel dar ei traesc done
vietl) aunt si actori pe scenA si spectatori in

www.dacoromanica.ro

AFORISME

parter, pe and ceilalti Bunt numai actori.


Insk fie eine, gi cel mai de rand, sl faca ceva
dupa puterile sale; did pana inteatitt ne vine
de r6n, lipsa de lucrare regulata, incAt o simtim

chiar in cAltorii mai lungi intreprinse de


placere, unde din cand in cAnd suntem foarte
nefericiti, fiindea, fAra a ave vre o ocupatie,
ne vedem oarecum scogi din elementul nostrn

firese. A se trudi gi a se lupta en lucrurile


gi en oamenii, este menirea omulni, precum
este a sobolulni de a sapa. Lini0ea ce ne ar
da-o deplina multAmire a unei plAceri tienite
si neintrernpte, ne-ar fi nesuferita. Biruirea
grenthtilor este adev6rata plAcere a vietei,
fie grentAtile materiale, ca la mund gi la
negot, fie spirituale, ca la invgtaturit gi la
inventiuni : lupta eu ele l isbanda sunt fericirea omului. DacA-i lipsegte prilejul, atunci
gi-1 face el cum poate : dupa felul individua-

litatii sale, se apnea de vnAtoare san joaca


bilboquet*) sau, impins de indemnul aseuns
al natnrei sale, canta materie de ceartA, Ban
se pune pe intrigi, san iscodegte vre o inge111.eiune gi tot felul de alto lucruri rele, numai pentrn ca sa scape de starea nesuferita
a nelncrarii. .Difficilis in otio quies, adicd:
grea este liniftea, cand n'ai ce face.
18) Tinta aspirarilor noastre sit nu fie chipurl ale fantasiei, ei notiuni pdtrunse eu mintea
rece, dar indeobte facem tocmai dimpotrivi,
ci daca ne intreblim mai deaproape, gasim cft

la toate hotaririle noastre suntem in cea din


urma insta* induplecati nu prin notinni
sau judecAti, ci prin vre o imagine a fantasiei, cu care este imbracatit una din alternativele, dintre care era vorba s alegem. In
nu mai ctiu ce roman al lui Voltaire sau
*) Un fel de Soo on bile nilci.

T.

s 871

Diderot, eroul, fiind On& i avend a lua o


hotarire ca Hercules in respintii, vedea virtutea totdeauna sub figura unui pedagog b6trail al An, tiindu-1 lectii de moralA cu tabacherea in mlna sting 1 cu prisa in man
dreapta, pe elnd vitiul avea figura frumugici

a fetei de la iatacul mumei sale.Mai ales


in tinerete ni se fixeaza tinta fericirii sub
forma unor imagini, care se infAtigeaza inaintea
ochilor inchipuirii i ne remlne uneori sta-

tornice in toata viata.

Dar ele in realitate

nu sunt dead nigte naluciri ademenitoare,


gi (Tacit le ajungem, se prefac in aer, gi atunci

intelegem, ca nu an tinut nimic din ceea ce


promiteau. De acest fel snnt scenele inchipuite din viata casnica, patriarcala, socialk
teraneasei, imagini ale locnintei, imprejurimii,
decoratiunilor, semnelor de respect, gi altele.
Chaque fou a sa tnarotte: i imaginea iubitei
nu este une ori altceva. Cum de ni se intampla
aga, este ugor de inteles : o imagine intuitivA
fiind oare cum mai de pipit, lucreaza, mai

deadreptul asupra dorintelor noastre, decAt


notiunea, care, ca o &dire abstracta, ne (IA
numai generalitAti, frft acele amAnnnte indi-

viduale, ce fac tocmai realitatea, gi prin urmare nu luereaza decAt indirect asupra vointei
noastre. i cu toate aceste numai notiunea se
tine de cuvilat ; a se increde numai in ea,

este o dovada de bunti cretere intelectuala,


ceea ce nu impiedeca de a chiema une ori in
ajutor, pentru esplicare i parafrasl, i unele
imagini, insft cum grano salis.
19) Regula de mai nainte se poate subsuma
sub regula mai generalit, di este bine sit fin
totdeauna stapani peste impresia momentului
i a simturilor indeobete. Oki ea are prea
multh putere in comparatie eu simplele gftn
49

www.dacoromanica.ro

AFORISME.

372

diH i cu tiinta abstracti, nu din causa cuprinsului i valoarei ei, care adese ori este
foarte mica, ci din causa formei, prin care
poate fi primita intuitiv i se introduce in
minte, turbnrand inima san slabindu-i betaririle. Cad ceea ce se petrece in acest mo-

din aceasta causa 1 striga in tot timpul tor-

ment IA se poate ved, isi are concentratit to-

ne vine foarte gren de a nu ne indupleca


dupl. ele, chiar dna =tern incredintati de

talitatea puterii sale inteo singura clipit i


lucreaz aa asupra noastra ; pe and reilecsiunile i ratiunile cer timp i 1inite pentru
a fi meditate una elite una, din care causi
nu se pot infatia toate intr'un singnr mo-

turei din and in and io ti vedo, cuvinte pe


care le-a txplicat mai pe urma in acel inteles. Asemenea intelegem, cum atunci, cand
toate persoanele dimprejurul nostru, stint de
alta opinie cleat noi i se poarta dupit d6nsa,

greala Ion. Unui rege fugar i nrmarit, care


cal6torete in cel mai serios incognito, trebne

si-i fie o adev6rati intArire a inimei de a


veci ceremonialal de snpunere, ce in patrn

ment. Deaceea tin object placnt, de care in

()chi

urma reflecsinnii am hotirit a ne abtine, ne


atrage earai and ii vedem din non ; asemenea ne vatamit o opinie, dei i cunoatem
incompetenta, ne supri o ofensk dei intelegem, cat trebne despretnita ; tot aa zece
ratinni incontra existei until pericol se covir-

de care ar ajunge mai la urma a se indol

esc prin falsa aparenta a intimplarii lid reale,


. c. 1. In toate acestea se ivete slabicinnea
primitiva a firii noastre intelectuale. Deaceea

femeile cad adeseori sub lovitnra nnei impresii momentane, pe and nici barbati nu
prea an destulft cump6nire a ratiunii, pentru
a nu suferl i ei de aceleai efecte. Uncle dar
nu putem stapanl o asemenea impresie en
totul, prin simplele reflectii, acolo e mai ni-

merit sit o nentralizam prin cea contra* d.


e. impresia nnei ofense prin visitarea celor
ce ne stimeaza, impresia unni pericol amenintator prin vederea mijloacelor de aparare
san de impotrivire. i acel Italian, de care
povestete Leibnitz (Nouveaux essais, I, 2, 11),
a putnt sit resiste chiar durerilor tortnrei,

aducenduli in timpul ei en intentie i farA


mid o intrernpere aminte de imagine& &r-

enal la care l'ar fi adus marturisirea

i-1 pazeste tovarasul lni credincios i Wit

chiar de sine insugi.

20) Dnpa ce am haat and in capitolul


al doilea pretul eel mare al sin/tat% ca nna
ce este cea d'intai i cea mai mare conditie
a fericirii noastre, vrean sa mai adaog aici
cateva regule mai generale pentru intarirea
pi pastrarea ei.
IntSrirea trebue s o facem impnind trupnlni nostru, pe ctft vreme suntem sanitoi,
atat in intregul Jul cat i in fie care parte,
multe sarcini i osteneli i deprinAndu-1 a
resista influentelor de tot felul. Dar indata
ce ne simtim in stare bolnavicioask peste tot
san numai in parte, trebne s apueltm indati
calea contrark i s crutam .1 slt ingrijim
en tot dinadinsnl trnpul cel bolnav san partea
lui : caci eel ce stifere i este shibit, nu este
destoinie pentru incercitri de invtirtoare. Mug-

chii se intaresc prin multa intrebnintare, dar


nervii se slabese. SI deprindem dar muchii
en ori ce mund potriviti, dar s ferim nervii
de asemenea incereari; BA ferim ochii de prea

multft lumina, mai ales reflectata, de or ce


ostenire in vremea amurgului, preoum fi de

www.dacoromanica.ro

AFORISME,

o privire tintitl asupra obiectelor prea mici;


asemenea urechile de prea mult vuet, dar mai
ales creerii de o ostenire silit, prea lungA
san la vreme nepotrivita, ; aga dar sl-i %Am

in pace in timpul mistuirii, fiindel atunci


aceeagi putere, care in creeri face Ondirile,
lnereazA in stomach gi in intestine pentrn a
pregAti chimul i chilul ; asemenea in timpul
gi in urma nnei mari incordAri musculare.
Oftei nervii motorii Bunt ea gi cei sensibili ; i precum durerea ce o simtim in mitdularele vAtImate, ii are adev6ratul ei locag
in creeri tot aga, vorbind exact, nu umbll
nu luereazi picioarelo gi mlnele, ci ereerii,
adiel acea parte a lor, care prin mi,jlocul maduvei oblongate 0. a spinArii degteapta nervii
acelor mAdulare gi produce migcarea. Deaceea
si obosirea ce o sinatim in mani sau in pi-

cioare, ii are locagul ei adev6rat in creeri,


din care causl numai acei mugehi se obosesc,
a eiror migcare este voluntarA, adiel purcede

din creeri, ear nu aceia, cari lucreazA frA


voia noastrA, precum este inima. Este dar
vederat, el se slab esc creerii, cAnd in acelag

timp sau in prea mici intervalari aunt siliti


gi la o incordare intelectuall. Cu aceasta nu

$78

mai mai mare, cu cAt stint creerii mai desvoltati gi mai activi. A dorm ). insl peste mgBurl, ar fi o perdere a vremii, cAd atunci

somnul este mai slab in intensitate cu ceea


ce elgtigA, in extensinne. *)
In genere trebue sl intelegem, cA gAndirea

noastrA nu este altceva (leen fanctiunea organic/ a creerilor i Ca prin nrmare seamAnA
in privinta incordlrii gi a repaostani Cu ori
ce altl activitate organiel. Precum prea multA
incordare vatAml ochii, tot aga vatAml
creerii. Cu drept env6nt s'a zis : ereerii Valdesc, precum mistue stomachul. Inchipuirea
gregitA despre un Buffet immaterial, simpin,
esential gi totfleauna eugetAtor, prin urmare
neobosit, care ar ged6 numai aga en chirie in

creeri gi nu ar aye trebnintl de nimic pe


lnme, a indemnat de sigur pe multi oameni
la o viata gregita gi pagubitoare pentrn inteliginta lor, cum a fost d. e. Frederic Cel
Mare, care s'a incercat odatA de a se desv6ta
en total de somn. Profesorii de filosofie ar
face bine sA nn mai int/masa, asemenea gresell strielcioase in urmArile lor practice, prin
o filosofie Weasel ce vrea sA umble numai
dupA catichism. Trebue GA ne deprindem odatA

este in contrazicere experienta, c adese ori


la inceputul nnei primblari Ban a unni mers
mai scurt simpm un spor al migclrii noastre
intelectuale, clei atunci nu Bunt Inca obosite
acele pArti ale creerilor, pe cAnd o asemenea

a privl puterile noastre intelectuale numai ea

war/ lucrare muscular/ i, in nrma ei o

a trupului, afecteazA spiritul. Cea mai bunA

respiracinne sporitl ajutl eircalarea sangelui


arterial gi mai bine oxidat spre creeri.Mai
ales insA trebue sA dim creerilor tot somnul,
cAt ii core pentrn intremarea lor : did somnul
este omului ceea ce este intoarcerea ceasorniculni. Acea cAtime de somn va fi en atAt

funcpuni fisiologice, pentru a le trata, a le


cruta gi a le incorda potrivit en aceastA naturA a lor, gi a nu uita, cA that& snferinta,
grentatea sau neregula fisiel ori din ce parte
*)

&mini este o inmate: de moarte, ce o imprnmatlim


antioipando, i cu care sustinem qi prenmm vidia
slettit intr'o zi. Le sown& est un emprunt a la
mort. bau Cu alte cuvinte: somnul este dubinda prea-

labia: a morpi, care insaqi este plata capttaiului. Aceasta se execut4 en Mit mai drzin, cu cit dobinda
este mai mare qi se pliteqte mai regulat. (V ezi si
ltunea ca voin i representare, II, cap. 19, No. 4
qi 12).

www.dacoromanica.ro

AFORISMEmoq NICHIFOR COTOARIUL,

874

invgcAturl o putem lua aid din Caknis, Des


rapports du physique et du moratae l'horame.
NepAzirea acestui sfat este causa, din care
nu pupne spirite mai inalte, precum ei invg .
0,0 maxi, an ajuns a fi la biltrAnete tgnipili,
copilAroei ei au cAzut chiar in nebunie. Aea
d. e. renumitii poeti englezi din seculul nostril, ca Walter Scott, Wordsworth, Southey
. a. eran la Mein*, ei And numai la vgrsta
de 60 de ani, cu mintea slabitk ei incapabilk
ba chiar clizuci in imbecillitate ; elci, atraei

de onorarii din ce in ce mai mari, incepuserg a cultiva literatura ca o meserie ei astfel,


scriind pentru bani, s'an nimicit in incordAri

peste fire. Cine insti iei plow Pegasal in jig


i iei miinft Musa en bicinl, se va yen pedepsit intocmai ca cel ce se oboseete prea
mult in serviciul Venerei. Mi-e teaml, cA fi
Kant, in anii sgi mai inaintati, dupg, ce ajunsese in sfireit a aye un mare rename, i-a
ostenit mintea prea mult ei astfel ei-a causat
a doua copilArie a celor din urmA patru ani

moe Dediu din VgnAtori, find cumgtru mare

Ciublr Vodit, cAruia moe Dediu i-a Unlit


patruzeci ei noug de mioare oacheee nnmai
de elite un ochiu ; earA popit, unchiul unchiului mamei mele, ChM:to Clopotarul de la
monAstirea Neamtului, care fAcuse un clopot

mare la aces monIstire, cu cheltueala lui, ei


avea dragoste sa-1 tragg, singur la serbittori
mari ; pentrn aceea gi ei ziceau clopotarul.
Tocmai pe acea vreme trlea ei Moe Nichifor
din Tutueni.
Moe Nichifor era harabagin. CAruta lui, deei
era ferecatA eu tee, cu curmee, butt era o
dirutA bunA, incApgtoare

indemlnaticA.
Ern poclit de rogojini oprea li soarele ei
iii

ploaea de a resbate in car* lui toe Nichifor. De inima cArutel atgrnau plcornip, cu
feleetiocul ei posteuca, care se isbeau una de

alta, and mergea cliruta ei

fAceau : tronca,

tranca ! trdnca tranca ! EarA in belciugul de


la carAmbul dedesupt din stinga era aninatA
o bArditA, pentru felurite intAmplAri. Doug

epe albe ea zApada ei inti ca focul se sprijineau mai totdeauna de oietea cArutei ; mai
totdeauna dar nu totdeuna, did moe Nichifor
era ei giambae de cal ei cAnd t4i venea la

a viet,ei sale.
(va arma)

socoteall fAcea schimb ori vindea cAte o eapA

M4 Nichifor Cotcariul,
Moe Nichifor nu-i o inchipuire din poveeti,
ci e un om, ca toti oamenii ; el a fost odatA,
cAnd a fost, traitor in mahalaoa Tquenii din

Tgrgul NeamOlui, dinspre satul VgnAtorii


Neamtului.Cam pe vremea aceea trAea Moe
Nichifor in Tutueni, pe cAnd bunicul-bunicucului-meu fusese cimpoiae la cumgtria lui

chiar in mijlocul drumului ei atund remAnea


oietea goalk pe de-o parte. ti plAcea moe-

neagului sA aibl tot epe tinere ei curAtele ;


Mg yeti intreba
asta era slAbAciunea lui.
poate, de ce epe ei totdeauna albe ?V8 voiu
spume 91 aceasta : epe, pentru ckmoLNichifor

pea sA aibit prAsill , albe, pentracA albeata

epelorzicea elgi slujea de fanar noaptea


la drum.
Moe Nichifor na era dintre-raceia, care sA
nu etie cli, nu-i bine sa te pui viziteu la

www.dacoromanica.ro

6104 NICHIFOR COTCAIUUL.

876

Trei Ileveste on barbat


i cinci fete dintr'un sat. y. a.

cai albi i slugli la femei"; el tiea 1 aceasta,

dar epele eran ale lui 9i eand le grijea, grijite erau, ear cand nu n'avea cine sn-i bitnueasca.

Mo Nichifor fugea de carau9ie, deli scotea


ochii ; el se ferea de ridicaturi, pentruca se

El, ei I Apoi zi ca nu-ti venea stt porneti

la dram, mai ales in luna hi Main, en ase-

trebueau sit se dee i ei ; eaci li era leha-

menea om vrednic 9i. deapururea vesel. Me


odata numai, eltnd prin dreptul erltmei te faced niznai i nu tiea-i BA potriveti din gat
pe Mo9 Nichifor, nu-1 prea vedeai in cheji
bune, dar 9i atunci tot mama rapede de la o
erama pana la alta.
Mai ales intr'un rand i please mai rao9
Nichifor cloud epuoare, care mergean de minune la drum, Dar la crama mort-eopt, trebueau sit stee, cad le cumpitase de la un
popa, nefiind pe vremea aceea pojarnicii, de
unde sa cumpere altele, care stt tie fuga tot

mite de morocaneala lui mo9 Nichifor, care

inteuna !

indata troncanea cate una, cam de aceste :


Ia mai dati-vd i pe jos, cad calul nu-i
Dad tiea-i
ea dobitocul sa. poata vorbl."
sit potriveti din gat pc mo Nichifor, apoi
era cat se poate de agalnic. De intalnea
vr'un om Ware, pe drum, intreba : departe
ai lasat pe Voda, voinice ?
i apoi indatit

Spunea tata, ca i-au spus i lui b6tranii,


care auzistrA din gura lui mo Nichifor, cA
pe vremea aceea era bine sa fii harabagiu in

temea de surpatura.

Ilarabagiazieea ele mai bung : ea ai


a face tot cu marfit vie, care la deal se
(la pe jos, la vale pe jos, ear la popas
in carutit.Mo Nichifor avea o biciuca de
cele de canepa, impletita de maim lui 9i. en
fichiul de matasa, en care pocnea de-ii lua
auznl. Si cu inearcat 9i cu d escarcat, la deal
mo Nichifor se da pe jos 9i tragea deavalma

cu epele. La vale ear se da pe jos, ca stt nu


se speteasca epele.

Chirieii vrnd-nevr6nd,

da biciu epelor ziOnd :


Alba 'nainte, alba la roate
0i7tea goalA pe de-o parte.
Mil opt-un cal, cA nu-s departe Galalii, hii 1

De intalnea pe drum neveste i fete marl,


data cantece agalnice, de-al de aceste :

Tdrgul NeamOlui; cA te-apncau pe-amAnele.

Oum epai din Varatic intrai in Agapia ;


iii cum epai din Agapia intrai in Varatic,
apoi in R6zboeni, apoi pe la mitoace 0 aveai
muterei de ntt erai bucuros ; ba sl-i duci la
PeatrA, ba la Folticeni, ba pe la iarmaroace,
ba la monastirea Neamtulni, ba in toate Orile pe la hramuri.

Tot tata mai spunea, cA ar fi auzit de la


bunicul-buniculni-men, cA protopopul de la
Neamt, de pe vremea aceea, ar fi zis unor
calugarite, care pribegeau in siiptZimana mare
prin Org :
Maicelor !

CAnd cu baba m'am luat


Opt ibovnice-au oft at :

Blagoslovete, cinstite parinte !

De ce nu vd astdmpArati in monaswww.dacoromanica.ro

876

MO ruornroR OOTOAR11:714,

tire gi al vti clutati de Buffet, macar in sap-

ba cA 1-0 fAcut pe ursitl, ba el i-e flout de

ttimlina patimilor ?
Apoi clii, cinstite pkrinte,

plinsori gi tot umbla din babl in babl en


ci-ca ar

fi

respuns ele, lana asta ne Tan/Lack pgeatele


noastre ! Dar n'am mai venl nol, del cum gtii

Sfintia ta, mai malt et geiacul ne hrlinim gi


apoi de nu cage, macar pleura gi eine migd,
tot pipit.
Protopopul atunci ci-elt ar it oftat EA ar fi
dat vina tot pe mog Nichifor, ziegnd :
De-ar crApa odatI sit crape gi hare,bagiul care v'au adus, atunci gtin cit n'ar

descantece gi cu oblojele, incAt lui mog Nichifor acestea nu-i prea venean la socoteall,
gi deaceea nn-i erau acum mai niciodata boil
acas1; ba chiar se fAcuse buclucac, hArtAgos
gi de tot hapsin, cAnd sta cAte dou, trei zile

belt biata bAbucca lui bra


bucuroasli al-1 vada cum l'a yea urnit depe lAngA casii ;
acasA.

Se vede eft gi mot Nichifor era &cut pe


drumuri, WI cum egea afarA, la drum, par'ci

avea eine sti vd mai cArAbAneascA aga de des

era altul ; nu mai sta din pocnit cu biciul,

pe la tnrg.
Si ci-cA auzind mog Nichifor de aceasta,
tare s'ar fi mahnit in sufletul On gi s'ar it jurat enjurAmbt, ca sii nu mai aibl a face cu
parte dohovniceaseft, cat a till el ; did din
Ocate, era gi evlavios mog Nichifor gi tare

de guguit cu top drnmetii pe cati tii intAlnea


gi de povestit despre toate locurile insemnate,
pe unde trecea.

se mai temea sit nu cadA sub b1itst6mul preotesc I Deaceea en fuga au alergat la schitul
Vovidenia, la pusnicul Chiriac din dant& AgttrA, care-gi cAnea ptrul g1 barba cu cirege negre gi in Vinerea seaca cocea oul la luminare
ea sA mai ugureze din cele pcate. Si apoi

s'a hottirit el ca deacum inainte

sit aibA a

face mai mult cu parte negustoreascA.


Numai negastorul, zicea mog Nichifor, tri-

eete din gni sdu gi pe sama lui. CAnd intrebai, pentrn ce ? mog Nichifor respandea
tot glumet : Jentructi n'are Dumnezeu stapin. "

De glumet, glnmet, era mog Nichifor, nu-i


vorbA, dar de mune ce diduse peste d6nsu1
se flcuse cam hursuz.
BAbAtia lui, de la o vreme ineoace, nu gtin
ce avea, di incepuse a sartil ; IA c'n doare
ceea, ba c'o doare ceea, ba i-e fAcut de nAjit,

Inteo dimineatl, Mercuri inainte de Duminica Mare, mog Nichifor deciocilase cAruta
gi-o ungea ; and numai eaca se trezegte la
spatele mai en japAn Strul din Trgul Neam-

tului, negustor de blcan, iruri, ghilealA, sulimineall, boea de Or, chiclazuri, peatrA vdnAtit, peatra sulimanului sau peatrA bung pen-

tru &cut alifie de obraz, salcie, fumuri li alte


otriLynri.

Pe vremea aceea nu era spiterie ill.Thrgal


Neamt.alui gi jupAnal Strul aducea pentru
hatirul chlugitrilor gi a eklugAritalor tot ce

li trebuea.Mai fAcea el, nu-i vorbl, gi alte


Insfirgit, nu etin cum al v spun,
era mai malt decAt dohovnicul, cit az% de
&instil nu puteau monlatirile.
Muni diminea4A, mog Nichifor !
negustorii.

. .

Bunft sAii fie inima, japane Strul. Da cu


ce treabit ai venit pe la noi ?
Ia norit-mea vrea sit meargit la PeatrA.
CAt a-0 dan ca sA, mi-o duci ?
D'apoi a fi avnd chilotit maltA, cum e

www.dacoromanica.ro

MO ITIPHIFOR COTCAAIIIL.

377

treaba d-voastra, jupane, zIse mog Nichifor,


scarpinandu-se in cap ; nnmai, nn-i vorba, ca
poate sit aiba, eaci gi carnta mea e larga ;

ar fi sa, zic, eit se maritase Itic dupit Malca ;


caci el lame casa parinteasca, dupit cnra li-i

poate si incapa btr'ensa cat de mutt. Apoi

Malca la Neamt, a incredintat-o in mana pa-

kilt- sit ne sbatem, jupane Strnl, mi-i da gese-

rintilor Ini gi s'a intors rapede la Piga A

sprezece lei, un irmilic de aur, gi ti- oiu du-

se gandeasca pe negustorie.
Da te-ai tinut de cuvent, mog Nichifor.

ce-o, gtii cole, ca pe palma ; ca, dupit cum vezi,

car* acum am adns-o de la incaltat gi i-am


mai tras gi. o nnsoare dc cele a dracnlni, de
are sit mearga cum e Sucala.
Ai sit lagi en none lei, mog Nichifor,
IA te-a mai cinstI gi feciorn-men la Peatra.
Apoi dar, de 1 cu bine sit dea Dumnezen,
jupine Strnl. Mti bucur gi eu ca-i tocmai in
dried iarmarocului gi poate mi-a pica ceva
gi and yolu vent inapoi. Numai ag vre sit
gtin, and avem sit pornim ?
Si acuma, mog Nichifor, dactt egti gata.
Gata, jupitne Strul r numai s'aditp epu-

goarele aceste. Du-te gi d-ta de-ti pune nora


la cale, el acug te-ajung gi eu din urmit.
Si cum era mog Nichifor stritdalnic gi lute
la trebile lui, rapede sverle nigte cogolina in
carntit, Wane deasnpra o pitreche de pocIazi,
inhamit epngoarele, igi ia cojocul intre umere
gi bicinl in mama gi, tiva bitete 1 N'apucase

jupanul Still a ajunge bine a mitt, gi mog


Nichifor gi trasese carnta dinaintea ngei.
Malca-8411 era numele nnrorei lui jupan
Strul
a egit dial sit-gt vada harabaginl.
S'apoi povestea cantecului : las' ca era de la

obiceiul ; gi la done septemani Itic an mins pe

Apoi de, jupane Strul, vorba-i vorba ; eu


nu me ciogmolese atata ; cit la drum e bine

A pornegti cat de dimineata, ear sara sit poposegti devreme.

Oare-1 ajnnge pang desara la Piatr it


mog Nichifor ?

A... . ral da ce stai de vorbegti, jupitne


Strut ? Eu gandese de mi-a ajuta Dumnezeu
pe ilupit ameazi sit-ti pun nora in Matra.
D-ta, mog Nichifor, egti om pnrtat, gtii

mai bine cleat mine; dar tot te rog, sa mai


en *are de samit, ea sit nu-mi prifsali nora.
Dad doar nu-s harabagiu de eri de-alaltaeH, jupane Strul. Am mai nmblat eu en encoane, en maice boeroaice gi en alte fete einstite gi slava lui Domnulni 1 nu s'a plans de
mine ... Ia numai cu maica Evlampia desit-

OHO din Varatic, am avut gi

en odatit

dead. de elencin : ett ori uncle mergea, avea


obicein sit-gi lege vaca dinapoia carntei pentru schivirnisall, ca sit aibit laptigor la drum;
iii cu asta-mi aducea mare superare : pentrn
cit vaca, ea vaca; imi irosea ogrinjii din eit-

Piatrit de local ei, dar era gi imbojorata


Malea : .. din pricina plansului, di se despartegte de socri; pentru a intitiagi data venise
ea la Neamt de cale primal% la socri, cum
se zice la noi. Caci nu erau mai mult decitt

ruta, ba cate-odatit rnpea Inca, ba la deal


se smuncea, de era intenn rand eit pe ce

cloud stIptemani, de Wind se maritase ea dupi

Ea atunci se nita galig la mine gi-mi zicea


cu glas (lutes; HIa tad 0 d-ta, mol Nichifor,

Itic feclorul hii juptin Strul, Ban mai bine

si-mi gatueasel epugoarele. Si en, cum ti 0mul la necaz, indrazneam sit zic : Malcuti,
de ce egti scumpit la Mita gi eftinit la Nina ?"

www.dacoromanica.ro

878

M Ofil NICHIFOR COTCARIIIL.

nu mai striga atAta pe biata vAcugoara; pentructi ea mititica nu-i vinovatI cu nimic.
PArinlii pnsnici din sfAnta Agurk mi-an

dat canon A mAnAnc lapte numai de la o


vack ea sA nu imbAtrAnese degrabit; gi a, ce

sl fac ? trebue st-i ascultAm, a sfiqiile lor


Oin mai multe decAt noi, pAeltoasele.DacA

am anzit aga, am zis gi eu in gAndul men,


ea are intrn eltva dreptate maica desAgArita
gi am lAsat-o in plata lui Dumnezen ; pentrn
cA am vzut-o cA este pidosnicA gi voegte en
ori ce chip sA se adApe de la un isvor.D-ta
jupine Strul, cred cit nu mi-i face necaz la
drum 9i en vaci. i apoi giupknesjica Malca,
unde-a fi vale mare oH deal mare s'a mai
da i pe jos cAte-oleacA; mai ales el acum e
o frumusetA dell la cAmp, de turbA haita.

Da ia sA nu ne trecem vremea en vor-

lui cea de Bracov, ci au aprins luleaoa i a


inceput a lAsa epele mai la voe.
Doamne, ginp6negick Doamne ! Vezi satul
ista mare gi frumos ? se chiaml G-rumitzegtii.

De-ag aye eu atitpa gonitori in ocol gi d-ta


WO, cAti cAzaci, cApelni gi alte litfe spurcate an cAzut morti aici, din vreme in vreme,
bine-ar mai fi de noi.
sa te-andA Dumnezeu, sit am WO, mog
Nichifor I

Asemene gi en, gonitori, ginpAnegiel ...


eit de WO nu mai trag nAdejde : pentruck
baba mea e o- sterpAturA; n'a fost harnicA

sit-mi fad nici unnl ; nu i-ar murl multi inainto, sA-1 moara! De oin pnne eu mAnele pe

pept, are sA remite ants asta de haimana


gi epugoarele do izbelicte !

bele.Hai, sus ginpinegicA Meek sl te due

Nu te supAra mog Nichifor zise Malca,

la bArbAtel acasti ; gtin en cum 6i treaba ne-

el poate aga a fost sl fie de la Damnezen ;


pentrucA aga serie gi la noi in carti, despre
unii, cI tocmai la bAtrInete au flent copil.

vestelor celor tinere, cAnd nu-s barbatii cu


dAnsele : fac zimbre gi trag acasA, cum trage
calnl la traista cu orz.
Eaca m6 sniu, mog Nichifor.i odatA
incep en tqii a cArAbAn1 la saltele cn puf,
perini moi, o legitnrA en demAncare gi alte
maruntupri. Apoi Malca ii ia zioa bunk
de la socri i. se sue deasupra saltelelor in
fandul drutei. Earl mo Nichifor se asvrle
pe caprk dit biciu epelor f}i lad pe giupInul
Strul gi cu al eel ea lacrimile pe obraz.
Prin trg, aa mAna de tare mo Nichifor,
de ti se 'Area el aboarl epele, nu altA ceva.
Prundul, satul gi dealul Humulegtilor le-a
treent intr'o clipl.De la Ocea, pAnA aproape
de GrumAzegti a tinut numai o fagl.
Dar de pe la GrumAzegti incolo mog Nichifor a tras o dulcA de rachiu din plosca

Ia lasii-mg, ginpAneask en eitlile eele a


d-voastre ; el en gtin, ce gtin en : degeaba
mai bati apa 'n chinA sit s'aleagl Tint, cA nu
s'a alege niciodatA. Am auzit ci en spunknd
_

in bisericA la noi : el pomul care nu face

roadA, se tae 9i in foc se annul." Apoi ce-ti


trebue mai bung vorbl, declt asta ? Ba zen,
And m mir c'am avut rftbdare BA tin cask

ea baba On' acum. In privinta asta di mai


buntt legea d-voastrA de-o mie de ori. Nu-ti
face una copii, iei alta. Nu face nici aceea,
alta. i de la o vreme, trebue sA nimereeti
una blagoslovitit de Damnezeu ; da nu ea la

noi, sl fii nevoit sti trlecti cu una beteagk


pinl la sfireitul vietei i copii, tuft. CA doar
Damnezeu cel Mare i pUternie nu a'a rtis-

www.dacoromanica.ro

MO NICH1FOR COTCARIIIL.

tignit numai pentru un om pe lumea asta.


Nn-i aa giupgneicA ?--Mai zi, clacA ai ce !
Poate sI fie ffaa, mo Nichifor.
Ba chiar aa-i ginpgneica dragli, cum iti
spun en.Ptrul crif ... ! Da buna bucata am
mers. Doamne ! cum sI ie omul la drum cu
vorba FA cand se trezete, eine tie uncle au
ajnns ; bun lucrn a mai lAsat Dumnezeu sfantul
i tovArlia asta
Hi zmeoaicele tatei,
1

indemnati inainte 1: Eaca i codrul Grnmazetilor, grija negnstorilor i spaima ciocoilor.

Hei ginpgneicA, cAnd ar avg codrtil ista gurA


sk spne ckte a vgzut, cumplitA pltAranie ne-ar
mai and urechile ; tiu cit am aye ce asculta.
Da ce-a fost pe-aici, mol Nichifor ?
Of, giupgneicA, of! Ce-a fost BA nu dea

879

de gatul lui mo Nichifor i s'a lipit de Mtsul, ca lipitoarea. A eznt ea aa, cat a ezut i a zis tremurand:
Unde-i lupul, mo Nichifor ?
Uncle sA fie ? ia a trecnt drurnul pe dina-

intea noastrA 1 a intrat ear in padure. Dar


cat pe ce erai sA mg gAtui, giupgneica, Vapoi

dna scapam epele tiu ca. era frumos.


N'apuck a sfirI bine mo Nichifor i Malca
zice cAtinel:

SA nn mai zici

vine lupnl, mo
Nichifor, ca mg yeti in toate boalele.
Nu el zic en, da chiar vine, eack-tit-l'ei 1
Valeu

cit

Ce spui ?

Si ear se ascunde lAnga mo Nichifor.

Ce-i Mier, tot teller ; iti vine a te juca,

Dumnezeu sA mai fie 1 Dar avea cineva cap sA

ginpeneica, aa-i ? i dupa, cum vgd, ai no-

treacA pe aid, fArA sA fie jAfuit, bfttnt, ori


omorit ? Nn-i vorbA cA acestea se intampla

roc, cA eu itni tin fires, nu me prea tem de


lup ; dar sa, fie altnl in locul men ...

mai mult noaptea, decAt zioa. lug pe mine,


de n'a grAl intr'un ceas rgu, pang actim m'a
ferit Dumnezen. Lupi i alte dihInii mi-an
eit inainte 'cAte-odatI, dar nu le-am facnt
nimica ; li- am dat bunit pace, ream fault ca.
nici nu-i vgd i ei s'au dus in treaba bor.
A .. ra ! mo Nichifor, nu mai spnne de
lup, cA tare mg tem I
V'am spns cA era agalnic mo Nichifor,

i clad spunea cAte una, ori te tineai en


mAna de inimA Hand, oH te fAcea et- ti sari
inima din loc de fricA.

Eaca un lup vine spre noi, giupgneicA


Vai de mine, mo Nichifor, unde sit
1

mg ascnnd en ?

Nu mai vine lupul, mo Nichifor ?


Apoi, na ; eti de tot poznaA i d-ta

prea des vrei sk vie, a doar nu-i de tot copacul cite an lap. Ia pe la sfAntul Andrei,
umbla i ei mai cate multi la nn loc. 'apoi
vengtorii ce pazesc ? La goank mare, crezi
d-ta ck pntini lupi clan cinstea pe ruine,
lAsAndu-i peile zalog ?SA mai resnflam epele

oleacA.Eaca i dealul BAlauralni, giupeneicA. Ia aid a cAzut odatA un Maur grozav


de mare, care versa jaratic pe gurft i cAnd
uera, clocotea codrul, gemeau vane, flambe
tremuran tji se bateau cap in cap de spaimA,
i tipenie de OM nu cuteza sA mai treacA pe
aici.

Despre mine, ascunde-te unde tii, cA eu


uatil ti-am spus ca nu mg tem nici de-o potae intreagit.
Atunci biata Malck de flick s'a incletat

Valeu! i unde-i balanrul, mo Nichifor?


D'apoi mai tiu eu, gittpeneicA ? PAdu-

rea-i mare, el tie uncle s'a fi infundat. Unii


spun, cl dupA ce a mAncat foarte multi oa.
50

www.dacoromanica.ro

IO NICHIFOR COTCARIIIL.

380

meni i a ros toatd coaja copacilor din codru,

ar fi crdpat chiar aici in locul acesta. De la


unii am auzit spuind c i-ar fi dat lapte de
vacit neagrd i cu acesta l'ar fi &cut sit se
ridice ear la cer, de unde a cAzut. Mai
tiu eu pe ciue sd cred ? c oamenii vorbesc
vrute i nevrute. Noroc a en unul tiu solomonii i nu me prea tem nici de balauri.
Put sl priml erpele din culcal, cum ai prinde
d- ta un puiu de glind din pltul.
Da ce-s acele Solomonii, mo Nichifor ?

Ei, giupeneicA, dragl ; asta nu se poate


spune. Eu, babel melecd merge pe douezeci
i

patra de ani, de and trAesc cii densai

ce n'a flcut ea? i cdt flu m'a cihdit de cap,


sit-1 spun, i tot nu i am spus. Si ea din
pricina asta are stt moard, dud a murl ; de
nu i-ar marl multi inainte, ed atunci mi-a
Ina 1 eu nna tinericd i macar trei zile sA
triesc cu dem cum tin en, 0 apoi BA mon!

Ia mai sfirete oclatd en lupul cela; andceva n'ai de vorbit?


StAi dard sA me dau jos !
Ptru! ci .. ! sai binior pe ici, pe crucea
eltrutei. Ho .. pa! Ia acum te ved i eu cit
eti voinica, ; aa mi-e drag sA fie omul : feat,

nu ouat.
Si pe cAnd Malca culegea nite dumbravnic

sa. duel lui Iic, mo Nichifor stAtuse in loc


i nu tiu ce bichirea i cisluea prim prejnrul
cdrutei. Apoi rApede strigA:
,Gata eti, giupeneica ? Hai, sui i al por-

nim cu ajutorul lui Dumnezett, el deacum


e tot vale mai rault.
Malca dupd ce se sue, intreabit:
Oare nu-i tArziu, mo Nichifor ?

D'apoi de acum Bunt= scapati deasupra


nevoei : acn te pun in PeatrA.---S'odatA dl
bicin epelor, zicend :
Alba 'nainte, alba la roate
Oiltea goalA pe deoparte.
Hii! opt-un cal, cd, nu's departe Ga1aii, hil

M'am sitturat pAnd '11 gAt de mucegalul de


babi, cd hojma m morocduete i-mi scoate
CAnd gAndese ed am
ochii en cele tinere.

sd me intore ear la densa a casA, imi vine


stt turbez, sd ieu cAmpii, nu altd ceva.
Ia lasA, Iasi mo Nicvifor, ed aa sunteti d-voastrd barbatii.

Ei, el

ginpeneicti, eatd-ne i aproape

de verful codrului. Ia mai dit-te i d-ta oleacit


pe jos, pan vom sul dealul ; cd nu mi-i de

alta, dar me tern cit-i intepenl in croutd.


Uite, floHle cele frumoase de prin marginea
Wail, cum umplu vezduhul de miroznd.
d-ta sit qezi ghemuittt acolo, nu-i pecat de
Dumnezen?

M tem de lup, mo Nichifor,


Malca tremurAnd.

zise

N'apuci a merge nici donezeci de prAjini


prrr se rupse an capet!
,Na; asta Ancl-i una !
Val de mine, mo Nichifor, avem sl

inoptAm in pldure 1

Ia nu mai meni a rev, giupeneicd, cA


doar n'am Opt en numai odatd asta in viata
mea. PAnd-i imbuca d-ta ceva i epele estea
'or terge gura c'oleactt de coolind, eu am
1 pus capetul.
CAnd se uitd mo Nichifor la belciug, bdrdita niediri I

Apoi toate-au fost cum au fost, zise mo


Nichifor, incretind din sprincene i oterindu-

www.dacoromanica.ro

MO NICHIFOR COTCARIIIL.

se, dar asta pica de coapta. Bat-o Dumnezeu


de baba, s'o WA ! Baca cum ingrijete ea de
mine ; aa-i di nu-i securea ?
Malca cAnd mai Rude 0 asta incepe a sus-

pina 0 a zice :
Mo Nichifor, ce facem noi ?

Ia las giupaneica, nu te imputina cu inima, di tot mai am o lead, de nadejde. Via data scoate bulicherul din teack il da pe a
manar i incepe a ciocArti un garnet, de ste-

jar din anal trecut. L'a taiat, cum l'a Mat,


apoi a inceput a cotrobal prin chilna carutei
sa gaseasca nite franghie ; dar de uncle c iei

dad n'ai pus ?


Dad vede 1 vede, tae bacrile do la traistA,

881

Mos Nichifor, ce facem noi ?


Om face noi ce-om face, giupaneica. Dar
acum deodatA linitete-te acolo 0 tact molcom. Bine el nu s'a intamplat asta in mijlocul
campului, undeva. Lemne, slava Domnului,
sant deajuns 0 d'intrecut in padure. Poate

A ne ajungA cineva din tirma 0 sit mi iraprumute vr'o secure. i cum vorbea, numai
eaca eft vede viind un om din urma, cu traista
in bat.
Bun ajuns, om bun. AA-i clE s'a stricat drumul in mijlocul carutei ?

Ia las saga la o parte, mai omule ; i mai


bine yin' de-mi ajuta A pun capatul ista, cA
vezi ca-mi crapA inima de necaz.

mai capetala din capul unei epe 0 face cum


poate, de leaga garnetul undo trebuea ; pane
roata la loc, v6r1 leuca, sucete lamba 'o
stringe la scark, apoi ii aprincle cioanca 0

D'apoi en ma graben s4 ajung la 0lobeni. D-ta poll sa mai Lista noapte i in


pidure ; nu cred ca-i murl de urit.
MA mir cA nu ti- e oare cum sh-ti fie,

zice :

zise Nichifor posomorit; eti un cheag sbarcit,

Eaca giupaneica dragii, cum invata nevoea pe om, ce BA facA , .. cu mo Nichifor


tutneanul nu piere nimene la drum. Deacum
numai BA te VI bine de carambi i de speteze, el am 0, man epele estea, de an sti seapare fugind. Da al tii d-ta, ca babei mele
n'are a/ i fie moale, dud m'olu intoarce a
casa. Am s'o ieu de canepa dracului 0 am
s'o invat en cum trebue- sit caute alta data
de barbat ; el femeea nebAtutti, e ca moara
Tine-te, giugneicA ! Hi, ha!!
neferecatl.
'odata incep epele a fugl, de 'Mama roatele 0 area colbul in naltul ceriului.La vr'o
cate-va obraturi, garnetul s'a inferlAntat, s'a
muiat i Joflenchiu! ear sare roata !
Bre ! c'anapoda lucru ; se vede ea azi dimineata mi-a eit inainte vr'un popA sau
dracul tie ce.

mai ca i mine 0 eaca ce-ti unlit prin cap.

Da nu-ti fie cu band, om bun, ca am


uguit 0 en. Bun remas ! Te-a invata Dumnezeu ce A fad, ... 0 s'a tot dna inainte.
Vezi ginpangicl, cAtu-1 de-a dracula lnrnea asta ? Numai dupA plecuit umblA. Ia et

fie un antal cu vin ori en rachiu 0 sit vezi


atunci ar ed6 carul stricat atAta timp in
mijlocul drumulni ? Cum vad eu, tot mo Ni-

chifor are A faci ce a face. Ia sa mai fac o


incercare.

ear incepe a tft alt garnet. Mocoete


el cat mocoete, nana il pane i pe acela.
Bi

Apoi &I, biciu epelor 0 ear mai trage un


ropot ; and. numai eaca ce ajunge roata de-o
teitura i ear se rupe capatul.
Acuma, giupaneicA, mai ca-mi vine BA

www.dacoromanica.ro

kw N1CRINOR COTOARIUL.

352

zic ci en ca omul cela, a are sa ne fie masnl

in Ohre.
Vai de mine ci de mine, moc Nichifor,
ce spni ?
Ia spun ci. en ce ved en ochii. Uitl-te !

nu vezi ci d-ta cA da soarele dupa deal ci


noi tot pe loc dam. Da nn-i nimica giupdnecia, sii n'ai nici o grip.; ca ctiu en o po-

bine moldovenete 91 aduci la mers en de-a


noastre. Deacum n'am el te mai cred cit te

temi de lup. Ei, ei 1 cum V. se pare aid in


poeana, ? Ag-i a eral sit mori, ci. sa nu ctii
ce-i frumos pe lame ? Ia anzi privighitorile ce
haz fac? 1a nazi turturelele cum se ingana 1

tragem acolo ci suntem ca ci. in casa la noi.


Locul e ferit ci epele au ce pacte. D-ta te-i
culca in carqa ci en te-oiu strajul toga, noap-

Moc Nichifor, oare n'om patl ceva in


noaptea asta ? Ce-a zice Itic ?
Itic? Lui Itic i s'a pare c'a prins pe
Dumnezeu de-un picior, and te-a vede acag.
Da ce crezi d-ta, a Itic ctie ce-i pe
lame ? cum sant intamplArile la drum?

tea. Helbet, o noapte nn-i legal de gard, a

/Ica nurnai g se mute de pe vatg, pe

trece ea, cum a trece ; dar a pomeni ea baba


mea cite zilicoare a aye, de necazul acesta ;

cuptior, ctie ci hleabul de baba mea, de-acasA.

a numai din pricina ei mi se trage.

focal ?

Apoi dar fa cum ctii, moc Nichifor, numai sa fie bine.

Malca aceaza gatejele; moc Nichifor seapail ci inclatn, amundoi atita focal. Apoi moc

,Las giup6necia, nu-ti face voe rea, a


are sa fie at se poate de bine

Nichifor zice :
Vezi giupanecia cum pArAe de frumos gft-

'odata, niq Nichifor apna epele de darlog, carnecte druta c'o tarecte cum poate,

tejele ?

Oa in poeana.

ma in mine de Mal

cad, in padure, chiar aid pe aproape;

sit

Giupbecicl, ia g te vedem, ctii cum sk fad

Vett moe Nichifor, dar imi tremurg, ini-

Eaca giupnecia, ce rain a hi Damnezen

A... ra ! da ce Doamne earta-md, par'a

e aici ; sa tot triecti, g nu mai mori! Nnmai d-voastre nu sunteti deprin0 cu ce-i frumos pe lame. Ia mai da-te oleaca pe jos,

ecti din neamul lni Itic. Da fil mai en inima


oleaca! Ori dna (Id aca de fricoask apoi sui
in cAruta ci. te-acterne pe somn, a noaptea-i

plait se mai vele : ca si stringem nicte tar-

numa un ceas ; Rene se face ziuA.


Malca, imbarbatatA de moc Nichifor se sue

curl ci g facein toata noaptea foc, a fug/


tintarii ci toate ganganiile pe lume.

Biata Mala vede ci ea, a tot de una di


e acum Se da jos ci incepe a stringe la Circuit
Doamne ! bine-ti mai cede, giupenecia ;
par'cl qti una de-a noastre. Nu cumva a tinnt
vre oclata tatul cl-tale orenda in sat undeva ?
1

Ba a Old malt timp ratocul de la Bo-

intr'o rill jos Mg foc ; ci plc; pad plc,


pAc! din lulea, at pe ce era sA-1 prindA somnul, and numai eaca cA-i Bare o scAntee pe
ma!
Ptiu, drace ! asta trebue sa fie santee din

gatejele culeselde Malca,'a tare m'a fript.

dqti.
7,

in (Anita ci se cula. Ears moc Nichifor ici


aprinde luleaoa, acterne cojocul c1 se pane

Apoi ma miram en, de ce vorbecti aca de

Dormi giupenecica MalcA ?

www.dacoromanica.ro

MOS NIOMFOR COTOAR1UL.

888

Par'cit era s mg prindit somnul oleacit,


moe Nichifor, dar mi-au venit o multime de
niacin prin cap ei m'am trezit.

adnc un capgt i seenrea ei and s'a ail de


zinit, aunt aici.
Vai de mine, moe Nichifor, ce vorbeeti?

eu mai tot aeit am Mit ; mi-a sitrit


o scintee pe nas l mi s'a splriet somnul,
de par' cl am dormit o noapte intreagli.

Vrei sl m gitseeti moartl de fricl, and gi


venl?

vremea sl se dagosteasa.Dormi ginpgne-

Ba aft te fereaseit Dumnezen, de una ea


asta, giupgneeia. Ia las' nn te aplimInta, aft
am zis ei en o vorbit in vgnt.
Ba, nu, moe Nichifor ! Deacum nici
nu vren FA mai dorm mg due jos ei am a

lice ?

cad toatit noaptea langit d-ta.

Poate sit mai doarmit cineva, de rgul nebunelor istor de privighitori ? par'el-ei fae
de cap, nu alt ceva. Da scum li-e i lor

Par'cit ear era sit mg prindI somnul,


moe Nichifor ?

Stii una,

Mie mi vine si
sting focul, cft acum mi-am adus aminte cit
dihaniea de lup adulmecit ei vine dupit film.
Stinge-1, mo Nichifor, dacl-i aea.
Atunci moe Nichifor odath incepe a turna
la Igrnit peste foc ei-1 inaduel.
Deacum giupgneeicl, dormi fllrft grijl, aft
giupgneeicit ?

nBa p/zeete-ti treaba, giupneeicl, ; eezi bi-

nieor unde eezi, a bine cezi.


Ba eaca yin ; e'odatit se dit jos ei se
puns pe earbit lftngft moe Nichifor. St ba

unul-una, ba altul alta, de la o vreme, i- a


furat somnnl pe amundoi ei-an adormit duei.

Si and. s'au trezit ei, era ziulica albl.


Eaca, ginpgneeici i sfanta ziuft. Scoall-te

acue se face ziult. Na c'am stins focul, si

ei hai sft vedem, ce-i de flcut ? Vezi a nu

am uitat sh-mi aprind luleana. Dar las' a am

te-a mancat nimica numai frica #-a fost mai

scIpIatori.Batl-vg pustiea privighitori sit

mare.

ye batit, oft

tin oft v drgostili bine I

Mai eede moe Nichifor aea pa gInduri, pant-si glteete de bgut lnleana, apoi se scoalit
binieor ei se duce in vilrful degetelor lftngft

citrutl. Malca incepuse a horn pqin. Moe


Nichifor o elating incetieor i zice :
Ginpgneeicit, giupgneeia!

And,
tremurand.

moe Nichifor, respunse Males

tii ce-am gandit en, cat am stat langft


foc ?

Cc, moe Nichifor ?

Ia dupI ce-i adormi d-ta sA incalec pe o


eapit ei sit mg aped a cad la mine, sa-mi

Males in vorbele acestea ear au adormit.


Ear moe Nichifor, ca cel cu grija, s'a suit
in citrutit ei a inceput a scormoll in toate
partile, pe supt coeolina i numai eaca el dit
de secure, de-o funk ei de nn sfredeleac, pe
pomoetina arutei.Eaca, pgcltele male ! Cine-i cu pagubl, i an pgeat ; mg miram en
sit nu se ingrijeasa biata babit de mine, pan/
inteatitta.Pentru c'ani naplstuit-o chiar pe
Banta dreptate, am sl i due un tulpan roe ei
un fes nndelemniu, ca aft- ei mai adua aminte

din tinerete. En, se vede, cft m'am luat eri


en luleana. Dar biata baba mea, bunit, rea
cum este, tot a OM ce-mi trebue la drum ;
numai nu le a pus la locul bor. Dar ai gh-

www.dacoromanica.ro

MO NICHIFOR COTCARIM.

884

sit sit tie femeea trebile barbatului.Giupd-

Aa este giup6neica, nu-i vorba, dar ca


la casa omului, nu-1 nicitinrea.
Si din vorbit in vorbtt, au i ajuns la poarta

neicit, giaptineica I
Ce-i, mo9 Nichifor ?

Da nu tii una? Scoala-te el am gasit i


secure, i franghie, i sfredel i tot ce-mi trebue.

Unde, mo Nichifor ?

Ia pe supt buclucurile d-tale. Numai n'au


avut gurA g respundli. Am Mit 1 noi, ca
cel care edea pe comoara i cerea milostenie.
Da bine cA s'au gasit i acum ; tot biata baba
se vede c le-a pus.
Vezi, mo Nichifor, cum ii incarci sufletul de pEcate ?

Apoi d6, giupgneicit, vd i en a am


greit, de-am ponegrit-o aa de tare, aka
d-ta. Da de-acum am s't-i cant i en tin cantec de impacare:

Itic tocmai atunci venea


lui ginpan Itic
de la coalit i cand a vdzut pe Males nu
mai ctiea ce sui facA de bucurie. Dar dud a
mai auzit i despre intamplarea ce au avut,
i cum i-a scapat Dumnezeu din primejdie,
nu tiea cum sa multameascA lui mo Nichi-

for. Cu ce nu l'au &fruit ei? CA se mira


1 el singur, ce daduse peste Unsul. A doua
zi, mo Nichifor a pornit inapoi cu alci mugterii. Si and an ajuns a cask era foarte vesel,
incat nu tiea baba lui ce l'a gasit, de-i aa
cu chef, cum nu mai fasese de multit vreme
pupa aceasta tot la doue-trei sdptdmiini ginpeneica Malca venea in Netti4 la socri i
se intorcea acasa numai pu mo Nichifor, Wit

si se mai teami de lup.


Dupl un an, salt dupa mai multi, mo Nichifor s'au resuflat, la un pahar cu vin, CAtit un prieten al On, despre intimplarea din
codrul Grumazetilor i frica ce a tras ginpneasa Males. Prietenul lui mo Nichifor,
s'a resuflat 1 el cAtrA al# prieteni ai sei ; i
deatunci oamenii, cum Bunt oamenii, an incepnt a porecli pe mo Nichifor i a-i zice :

Sermana babura meal


Fie bunt, fie real
Am sit in cash cu ea.

S'odatti sufleca mo Nichifor manecele, tae


un stnhariu de fag i face un cap6t minunat.
Apoi 11 aaza cam trebue, pnne roata la loc,
inhaml epele, ese incet, beet la drum i zice:
Sui ginpgneicA, ci haidem g mergem de-

Nichifor Colcarinl,

Nichifor Cotcarial ;

poate acum a fi oale i nlcioare i tot Nichifor Cotcariul i-a remas bietului om numele i pAnit in zinlica de astazi.
I. Creangd.

&CUM

Epele fiind hanite i odihnite bine, pd la


pranzul cel mare i-au pus in Piatra.
Eaca te-ai v6zut 'acasa, giup6neicA.
Slava lui Dumnezeu, mo Nichifor, cl

i 'n Ware nu mi-a fost r6u.


www.dacoromanica.ro

POESII.

885

Aid de-atinge-o lirA, a poetului mAnA

Zeir crud' a nopiii o culcA in rrinA!

POESII.

'un prune de are-o mama la sin duios sA-1 poarte,


I-I smulge ar il. milA nemilostiva moarte!

STELUTIA.

Spune-mi stelur, dragA, spune-mi de unde vii?..


Ce trepte luminoase, ce lumi de armonii,
Lasat-ai tu in urmA pe calea ta cereascA
Ca aft privelti pe lume durerea omeneascA?

Aice suferinla, e trista moltenire


Ce vecinic nu se pierde 1 Sermana omenire
Din veacurile stinse la cele viitoare,

Ascunde-te, steluO, nu vezi cum zac aice


In pulbere uitate crediniele antice ?

De la un pol la altul profq, sibile, regi


Ticsiii stau prin morminte,cu-a lor p opoare'ntregi 1

0 tainft drAgAlap, prietergul sant? ...


ScAntei 1 iluziune ! ... pe jaloicul pAment l

Necontenit ingroapit spera4 invelAtoare 1

Aseunde-te, stelur, pAmentul din vecie


A fost un loc de jale, il'un cuib de tirAnie!
PlanetA urgisitA... blAstem dumnezeese
Ce vecTnic ee adapft in sangele frArsc I

Ascunde-te, stelur, gingar ta privire


Me umple de durere, me umple de mahnire ;
Mai bine peste nouri ce-ascund durerea noastrA,
Ina4A-te, stellar, sub bolta cea albastrA ...

qi colo... sus... departe... pe trepte luminoase,


Aioe pe climpie, o floare dacA crefte,
A orivtlului suflu, ou moarte o love?te,
$i raza de lumine, pe orizon frumos
0 'ntuneoe eu groaze un nor intunecos I

Pe cAi impodobite, prin lumi armonioase


Colo ... uncle aperania zimbefte ferioite,
Me ia ou tine '11 grabli) eteluia mea babitel

A. Nautn.

Ascunde-te, steluitt in ceruri celetoare,

Nu vezi cum arde 'n aer segeata arzetoare?


Ea holdele menoase acum le-a cotropit,
Privighitoarea'n ortinguri clintend, o a lovit I

www.dacoromanica.ro

TEORIA. ONDULATIUNII UNIVERSALE.

386

Teoria Ondulatiunii Universale.

(urmare).

II. Emigratiunea.
Toate schimbArile periodice ale mediului in
care trlese fiintele organice, contribuesc la
prelungirea ci favorizarea vietei organice. Ast-

fel sunt schhnbArile care provin din alternarea zilelor ci noptilor, din succesiunea anotimpurilor, din variatiunea in calitatea ci cantitatea recoltelor anuale, din perturbatinnile
atmosferice, etc. etc. Ind, tate aceste schimUzi, fiind in genera periodice, fac parte din
elementele stabile ale mediulni consiclerat intr'un lung spatin de timp. Deaceea, o viatA
organicl care se urmeazA prea mult timp tot
in acelac mediu, se familiarizeazA de la o
vreme eu toate elementele acestuia ; ci apoi,
trebue sl inceapA a decAde, din causA cit in
equilibrul

ci.

lupta vietei nu mai intervine

nici o fortA nouit. Aceasta este causa pentru


care, dupA cum vom ved, ori ce rad, ori
ce specie de fiinti organice care a trait multe
veacuri in aceeaci localitate, a trebuit BA pearl

telor organice propriu zise. Deaceea aceste


din urmA sunt nevoite a emigra pentru a-ci
procura ele incile variatinni destul de mari
ci de rlpezi spre a put sit progreseze.
Din principiul general al adaptatiunii resultA, cA ori ce rasa de fiinti organice care
emigread ci se stabilecte intr'un habitat putin
deosebit de cel pe care il pArAsecte,7incepe o
viatA noul ; cA din momentul emigratiunii ea
incepe a percurge 6 curbA suitoare, urmatA
de o turbl coboritoare ; ci el ea sfircecte prin

a se stinge chiar cn totnl dacl nu mai idrasecte pe urmit niciodatl noul slu habitat.
SA vedem acnm dad aceste resultate stint
confirmate de fapte positive :
1) DacA cercetAm trecutul fihitelor organice din regnul vegetal vedem cA toate acele
fiinti achrora istorie o cunoactem cu sigurantl

Bunt originare din altl localitate decAt din


aceea in care le gAsim astAzi. De altA parte
vedem cA toate aceste fiinti fac actual mai

mult progres in noua lor patrie

decAt in

cea vechie; afarl numai dacA deosebirea de


mediu intre vechiul ci nonl habitat nu va fi
prea mare. Astfel, vedem cl, usturoiul, sparanga, spanacul, alunul, nucul, gutlinl, eirecul en vicinul, agudul, persicul, mgrul, pgrul,
prunul en perjul, smochinul, maslinul, platannl, castanul, Intern'', grAul, hricca, sacara,

de la o vreme ; afarl numai dad nu si-a


schimbat habitatul prin emigratiune. Este
adevdritt el mediul corespungtor la un habitat dat se modificl pia nesimtite in intregnl
On la fie care moment prin aceea el pitmlntal

portocalul, etc., stint originare din India. Ca-

imbltrAnecte necontenit, ci-ci schimbA consti-

feaoa originarA din Arabia crecte en mai multA

tutinnea generals la fie-ce moment; dar se

vigoare in Java, in Brazilia ci in Martinica.


PApucoinl originar din Mexico rodecte mai

lintea, bostanul, zAmosul en harbuzul, lAmAiul,

etc., aunt venite in Europa din Asia occidental. Canipa, fasolele, castannl selbatic,

par CA aceste schimbAri constitutionale ale


pAnAntului Bunt prea incete si prea mici in

bine in Europa meridionall ci in Statele-Unite

comparatiune cu rapezeciunea evolufinnii Sin-

din America. Tutunul originar din Brazilia

www.dacoromanica.ro

357

TEORIA ONDLITLATIIINII "UNWERSALE.

merge mai bine cleat in State le-rnite din America i. .in Europa. Via produce mai buue
calitAti de yin 1 are mai multa vitalitate in
Europa cleat in Asia, locul seu de origine. Ardeiul, patlagelele, originare din America meridionall, cresc mult mai bine de
cat-va timp in Europa meridionalA. Se zice
cA, burueaua numitA holerk a fost introdusI
in Romknia abia pe la 1830 de cltrA invasiunea Ruilor, care aduceau pe cozile cailor
Tor cornuti (fructele holerei) tocmai de la
Don. AstAzi iceastk burueank acopere toate
imprejurimile drnmurilor 1 locuintelor din
Romknia, i are mai multA vitalitate cleat
oH ce alta burueank cunoscutl pe la noi. 0
multime de planto europeneti, i. mai cu saml
baghina (cinara cardunculus) i cAte-va specii
din genul ardonul (carduus) sunt astAzi, zice
d. Ch. Darwin (origin of species) plantele cele

mai cotnune pe cmpiiIe republicei La Plata,


unde acop6r aproape exclusiv intinderi de leghe

intregi in lung i in larg. Asemene sunt in


India, zice tot d. Darwin (lor. cit.), plante
care an fost importate din America, i care
astAzi cresc cu mult1 vigoare de la capul Comorin pinA la muntil Himalaya. Se observg,

apoi c, pintre vegetalele cultivate in America i Oceania, tocmai acele stint mai viguroise, care sunt originare din lime& veche.
2) Dad cercetitm trecutul fiintelor din
regnul animal, gitsim acelal resultat ca mai

felul de boale care le stArpesc ; ceea co dovedete ck ele sunt acolo foarte inaintate pe
curba scoboritoare a undei bor.

In Europa aceste animale stint mult mai


viguroase i mai fecunde in reproductiuuea
lor ; dar i aid epizotiile devin din ce in ce
mai dese i. mai indArAtnice ; ceea ce dovedete cA, puterea de vitalitate a animalelor

noastre domestice se allit in decadentt. Tot


aceste animale insA Be bucurA in Australia i
America de o vitalitate extraordinara, atAt

in privinta puterei de a se fecunda prin intrucicare, citt i in privinta puterei de a resista la boale.Gusganii, cari se alflit astazi
in Europa, stint veniti din Asia nordicl. Ei
au cucerit Europa alungiud i distrugnd pe
gusganii, caH stApIneau odatl aceste locuri.
Gusganii i oarecii care infloresc aa de mult

in lumen noul, sunt descendintii a cAtor-va


strAmoi, care au plecat din Europa i au traversat oceanurile ascuni fiind in calele corAbiilor de comerciu.
In anticitate zice d.

Iiiichner (Force et Illatiere), nu erau cai de


loc in Arabia, uncle existA astAzi cea mai fru.moask rask de aceste animale ; i in Africa

nu existau de loc cAmile. Vra sit zicA aceste

animale au venit acolo de aiure.Cu cat o


rag este mai bAtrAni, cu atlit ea resistA mai

putin la inriuririle vAtamittoare din dal i

observat insA, cA in Asia aceste animals aunt

la boale aceasta este causa, cif, in Asia isbucnesc mai toate boalele epidemics ale animalelor superioare, i cit de acolo sunt aduse
in Europa, dupft cum se zice, prin contagiune
sau prin miasme ; insit aceste boale astfel comunicate devin din ce in Ce mai putin ncizAtoare cu cat inainteazg spre apus ; din cans&
cit ele an a face cu rase din ce in ce mai vi-

relativ rare, i apoi aunt foarte supuse la tot

guroasee

sus. Eatit cateva exemple : Oile, 'caprele, boil,

caii i in genere toate animalele noastre domestice stint originare din Asia; 1 dupg, ce
an tritit mii de ani in Europa, au fost insfirit
introduce in America 1 Australia. Este de

51

www.dacoromanica.ro

TEORIA ONDULATIIINII IINIVERSALE.

988

Dad, insfirit cercetAm trecutnl raselor omenesti si al natiunilor, vedem c fie


care din ele a trebuit s ia nastere in urma

nate.De altA parte este de observat, el ori


ce popor care a emigrat a capatat totdeauna

unei emigratinni. Astfel, Egiptenii vechi erau


originari din Etiopia; statele antice din Asia
niic erau formate din popoare, venite de la
rgsArit san de la nerd ; Evreii vechi, inainte
de a fonda statul lor, fuseserg, in Egipt ; Grecii
vechi erau veniti din Asia mica ; Cartaginejii
se trggeau din coloniti fenicieni ; Romanii
vechi emu compui din o multime de popoare,

in patria sa originarl; si cg, totdeattna a dat

venite toate de la nord sau de la orient ;

sO formeze acele califaturi puternice din evul


mediu, care a dat nastere la o viatit nationall

3)

Galli vechi erau veniti de pe valea Dungrei ;


Germanii vechi, inainte de a sosi in valea
Dunirei, locueau pe lAngA Vistula i pe lAngg,
Baltica ; califaturile arabe din evul mediu an

fost formate de emigratii din. Arabia ; Tnrcia


de astAzi a fest fondatO de Tnrcomanii veniti
din Tartaria ; Frantia a Ind natere in urma
invasinnii Francilor ; Anglia datoreste existents, sa emigratiunilor, &cute in insulele britanice de etttrA Saxoni, Angli, Danezi i Normanzi ; toate celelalte state din Europa au
hat nastere in urma unei emigratiunii, nt6m-

plate in evnl mediu; toate natinnile si statele none din America, din sudul Africei si
-din Australia sunt fundate de colonisti Europei, cari au emigrat in timpurile moderne ;

ci aft mai departs.

mai mult1 vigoare, cleat aceea pe care o avea

nastere la o viati nouO, av6nd o nonA curbA


suitoare si o noug curbA scoboritoare. Astfel

Arabii, care in tara lor originarA sunt de


mune mii de ani in decade* si in neputintO
de-a aye i a manifestO oare-care cohesiune
ei energie nationall, au fost en toate aceste

in stare, indata ce au trecut in alte regiuni,

i la o civilisatiune cu totnl noul. In adev6r


este foarte interesant i instructiv faptul el,
pe and Arabii -co emigraserft constitueau o
via sociall nouft, acttria Buffet era, se oice,
religiunea lui Mohamed ; tot in acel timp
Arabii, care nu se departaserA de locurile sfinte

ale Mahomedanismulni de la care primeau,


prin nrmare, mai direct inspiratinnile religioase, an remas cu toate aceste tot aa cum
erau de mii de ani fArA a primi cleat o schimbare nominall, ear nicidecnm o schimbare
efectivA. Aceasta dovedeste cA inrinrirea re-

ligiunii asupra nuui popor este foartA micA


in comparatiune en inrinrirea emigratinnii
Fenomenul ce am artat in istoria Arabilor,

a trebuit s ajungg, la aa disolutinne, incgt

se poate observa mai mult sau mai putin bine


in istoria tuturor popoarelor.
Observatiunile ce am fAcut aid in privinta
emigratiunii natiunilor, se aplica i la emigratiunea tuturor animalelor 1 plantelor.
PAnA aici am citat nnmai exemple de rase
si specii, adtrora trecut ni este cunoscut cii
sigurantA. Despre celelalte alp organice nu
avem dovezi istorice, -cA ar fl venit in habi-

cadA sub loviturele unor horde tediscipli-

taturile actuale dintr'o alti patrie originarl.

Este de observat cA, in toate casurile sus-

citate si in altele de asemene, poporul care


a vietuit foarte multA vreme in aceeasi tarl,
a ajuns totdeauna la aa decAclere

i slAbi-

dune, inelt n'a putut niciodatA resista emigrantilor, care veneau peste dAnsul.

Astfel,

chiar Romanii, poporul de fer al anticitgii,


BA

www.dacoromanica.ro

TEORIA ONDULATIIINII UN1VERSALE.

889

Ind dovezile istorice, care ne lipsese Bunt in-

tocmai precum zimbrul s'a retras 91 se retrage

locuite, mai luta prin dovezi ce resnla din

necontenit cAtra nord. De aici se vede cl nu


este cu neputinti de a admite altA explicatinne decAt aceea cft fiintele organice antediluviane ar fi fost necontenit alungate din
habitatnrile lor originale prin schimbarea mediulai. Ba din contra, vom fi nevoiti sA admitem altA explicatiune, indatl ce ne vom
aduce aminte ck, dupl cum, s'a dovedit in
timpurile din urmA, schimbarea mediului s'a
&cut in totdeauna pe nesimtite in mu i milioane de ani ; aca incAt fiintele organice an
avut mai mult dead timpul trebuincios, spre
a se adapta la schimbArile de mediu provenite din evolutiunea geologicA a pinAntului.
i apoi toate faptele dovedesc cA fiintele organice au nevoe de schimbArile geologice ; si

paleontologie, qi apoi prin probabilitatea co


resultA din faptul, cA migratiunea se observA
actual i sub diferite forme la toate fiintele
organice. Eata expunerea acestor done feluri
de dovezi.
1)

In fie care localitate de pe pftnAnt se

gitsegte tot felnl de fiinti organice astAzi exis

tente in tot felul de zone ale pAmntului.


Astfel, 'de exemplu, in pitturile geologice din
zona friguroasA i din cea st6mpAratit gAsim
fosile de elefanti i de alte fiinti organice,

ale chora specii nu mai pot trAl astAzi in


stare salbatica decAt iu zona toridA. A ceste
fapte dovedesc, cA prin tie care localitate an

trait, in intervale mai mult sau mai putin


indepArtate, tot felul de specii de fiinti organice ; i ck fie care din aceste specii s'a
retras dn la o vreme incet-incet de pe locurile, care le ocupa odinioarft.
Din faptul cA s'a gAsit, de exemplu, elefanti fosili in Europa, unii au conchis indatit:

el pe vreme pe cAnd trAeau acei elefanti


antediluviani, a trebuit BA fie cald in zona
stAmpAratA i in cea friguroasa intocmai ca
in zona toridA de astkzi. Voin face insa observatiunea cA, odata ce s'a admis ca bunk,
teorie evolutiunii pentru formarea speciilor
organice, atunci nimic nu se mai opnne la
presupunerea, cA elefantii erau deprinsd odatA

a trAl in climele reci, i cA ei aveau poate


pe atunci chiar blanA. Be altA parte, nimic
nu ne impeded de a presupune, cA elefantii
s'au retras incet-incet cktrA ecuator ; intocmai
precum in timpurile noastre istorice leul, care
odati se gAsea pAng ci in peninsula balcanicl,
s'a retras din ce in ce spre ecuator ; ci in-

tocmai deaceea ele emigreazA necontenit. Ast-

fel inetit, nu mediurile ce variazI alungft pe


fiintele organice ; ci tocmai fiintele organice
sunt acele care, pentru trebuinta de a varia,
pArAsese mediurile ce intArzie prea mult de
a se schimba, ci se due sA se aeze i sa se
aclimatiseze in habitaturi deosebite de acele,
pe care le pArAsesc.
Dar insfircit, ori care ar fi causele, care

in timpurile antediluviane au &cut pa fiintele organice sA pArAseasck necontenit habi-

taturile lor, destul este pentru moment sl


constatim faptnl acestei prAsiri de habitat.
Nn se poate zice, el speciile de fiinti organice
antediluviane an perit en totul pe locurile
acele uncle gAsim astAzi fosilele lor ; i cA flu

suntem nevoiti a presupune emigrarea bor.


Caci, afarA numai dacI nu vom presupune, ck

fie care specie de fiinti a fost creatk aparte


ci de-a intregul, trebue sk admitem cA speciile actuale de fiinti se scoboarl din speciile

www.dacoromanica.ro

390

TEORIA ONDur, muNII IINIVERSALE.

antediluviane. Prin urmare fiintele antediluviane n'au putnt g pearl cu totul ; ci an


trebuit sk dee nastere la mstenitori din ce
in ce mai transformati, ptind ce au ajuns g

duse pAnd la ocean. Ina., adese intro rAdd-

producd pe fiintele organice din zilele noastre.

rilor este acoperitd de muschi, de bureti (li-

dud din examinarea fosilelor si din


compargiunea lor cu fiintele actuale, gtsim
cd o specie de fiinti, care trlesc astAzi la
ecuator, se scoboard dinteo specie antediluviand a cArei rem/00H se gdsesc aproape de
pol, trebue desigur s admitem, cd acesti sta.mosi antedilnviani, nu numai cl au pftrisit
habitatal lor friguros, dar c an trebuit sd
emigreze succesiv in mu i mii de habitaturi
none in timp de milioane de ani, pand ce an
ajuns astAzi la ecuator. Asa dar paleontologia ne dovedeste, cd in toate timpurile fiintele organice an emigrat necontenit.
2) Migratinnile se observA in zilele noestre, sub ochii nostri, si sub diferite forme,
la toate fiintele organice fard distinctiune.

cheni) si de insecte parazite; in bortele scoartei


se ascund insecte, arachnide, si chiar mid
reptile si mici mamifere : in terna care se

Lisa,

Ele se impart, in privinta mijloacelor de trans-

port, in active si pasive. Migratinnile active


joacd cel mai mare rol la animalele care pot
merge, sbura san inota, precnm sunt mamiferele, paserile, petii, insectele, etc. Acest
fel de migratiuni se observd cAteodatd chiar
la vegetale : multe plante acuatice bloat/ in
juncta lor intocmai ca animalele inferioare
inainte de a se fixa ; multe plante terestre,
din acele care se tAresc pe ptim6nt, ii fixeazA

cAte o rddlcind noul la fie care pas, si astfel se tot depArteazd de locul primitiv.Cu
mult mai importante cleat acest fel de migrat. uni stint migratiunile pasive. Aceste din
urmA se fac mai cu samA prin ajutorul apei
aerulni. Arbori, butuci si buruene, sunt
adese smulse din munti de cittrA fluvii si con-

cinele

l ramurile plantelor astfel thrite de

pohoae, se afid 'miner* locuitori care Ian parte


la aceastA emigratitme pasivA : scoartd arbo-

tine de rAddcini, in colbul grAmadit in crdpdturele scoartei se &este mnitimea de germeni de mici animale si de mici plante. Dacd
acum arborele, care pluteste pe apA, se opreste

la un mal strain, sau la o insuld indepArtatd,


atunci oaspetii cad fArA yoca lor au luat
parte la lunga cAlgtorie, pArAsesc vehiculul

lor, si se stabilesc in noua lor patrie. Apoi


vdntnl tidied pretutindene i necontenit in
aer organismuri usoare, mici animale, mici
plante, dar mai cu samd germinii lor, ouele
gi semintele lor, i apoi le imprAstie departe
pe uscat sau pe mare ori pe fluvii. Colbul
de pe drumuri si de pe acoperemintele caselor, pAturile cele mai suptiri de plim6nt de

pe cimpuri si de pe albiele uscate ale rinrilor, contin milioane de germini si de mici


organismuri. Multe din aceste mici plante san

mici animal() pot a se mance fa a muri, si


apoi a se trezeascd din non la viatd Indatd
co sant muiete. Acest fel de fiinti organice
pot sit fie transportate la distante foarte marl
mai en Bard% cu ajutorul v6ntulni. Stoluri de
paseri Ban de insecte sunt cdteodata, rdpite Ie
tempesta din Europa si duse tocmai in America ; san sant rdpite din America si duse
tocmai in China. Dar odati cu aceste paseri

sau insecte care tree de la un continent la


altul, mai cAltoresc si o altd suml de alto
fiinti organice, precum : paraziti ce trdese pe

www.dacoromanica.ro

TEORIA ONDULATIUNII UNIVERSALE.

801

fceste animale, 1 micele organismuri eau ger-

doveditA, urmAtoarea si a dona lege a emi-

minii care se gAsesc in glodul uscat ce adereazh la picioarele sau la pAntecele paserilor

gratiunii :
Ori-ce specie de Ainti organice neateirnate)

cAl6toare.

dacd nu mai schimbd de loc habitatul in care


se afld, se atinge de la o vreme, dup ce a
percurs o undd corespunzetoare acelui habitat.
Bard pentru ca ea sd dee nqtere la alto specii
noue i sd continueze astfel evolufiunea vielii
organice de pe pdment, trebue sc emigreze
din cdnd in cdnd.
Din aceasta lege resultA, cA lipsa de emigratiune este o causit de decadenp, si de peire
a speciior i varietAtilor organice, imb6trAnite in acelas habitat. Eatti cAteva exemple
practice, care vor mai corobora acest adev6r:
In Europa era odatti in floare specia zimbrilor. Astitzi aceste animale abia se mai 0sesc prin pAdurile Poloniei i ale Cancasului.

migratiunea este un
fenomen, care se observi in zilele noastre la
toate fiintele organice, mit exceptiune ; cb
toate fiintele organice din zilele noastre, Rearora trecut ne este eunoscut cu. sigurantA sunt
originare, prin ele sau prin strAmoii lor, din
alte locuri, de unde odinioarA au emigrat i
an venit de s'au stabilit in habitatul lor
actual ; i c chiar fiintele organice antediluviane s'au comportat in privinta emigraConsider And acute, c

tiunii tot ca Sipple din zilele noastre, precurn resultA aceasta din observapunile ce am
fAcut mai sus asupra paleontologiei ; conside-

rind, zic, toate aceste, m6 cred in drept de


a propune ca pe deplin doveditA urmAtoarea

si intlia lege a emigratiunii:


Ori ce fiinld organicd care locueqte sau a
locuit inteun loc dat, este originard, prin ea
insaqi sau prin strdrnofii sei, din o altd localitate.

DacA acum, pe lAngl toate faptele i consideratiunile de mai sus, voin mai adaoge :
1)

Consideratiunea cA schimbarea necon-

ttnitA de habitat trebue sl fie o conditiune


indispensabilA a continuArii i evolutiunii vie-

tei organice pe plin6nt, de vreme ce ea se


observA la toato fiintele organice ; i 2) Consideratiunea cA aceastA ipotesA este singura
conformA cm principiul general al adaptatiunii;

Si ei se rAresc si se sting pe zi ce merge,


en toate cA pAdurile in care stau ei astAzi,
remAn neschimbate i cu toate el ei sunt
ocrotiti prin regulamente administrative contra v6nAtorilor. Causa este cl in stare& actu-

all a Enropei, zimbrul nu are unde emigra


pentru a-si gat tin habitat non en un mediu
putin deosebit de medinl habitatului sen actual. Ori uncle ar emigra el astAzi s'ar expune la o deosebire prea mare de mediu ; i
aceasta l'ar ucide ; deaceea este nevoit sA stee
pe loc. InsA i lipsa de emigrare il conduce
tot la peire. Specia zimbrilor, cred cA nnmai
atunci ar reinvigorl, cAnd ar fi transportatI
decAtrl oameni in pAdurile Americei.--,Ceea
ce s'a zis despre zimbri se poate zice despre

atunci cred. cA pot propune earAi ea deplin


*)

Peutru descrierea pe larg a felurilor de migraliuni


vezi: Histoire de la Creation naturelle par Hdekel
(do nude am extras descrierea de mai sus), Origin
of spedo by Ch Darwin, Ch. Xr und XU.

Zie neatdrnate, pentraci prin cuvntul acesta se esclud celulele i celulinele, server intrunire constituegto Corpurile vegetalelor gi auimalelor, i despre acaror emigrare sau nnemigrare nu se poate zice Audi
nimica en sturantl.

www.dacoromanica.ro

TEORIA ONDULATIDNII UNIVERSALE.

892

castorii din Europa, despre crocodilii din Nil,


despre rinoceri i. hipopotami, despre lei ; cad
toate aceste speeii se rAresc i se sting din

intmplat citteodata cu natinnile omeneti ; 0


88 pare ea s'a intAmplat i cu venirea din
Siberia a gnzganilor, care stapilnesc astAzi

causA el nu gAsesc loc undo sit emigreze, fArA

Europa. Dar felul eel mai obidnuit de emigrare este urmatorul : din rasa care omit un
habitat oare-care, indivizii emigreaza, ca sit
zic aa, numai cate unnl-nnul i pe nesim-

a se expnne la o variatinne prea mare de


medin.Desigur di i in timpurile antediluviane au fost flinti organice strimtorate tot
astfel, 1 care an trebnit sA se sting en totul,
1 sA ne lase remAitele lor fosile, far& a ne
lAsa qi nrmai in viatl. Din speciile, stinse
astfel, trebne BA facA parte acele fosile, care
nu au decat un raport foarte indepartat eu
flintele organice din timpurile noastre. Intro
astfel de fosile i intre speciile organice din

site ; astfel incAt masa cea mare a indivizilor

rasei sta pe loc. Aa se face emigrarea activA

i pasiva a tnturor plantelor, a tuturor animalelor inferioare, i in genere a animalelor


superioare. Aa s'a fAcut i se face Ancit emigratinnea Europellor in America 1 Oceania.
In acest de pe urmA fel de emigratinne ie

zilele 'wastrel nu se vor putt), deci, gAs1 niciodatA urme de fiinti intermediare.

poate zice ea, rasa din habitatal originar se

D. Ch. Darwin a luat samk ea in instile

greaza pentru a constitul o altA rasa cu o


undit nona ; earl cealalta parte remAne de se
stinge in vechiul habitat. Partea care emi-

organiaatinnea plantelor i animalelor este


totdeauna mai pupn inaintata i mai putin
perfect& cleat pe continente. El credo ca aceasta se datorete imprejnrArii, cA selectiuuea

naturalei s'a exercitat acolo asupra unui numtr prea restrins de indivizi de aceeali specie. En dincontra, ered el selectinnea natnralit, dupl cum voin dovedl i mai departe,
nu are nimic a face aid ; i di, dad in insubs flintele organice Bunt mai inapoete sau
chiar in decade*, aceasta se datorete imprejurArii cit emigratinnile se fac acolo mult
mai rar i mai gren cleat in reginuile de pe
continente intinse.

Aici mai sus am Omit efectele lipsei de


emigratinne. SA vedem acum pe acele ale emigrapunii :

Emigratinnea se face in mai multe feluri.


CAteodatA top locuitorii de aceeai rasa dintr'un habitat dat pleacA ea gramada spre a-i
gAsi alt& patrie. Acest fel de emigrare s'a

imparte in done pArp ; din care o parte emi-

greaza inteun habitat non incepe o viati


fiindca in equilibrul i in lnpta vietoi
sale intervin forte none, provenind de la conclipunile ceva deosebite ale habitatulni non,
deaceea emigrantii vor constitul o rasil nault
care va merge progresand pe cat timp va pn
curba suitoare a nndei sale ; 1. apoi va &Mitt incet-incet pe curba scoboritoare, pan&
la extincpune. Dar i aceasti nouti rasl, inainto de a se stinge, va da naftere prin emil
gratiune la o altA rasa i mai noult, care asemene va avea unda sa. Aceasta din urnut
rasa earAi va da natere la o altA rasA ; i
aqa mai departe panA la nesfirit. Este bine
inteles cA din aceea rasa pot sA piece denouA ;

odatA sau succesiv mai multe grupuri de emigranti .care, stabilindu-se in habitaturi deosebite, A dee natere la mai multe rase surori.

Deaici se vede el prin emigratiune se dA

www.dacoromanica.ro

TEORIA ONDULAIIIONII UNIVERSALE.

nastere la un fin intocmai ca si prin incracisare. De pilda, o rasa care locueste de la


nasterea pang la moartea sa in habitatul a,
dh nastere prin emigratiune, in decurgerea
vietei sale, la nua sau mai multe rase fiice
pe care le trimite in deosebite habitaturi b,
c, d, etc. Apoi fie care din aceste rase-fiice
va da nastere la ilte rase-nepoate ; i asa mai
depute. Cu .chipul acesta succesiunea din tata
in fin a raselor, ocasionate de emigraOune, for-

meaza o insirare de unde pe care, in capitolul 1 al acestui stadia am numit-o cu Un


termin destul de impropriu succesiune de acfiuni gi reacfriuni. Aceasta succesiune este
representata, in figura ABC prin insirarea undolor ade, def, efg, etc. In aceasti insirare

de undo se presupnne, ca oH ce rasa nova,


este formata de emigranti care se despart de
rasa-mami in timpul in care aceasta se afia
in punctul cnlminant al undei sale ; astfel incat, in insirarea acestor quasi-generatiuni,
punctul culminant al rasei precedente coincide cu inceputul curbei suitoare a rasei urmatoare, si punctul culminant al acesteia coincide cu sfirsitnl curbei scoboritoare a celei
d'intai. In realitate lucrnrile nu se petrec
chiar asa de matematic exact. Dar este adev6rat, en toate aceste, c emigratiunile adevtirat fecunde au loc totdeauna in timpnl in
care rasa-mamit se aflit in floarea vtirstei sale
0 in plink vigoare. Astfel, de exemplu, Cartagina vechie a fost fundatil de coloniti eiti
din Fenicia, pe and aceastit din urmli se afla
in floare ; coloniile greceti din anticitate au
fost fundate in asemene conditinni de metro-

poarele europene in timpul and aceste

898

*se

aflau in vgrsta cea mai viguroag ; etc.


Este probabil c, precum un individ omenese, de exemplu, produce prin incruciare

copii cu gat mai multi si mai vigurosi, cu


at el se afla mai aproape de punctul culminant al undei sale ; tot asa si o rag va da
nastere prin emigrare la rase none cu atilt

mai multe i mai pline de vitalitate, cu at


ea insasi se va afla mai in puterea i floarea
varstei sale. Si earasi precum fecunditatea
incracisarii individuale scade si dispare, en
cat individal este mai aproape de prima copilarie sau de ultima btritneta ; tot asa si
fecunditatea prin emigrare a raselor va fi cu
atat mai mica, cn cat rasa-mamit va fi mai
departe de pnnctul culminant al undei sale.
Aceasta se pare a ar fi causa cad rasele res-

imbdtrinite din Australia 0 Africa nu mai


pot emigra de loc ; el rarele emigratiuni la
care mai dau loc cateodata bgtranele popoare
ale Asiei centrale si orientale nu dau nastere

la rase viguroase ; a Chinejii cari din causa


graciei celei mai cumplite sunt nevoi# sit
emigreze in Australia sau America, se reintore in patrie indata, ce aduna cateva parale
pentrn a-si asigura satisfacerea trebuintelor
celor mai urgente ale vietei ; ca Spania, din
care odinioark eiau torente de coloniti penult America, astzI trimite poste hotar foarte
putini emigranti, tI End numdrul acestora se

micureazi din zi in zi; etc. De alti parte,


se pare di vdrsta prea frageda a raselor ar
fi fost cansa cft, viguroasele popoare europene,

polele kr ; nonele rase care s'a format in


America, in Australia 0 in capul de Buna-

care in timpurile moderne, an trimis in lumea


nouit aa de multi emigranti coloniti, nu an
dat cu toate aceste natere la nici o emigra-

sperantli en slugs european stint eite din po-

thine, in tot thoul at a trecut de la lava-

www.dacoromanica.ro

i94

TEORIA ONDULAT1IIN1 I lThli*ERSALE.

sinnea barbarilor di constituirea statelor europene pang, la inceputnl timpnrilor moderne,


dedi Iumea vechie era destnl de larga di destul
de deschisit. Pentru toate aceste considera-

dela nord spre sud, alta data de la sud spre


nord, dupa cum sant conduse in aceste directiuni de cursurile fluviilor, de directiunea
vailor qi a versaturilor, etc.; dar, en toate

tinni de mai sus, cred a este destul de probaba existenta acestei a treia lege a emi-

aceste, tendinta constanta si directiunea finala


ale acelor cureute de emigratiune este totdeauna de la rasarit la apus i niciodata de

gratiunei :

La aceasta regula n'an

Rasa-mamd va produce prin emigratiune


rase cu atdt mai multe fi mai viguroase, cu
cdt ea insafi se afld mai aproape de punctul

la apus la rasarit.

culminant al uncrei sale.*)

(Sm din America in Europa si Mia. Apoi,


incat privedte emigratiunea bamenilor, se pare
eft nu este alta exceptiune bine constituita
dedt formarea- rasei romanelti in urma colonisarei Daciei en Romahi;*) lasand a ziee,
ea i aceasta. rasa este formatit in parte de

Tot ceea ce am avansat onti aid se aft


in strieta armonie en principinl general al
adaptatinnii. Inst, trebue a se observa ca
resultatele ce am indicat mai sus pot sa fie
modificate mai milt san mai putin prin incrucidare, sau prin alte cause care fac sa in-

facut exceptiune cleat cateva plante cultivate,

care au fost i acele introduse de mana de

emigranti Slavi veniti de la rasarit la apus

tervinit forte noun in lupta i equilibrul vietei.

pest() colonitii romani. Dad. vom considera

Este de observat, ea toate fiintele organice


in genere au emigrat de la rasarit la apus.
Astfel, mai toate plantele din Europa, toate
animalele, i toate natiunile europene, acarora

fig, ca rasa romaneasca a avut 1 are relativ putina cohesiune i. vigoare, dapa cum

trecut ni este ennoscut, an venit din Asia


centrala in Asia occidentall, i de-acolo in
Europa ; apoi de aici an trecut in America,
i in sfirit in Australia. Ba ce e mai wilt,
se eiteazit aclese exeznple de stoluri de paseri
san insecte care, fiind rapite de furtunit, Bunt

transportate din Europa san Africa phi in


America, san stint hate de pe coast& occidental' a Americei i dnse tocmai in China ; dar
niciodata citinda-se exempla de astfel de sto-

hri, care ar A fost aduse din China in America, si din America in Europa sau Africa.
Curenturile de emigratiune merg eate-odata
*) La acesstit lege nesigurA face deja exceptiune rasa
arabA care a dat naltere la callfaturile din erul
medal,

voiu dovedi aceasta mai departe, di a acea

putina vigoare pe care o are trebue sa provilla din nanitele ci variatele incrucideri ce a
avnt cu un mare num6r de rase straine; dad,
insfirdit, vom considera cA top colonitil ft--

midi in partile orientale de eatra Fenicieni,


de Romauii vechi, di de alto popoare, au fost
absorbiti en totul de catra indigeni ; dad,
zic, vom eonsidera toate aeeste, ne vom convinge eft emigratiunile de la apus la rIsftrit
nu par a ft fecunde, ca si cum le-ar lipsi o
condifiune necesard pentru emigratiune, Pentru aceste consideratinni cred eft pntem Admite
*)

Cat despre coIonlile din Asia micA ale Grecilor antici, nu se poate t1 ca sigurantl, dad e's an Lost
formate in majoritate de emigranti din Europa, eau
dad na cumva mai degrabA Grecii din Earopa orau
emigranti trimisi in Europa de cAtrit aa sisele colonii grecelti din Asia,

www.dacoromanica.ro

TEORIA ONDHLATIIIN1I HNIVERSALB.

ca foarte probabilA urmAtoarea i a patra lege


a emigratiunei :
Curenturile de ernigratiune, defi fac zigeaguri prin misrdrile lor, cand inspre nord
cand inspre sud, au totuqi o tendin( i o di-

reefiune finalli de la raslirit spre apus.


Este de observat, a tot in directinnna aceasta se face miscarea aparentl a soarelui,
a lunei F3i a tnturor astrilor ; si mai en slung,

a tot in aceastl directiune merg curenturile


electrice ale prtmktului, find acest din nrmA
considerat ca un enorm electro-magnet. Trebue sit fie dar-o eorelatiune strinsl intro aceste fenomene fisice de-o parte, si intre emigratinnile fiintelor organice de alt1 parte.
Inainte de a termina aceastl materie, voin
cita aici cele trei legi ale lui Moritz Wagner
din Munich asupra emigratinnilor, singurele
legi, pe clt stin, care an fost piing acum formulate in aceastA materie.*)
1) Cn cat suma deosebirilor de medin, en
care fiintele organisate se gAsesc in contact
chid emigreazA intr'o regiune noul, este eonsiderabill, en atilt variabilitatea inerentl ori-

eltrui organism trebne sl se arAte cn mai


multit energie.

Cu elt aceastl variabilitate exagerata


a organismurilor va fi tulburatii mai putin
in neincetata sa metamorfozare prin ameste2)

cul en numeroi-emigranti intArziitori ai ace-

Hal specii, cu atit natnra va mull mai bine


sit formeze noul3 varietAti san rase; adiel inceputuri de specii, prin acumnlatiunea caracterelor i prin transmisianea lor ereditarit.
8) Cu cAt modificarile organice de detail
ale varietAtii, ce se formeazit, aunt avantajoase
49

V eat; Histoire tie la creation naturelle par Haeckel


Quatorstime legon.

895

pentrn dAnsa, en atAt ele sunt in armonie en


medial ; cu cAt, pe un teritor non, selectiunea
nnei varietAti se face pe la incepnt mai multA
vreme fAra turburare, Ora amestecare cu emigrantii iatarziitori ai aceleias specii, ea atat
atunci varietatea are mai multe anse sA devial o specie non&
FAcnd cAteva mici reserve, recunosc el,
in genere, aceste legi sunt adevrate, i cA
ele aunt in armonie cu teorlile mele.

III. Efectele combinate ale incruciOrei


emigratiunei.
CAnd am vorbit despre incrucisare, am arAtat

cA, en cAt fiintele organice se inaltA pe scara

vietei organice, en atAt ele au nevoe ca pitmAcleala copiilor sft fie compusl din elemente
mai deosebite. In privinta emigratiunii earli

este de observat el, en elt fiintele organice


sant mai superioare, cu atiit ele emigreazA
mai departe, i merg de locnese reginni mai
intinse i mai diverse pe suprafitta pam6ntului.

De aid se vede, el fortele noug, ce intervin


in lnpta i equilibral vietei se inmultesc treptat din ce in ce, cu ctt viata devine mai coraplexl i mai perfectA. Insfirit, in continnarea
progresului vietei organice, ajunge nn timp
Mid incrucisarea, san emigrarea singurtt, an
mai este in stare sii procure sum neeesarl
de forte non6 interveniente ; ci, trebae ca
aceste done cause de reinvigorire a vietei sit
conlncreze. AceastA necesitate se observa mai
eu sam6 la specia omulai. Ca aplicathme a

celor spnse aid, put= schita gradatiunea nrmitoare:


1) Fiintele organice inferioare 10 reinvigoresc viata in genera numal prin emigra.
62

www.dacoromanica.ro

598

TEORIA ONDULATIUNIL UNIVERSALE.

Emigratinnea in casnl acesta incepe


prin a se face pe foarte mici spatiuri ale suprafetei pam6ntulni ; si apoi continneaza a se
intinde pe suprafete din ce in ce mai intinse,
tinne.

cn cat viata organica progreseaza. La fiintele cele mai inferioare diferentarea sexnalit
este provocati si continuata prin invigorirea
capetata de la emigratiune.
2) Fiintele organice superioare earasi reinvigoresc inciltva viata lor nnmai prin emigrare, sau nnmai prin incrncisare ; dar dad
amundond aceste conlncreaza imprennit, atnnci

ele dau nastere la specii none milt mai deosebite de specia mama, si eu mai multa vitalitate. De pilda, se poate ameliora, san mai
bine zis, se poate forma o mai bnna rasa de
cai, nnmai prin aceea cit so incrnciseaza done
soinri de cal aflatori in aceeasi reginne ; san
numai prin aceea, di caii din o tart aunt
transportati in o anti Ora deosebita. InsA,
rasa nona de cai va fi milt mai vignroasa,
dad intr'o tarit data se vor incrncisa caii lo-

cali en cai de alt soin adnsi din alta tail;


i. And rasa nona va fi si mai vignroasti daca
in o tar% data se vor mime si se vor incrncisa done rase de cai provenind din done teri
deosebite.

Astfel, se stie a rasa cailor en-

glezesti, cea mai frnmoasa rasa din acele for-

mate in timpnrile din urma, provine din incrucisarea Mutt in Anglia intre rasa cailor
de Barbaria (cheveaux barbes) ;ii rasa cailor
normanzi originari din Frantia. Nn do mult
o nobili bogata din Rnsia (Orloff) a format
o rasa de cai de toed frumnseta prin incrucilarea Watt in acea tail intro cai englezesti
i cal arabeti. Tot prin combinatiunile de
mai sns s'an format rasele de oi spaniole din
,Saxa id din Siberia, clin Rola, din Anglia,

etc.; frnmoasele rase de vite albe din Toscana, Svitera, Olanda, Anglia, etc.

Aceste

toate dovedesc ca faimoasa selectiune natnralit

san artificiall_a d-lui Darwin nn este in stare


singurli ad, imbnnatateascit rasele, desi intr'nn
scurt spatin de timp experienta zilnica ar
pare ea dovedeste contraral. Aceasta este
causa ca, en toata selectinnea, Frantia n'a
pntut Bali creeze o rasa frnmoasit si prosperd din caii sei indigeni, cu toate ea, inaintea cncerirei lui Cesar, Galia avea cele mai
rennmite rase de cai din lame ; ceea ce dovedeste ca acele rennmite rase an imbdtranit,
si an dectizat astazi, din cansa lipsei de emigrare si incrucisare saficienti. Tot aceasta
trebue al fie causa cit Moldova, care odata
era renurnitit pentru caii sei, astazi e foarte

departe de a aye en ce sit se lande in privinta aceasta. Cat despre caii din Arabia,
tim atata ea in anticitate ei nn existan prin
tara aceasta ; dar altmintrele nu avem dovezi

positive dada ei stint in zioa de astazi in decadenta san in progres; flindea nu avem detailuri despre cum eran acesti cai in seculele
din nrmil, spre a compara starea lor de atnnci
en cea de astazi. Dada am afla cu siguranta

ca acesti cai avean odata trnpnl mai mare


ceva decal astazi, atunci am pute afirma cit
ei se aflit astazi in decadenta ; cad, decadenta
nnei rase merge mana in mana cu degradarea
i miclurarea trupurilor indivizilor. Ori-cum

dad vorn consider& cli acesti cai se afia


in Arabia de vr'o donezeci de smile, si ell
ei sunt feriti de incrneisare pe cat cu pntintd;
atunci vom pnte admite prin analogie ca foarto
probabil ca, caii arabi de astazi sant inferiori cailor arabi care trAiau cu citeva veacuri
mal initiate,

www.dacoromanica.ro

TEORIA ONDULAURINII UNIVERSALEPOESIL

897

Rase le omenesti an o via organicA


atAt de inaintatl, si an nevoe, pentru a pate
progresa; de atilte forte iaterveniente in equilibrul vieei, inclt, numai incrucisarea singurg,

sideratiunile ce am desvoltat en privire Writ


incruciare si emigratiune .cred di pot Bastille

mai a nu are efect. Astfel vedem cA toate

se va constitui c atat mai bine, qi va aye cu


at& mai multa vitalitate, cu cat ea va ft resultatul a mai multor incruciferi ci emigrafiuni efectuate intr'un timp relativ scurt; cu
cat rasele mame, din care yin emigranfii ce
se incrucifaza, sunt mai aproope de puncturile culminante ale undelor lor in momentul
emigrafiunei; i infir.it, cu cat curentul emigrafiunii va merge mai direct de la rasarit
la apus.
AceastA lege va pate Beryl totodat ca o
regalA pentru acei, care voese s formeze sau
BA conserve artificial rasa viguroasa de animale superioare si chiar de oameni.

3)

natiunile de rad% spanioll din central i sudul Americei nn au nicidecum mai mult1 cohesiune nationala si vigoare vitals decAt natinnea spaniolA din Europa, care se afig, in
deplina. decade*. Aceasta provine din causg,
cg. colonistii spanioli na s'au incracisat mai
cu nimene Ong acum. Pe egad, din contra,
natiunile cele mai viguroase de pe lame au
fost tocmai acele care au avnt combinate in
sine mai multe elemente de emigratinni i
incrucisari. - Astfel, Romanii vechi au luat
nastere din amestecul a o multime de rase,
venite prin emigratiune de la nordul si oriental Europei; rasa englea, cea mai viguroasg, din toate rasele existente, a luat nagtore din incruciarea fcut in Iturea Britanie
intre cAteva rase celtice locale, i intre Goti

ca foarte probabii g. existenta urmAtoarei legi:


La fiinfele organice superioare, o rasa now%

(va urraa).

V. Conta.

(Juti), Angli, Saxoni, Danezi si Normanzi


frantuziti, toti acestia find veniti din reginni

POESII.

deosebite de pe continent ; rasa francezA, cea

mai vigaroasi dap acea englezl, a esit din


incracilarea diferitelor rase celtice locale (celti
vechi, Gall, etc.) cu rasele imigrante ale Francilor, Burgunzilor, Normanzilor ; rasa spaniola
care s'a bucurat odinioarg de o vigoare extra-

ordinarA este esitg, asemene din o maltime


de rase deosebite ; Americanii de nord, care

promit a face rasa cea mai energid inteun

VOI LA CATI PARTEA YE ESTE...

Voi, la cA# parte& v este


Chin 9i lacrimi, d4i vedea
CA din voi unul lipsgte,
Nu cereqi a-I mai afla,

viitor apropiat, Bunt formati din incracisarea

facuta in America de nerd intro emigranti


provenind de la toate natiunile in bare din
Europa; si aa mai departe.
TinAnd acum Baia de toate faptele ci conwww.dacoromanica.ro

CAci sAtul de-a viqii jale


De-ale ei crude nevoi
Am pornit in lunga cale
Calea tristA de apoi;

898

POESIT.

Si nu plAngtmoartea pare
CrudA pentru fericif,
Dar (IA dulce alinare
BieMor nenorocili,

Citoi Ae-a vielii grea robie


Sc ASIA de toate-ai seapat;
Murind, moartea 'mi dete mie
Tot cc 'n viaiA, 'mi n'am aflat:

Astfel crucea-aici aratA

Pe-un cal vAna bidiviu,


Cu fr6ul cu strAgAlie,
Cu biciul cu mAciulie.

$i nu merge cum se merge;


Merge calul frarcu'ndl
Tot la drumuri marl tAind
i. din gurd-ala graind:
Siliiil stol de mari boeH:
Bun cense cd v'am d.'aflat,
Face'o fatA de-o cetate,
De-o cetate 'ntr'o ispitA,
'Ntr'cl ispitti, 'ntr'o pofidA:
I7

In ispita Turcilor
$i 'n pofida FrAncilor.
O 1 at turci de pe uscat
01 FrAnci de pe Marea-Neagra,

CA prin lutne am trecut


CAci in viail'mi niciodatA
Niminea nu a Ttiut,

nu pot s'o birueascA:


Sil4i noi s'o biruim 1
Si frumeasa'primavarA
Pe mormntu-mi pune-ades

Dac-acolo 'mi ajungeau,


Cu zidul s'alAturau,

Flori ce 'n viaia mea amarA


Nici odatA n'am cules

Cu pale, zidu-rni tam;


Cu sulici turnuri surpau.
StrigA fata din cetate

Ear mormAntul lee de-odind


Singuratee 0 tAcut
Imi dd paces, pacea linA
Ce in viayt-mi n'am avut.

I. Mincu.

Nu-mi strica (cutare) cetatea;


Vin la poartA boere9te
$i-mi descalecA domnelte,
SA ffi Damn cetilii mele
$i cu Doamna dumitale,
9)

NurorA pArinflor,
CumnAticA fraiiler.
7)
/)

'

Fie (cutare) frate-al nostru


La mu4l ani cu vole bunA.

COLINDE

Din colecrunea cl-lui G. Dim. Teodorescu.


COLIND DE VITEAZ.

Ler-oi-leo I

Colo cam pe lAngA mare,


Mare pulbere se 'na4A.
Dar pe-acolo cine-mi vine?
Vine-un stol de marl boeri.
Merge (cutare) tnAr, cAlare

COLIND DE PREOT.

Ostrovior de mare liuA,


Oi-ler-oi d'ai Ler-oi Doamne-le.

Dar in ostrov cine-mi este?


Este-o micA bisercuyt;

www.dacoromanica.ro

POES11.

809

Si la ostrov cine-mi vine?

Ear pArintele (cutare)

Vine-o rnicA corAbioarA;

Ear in mica coribioarl

Fie bine sAnAtos,


Cu einstita-i preoteasA

StA pArintele (cutare):

Si en dalbii enconafi.

Preoteasa de-a dreapta


Si feciorii de-a stAnga.

La ostrov eum ajungea,


Ala din gur 'mi grain:

D'alei midi
De gramittiei,

Luaii toaca
D'a stnga,
Ciocanele

D'a dreapta

COLIND DE OM CUCERN1C,

Hai Ler-om d'ai Ler-om, Doamne-le.


Icea, mAre, 'n eeste curti,
Ceste curV, ceste domnii,
Crescutu-mi-au doi meri 'nay,
Doi meri 'na4 vi
La vArfuri amestecali,

$i 'n clopotniitt urcai

Voi in toacit ca al-mi daii:


Daii in toad& de trei ori
$i 'n clopot de none ori,
Lumea toatA ca s'audA,
La bisericA sA vie

Si de Domnul sA se roage
Ca oft-i erte din pAcate
Din pAcate
JumAtate,

Din grefeli a treia parte.


Astfel daeA euvAnta,

Lua cheia de-a dreapta,


Biserica descuia,
In bisericA intra,

Sus la meri, in dalbe flori,


Ardu 'mi doue luminari;
Si din done luminAri,
PicA-mi trei din picAturi.

Ear din trei din picAtnri


Ruptu-mi-s'al faptu-mi-s'a

Riu de vin, altnl de mir


S'altul d'api limpede.
'N run de vin ein' mi-se scaldA?
Ices bunni Dumnezen;
Sea ldi-se, 'mbigaza-se;
'N apA limpeze9te-se,
'N velmnt premene!te-se,

Cu mir mirue,te-se.

Evarighelia 'si citea.

Mai din jos de vadul In',


GrAmAtici 'n toacit dam:

Dan in toacA de trei ori


$i 'n clopot de none ori.
Lumea cA mi-li'auzea,
La bisericA venia
$i 'ncepea

E loan, sfAntul Than


$i betrAnul de CrAciun.
Scald&se, 'mbAiazA-se,

'N apit limpezette-se,


In vetnnAnt premenefte-se.

De se ruga

Mai din jos do vadul lor,

Domnul pAcate-i ierta:


Din pecate

SealdA-se sfu4ii de rAnd:


Scalde-se, 'mbAieze-se,
In apA limpezescu-se,
In vestment primenescu-se.

JumAtate,

Din grerli a treia parte.

www.dacoromanica.ro

POESII.

400

Mai din jos de vadul lor,

EarA noi cu vole bunA.

Sea lda.-se ici eest domn bun,


Cest domn bun jupAn (cutare):
Scalda-se, 'mbliezit-se,

La anul li la mulhi ani!

In apa limpez9te-se,
In veTmant premenehite-se.

COL/ND DE OK CU TR.EI PECIORI.

Grid bunul Dumnezett:


nCui, om bun, te 'mpotriv9ti?
Au. mie? au. sfinhilor?

,Au lui Ioan, dant loan?


Au bgtrAnului CrAciun?

Gral kea cost domn bun:


Nu mg, Doamne, potrivese
Niei hie, niei sfinhilor
Nici lui loan sfAnt loan,
Nici batranului CrAciun.
77

FeHce, Doamne, d'st Domn-bun,


Dist Domn-bun, japan (cutare)
CA mi-si are trei feciori
CAtesi trei cu meserii.
Cel mai mare 'I comis mare;
Cel mai mic, mai mijloeiu
Alemelte limbi de h;oim,
7

Limbi de iloim li berbeci gr9i.


Cel mai ink, mai mititel,
Ala 'mi este vinAriciul
VinAriciu cu vinuri dulci.

De tanar m'am insurat.


FAcui cash langg, drum,
'Ntins-am masa, peste drum:

Dar Dumnezeu, ea un dant,

Cali peldrum eit mili treceau,


Toct la masit ca, ledeau,
Si toli bean tli ospatau,

Pe bunul bucatelor,
Pe mirosul florflor.

Tot mie ca-mi mullarniau.


Fapt-am, Doamne, ear am fapt
Podurele 'n locuri rele

Trimise la comis-mare.
Comis mare

Cine pe pod c'a trecut

Ern leagan de arginhel,


Cu covoare covorit,

77

Tot mie mi-a mullAmit.

Fapt-am, Doamne, ear am fapt


Pulnrele 'n campuri grele :
Cine apA c's baut
Tot mie mi-a mulhamit.

Atunci Domnul gi grAia:

Fie bine dar de tine,


Fapt-ai bine 'n astA lame ;
nIn cealalti-i gas). bine.
,Mergi la raiu nejudecat,
Sezi la masA-i nechiemat,
SA bei pahar neurat.

Scoborit-a pe pAmant,

Li, de parere de bine,

Leagin are,
Si cu aur auHt.
Trimisese
Adusese,
Cinstea bunA i-o Meuse.

Ei de pArere de bine,
Trimise la limbi de rim,
Limbi de foim hi berbeci grati,
Trimisese
Adusese,
Cinstea bung, i-o fAcuse.

Eil de pArere de bine,


SAnAtate 'n ceste case

'N ceste case'n cruci frumoase

www.dacoromanica.ro

Trimise la vinAriciu,
VinAriciu cu vinttri dulci.

POE81IBIBLIOGRATIN.

401
===02

care ne (la acuma o a doua editie a cartei sale

Trimisese,
Adusese,
Cinste Domnului fAcuse.

aparuta intAiu in 1868 tti asupra cAreia d. Maio-

rescu facuse in ace19i. an din Convorbiri o recensiune. Autorul p6truns de necesitatea unei ora
tografii comune, au adoptat acum cu midi modificari pe acea a Convorbirilor. In ceea ce privelte continutul, d. Popescu se gAseTte in curentul
tiinei moderne i dupit o introducere in care ne
vorbelte despre necesitatea i insemnatatea edu-

Atunci grAl crst Domn bun:


Doamne stat-am BA te 'ntreb:
CAnd. e capul veacului
Sfirlitul pAmentului?"

catiunei, ne da ca parte intAie a arta cl-sale cunoltintele antropologice, care se impart in fenomenele vietei spirituale i acele ale vietei fisice.

GrAl bunul Dumnezeu:

Aferim, Dornn bun, de tine,

Esplicatiunile fisiologice insA aunt partea cea mai

CA stt9i de m 'ntreb9i

slabA a arta autorului ; devi ele au o mare im-

CAnd e capul veacului

portantA in psicologie, d-sa le da tut loc foarte restrins i netinnd sama de observArile &cute mai
inainte in Convorbiri; astfel d-sa pAstreazA in con-

Sfirvitul p Amntului.

Foarte bine spune-v'al


CAnd e capul veacului
Sfirsitut
pAmentului:
,

tra criticei aa numitul simt vital.' Ce e dreptul,


cunWinti mari fisiologice sunt incompatibile cu o
atAt de mare aplicare la ideile spiritualiste, dupft
cum se poate observa aceasta din frasele urmAtoare : spiritul este, prin care e dat omului a inainta pe calea perfectiunii, desAvrtindu-se din ce
in ce mai mult, in directiune spre idealul a toatA
perfectiunea, spre Dumnezeu, dupl acAruia chip
asernAnare este creat" (pag. 2); mai existA
legi positive (!) dumnezeelti vi omen9ti (pag. 21)

/5

CAnd o bate fiu pe tatA,


Fiicl-sa pe mamA-sa;
CAnd o bate fin pe nas,
FinA-sa pe n9A-sa;
Atunci e cap veacului

Si sfilit plmtntului."

IliblIoFrafie.
Compendin de pedagogie pentru pdrinfi, educdtcr;Iinveffitori qi to(i barbatid de mild, de I.
13 I rscu. Sibiu 1876 a 2-a edifie. Una din tiinple, care se cultivA mai putin la noi este fArA indoealA pedagogia. Aceasta se observa din puiinele

eirii cite se (win asupri-i. Cel intidu luoru insi


asupra ciruia un popor trebue sl-ti indrepte luarea amiute i siliuiele este educaliunea, cid de
la stares acesteia atArna proplyrea sa i direeliunea acestei propATiri. In alto teri chestiunile
pedagogice ocupA luarea mints publica foarte
mult; la 'noi educaOunea este lisati in voea natural eau chiar impiedecati prin prejudiiii i prineipii grelite. Deaceea ar trebui IA inourajam ori
co [aria co s'ar pune intru serviciul educaiiunii

sufletul -care e divers de corp, e nematerial, e


spirit" (pag. 10). Fenomenele vietei spirituale,
tot9 autorul le esplicA cu multA sigurantA i claritate vi pare a fi pi3truns de principiile scoalei
lui Herbart despre care autorul ne spune in prefatit: Herbart, celebrul filosof, a zis cA pAnA nu
vom avea cunoltinte psicologice, nici de o singurA oarA ae inviitAment nu putem sA lie dim
sami, (lac& s'a urmat bine eau riu." Scoala Iui
Ilerbart este in adev6r renumiti in psicologie
numerA astAzi discipuli ea Lazarus i Steinthal
care se sileso a reduce fenomenele psicologice la
formule matematice. AceastA parte este foarte bine
tratatA i autorul vorbind despre idei, simfri

nazuinte, catA in totdeauna a trage din studiid


fieofirei ordine regule practice pentru dear:gins

respandirei principiilor pedagogics. Suntem fe-

inteligMei, a, memoriei, a simiimintelor inalte, a


fantasiei precum i a infrAnArii unei prea marl
deavtiliri a acesteia etc.

rioy de a put4 face scouts, pentra d. Popssou,

In seoilunea II autorul vorbefte despre prin.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIEERATA.

402

cipfile padagogice generale/ care aunt tratate *Ana,

cn mai mare dexteritate i cunostinta de causa.


Astfel nu gasim decal laude pentru pasagiul, in
care ni se vorbeste despre egala nazaintit de a
desvAl1 atat corpul cat i spiritul. Se stie cat de
7

strins unite taunt aceste doue eleznente si cum unul


nu poate lucra Para celalalt *) i pe de altA parte

cat de lasata la o parte este desvelirea corpului


in scoalele noastre, neconsiderand c i aceea a
spiritului nu este tocmai mare. Mijloacele educaVunii, influenta educatorului aunt de asemene fultxte

bine aratate cu mutt tact si talent.


SeCtiunea*III ne da regulele speciale pentru
educaliune, care desfasura tema despre ndesvoltarea omnilaterala armonicA a elevului" cuprinzAnd

capitole ca aceste : Sanatatea corpului, abilitatea


corpului, culture mintii, a inimei, incontra carora
nu avera nimic de obiectat, ci din contra aducem
laudele noastre d-lui Popesou pentru stiinta, cu
care le expune. In sfirsit cartea se mantue la un
capitul, care trateaza despre Institutele de educesfiune. Institute!e de educatitme I cate idei se der
teapta in mintea noastra la cetirea aoestor euvinte.
CAnd ne gAndim la ceea ce ar trebul BA fie in-

stitutele noastre de educatie si la ceea ce aunt


in adevar, ar trebul atunci sit ne indreptam toata

ceasta carte vom da o recensiune mai intinsa in


unul din numerele viitoare.

Tasilie Alecsandri. Opere comp7ecte. Purtea


III Pros& 1 vol. Bneurefti 1876, ed. libr. Socec
et Comp.Acest volum este col de pe urma din
operele complecte ale d-lui V. Alecsandri si cuprinde un sir de scrieri in prosa, publicate de la
1840 incoace, parte in foaea literara .Propasirea,
parte in Botnania Litrard ce aparea sub redactiunea d-lui Aleesandri insuf, parte in sfirsit in
Convorbiri Literare. Aceste scrieri cuprind doue

Ott CalAtorii i Studii" si Biografii", amundoue de-o potriva interesante. Biografiile au esit
toate in Convorbiri i aunt cunoscute loctorilor
nostri. Asa dar avem astazi septe volume de d.
V. Alecsandri, autorul national cel mai popular.

On ce roman cult ar trebul se aiba aceste volume in biblioteca sa ti literature noastra nationala simte o mare incurajare la vederea lor. Speram i dorim CA d. editorcaruia nu ne sfiim a-i

educe laudele noastre pentru scoaterea la bun


capt a intreprinderii sales1 nu fi lucrat cu pierdereIn Iasi de cata-va vreme nu se mai gasesc
cele intai rse volume pe la librarii: toate s'au

puterea p entra inaintarea acestora, ear BA nu ne


perdem timpul cu chestiuni ridicule si fara nici un

vandut Sfirsind dorim poetului nostru ca aceste


septe volume in curand ea nu mai infatoseze eerierile sale complecte 9i editorului, sA aiba cat mai

folos, cum este acea a schimbarii costumului preoti-

curand trebuinta de o a doua edyune.

lor etc. Dar Romanii par a nu se ocnpa cu principile pedagogice i cu aplicarea lor, caci precum
si cu reformarea inatitutelor de educatie, poate
evul pedagogic" din Germania, despre care ne vorbeide autorul, nu a sosit Aiwa la Romani.Ori cum
ar fi cartea d-lui Popescu este un ineeput foarte bun
yi puiinele noastre observAri oars nu sting decAt
wide idei, nu pot sA mi9urese meritul ()Arid sale
fi deaceea o recomandam cu plAcere tuturor a-

celora care se ocupa si se intereseaza la eduea-

Buletinul Societdiii geografice .Romeine Nr. 9


10. Bucuresti 1876.

Calindarul Buntdui Boonom pe anul 1877 in-

tocmit de d. Comsa si Eugen Brote. Acest calindar s'a recomendat ala de bine, incAt editorul
a fost silk a sooate de pe acurn o a doua ediliune.

Datoriqs omutui de Giuseppe .2fanini trad.


de B. Constantinescu 1 vol ink) 13ucuretoti 1.876.

tiunea generatiunei oresoinde.

Proverbele Rom/tailor adunate

i edate (?)

de 1. C. Hmfeseu, 1 vol. Sibiu 1877. Despre a-

ERAT A.
41. Baits in Body aud Mind (spiritni i corpnl) a arlitat earn nu se poste mai bine anemia. legatura qi
influentele lor reciproce.

Pag. 883 coloana a 11-a rAnd. 5 $i 6 din jos in los de

un tuipau ro

i nn fee untelemnie citeve un fee ref

fi un tuipan uncleleniniu."

Tipografia National).

Redactor, Zaeob Negfusai.


www.dacoromanica.ro