'^*,,,,'*0

%-M-/N

N,9

Il To 3t9

EV

)S7( ,), -j.).;,.. ....-4

,.....

ANUL IV.
(1 Martie 1870

Martie 1871.)

Redactor: Iamb Negruzzi.

IASS1 1871.

(ee

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

+%,,,%++

www.dacoromanica.ro

Iassl, 1 Octinnvrie 1870.

Anul IV.

Xo. 15.

CONVORBIRI LITERARF.
Apare la 1 id 15 a fleogrei luni.
Abonamentul pe unu anu pentru Rom ?Cilia libel% 1 galbenu; pentru Austria 5 fl; pentru Germania de Nordu 1 galbenu;
pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spada 20 franci.

Abonamentele se fauu numai pe unu anu intregu: in Iassi la Tipografia Societittii Junimea si la 1ibrria Junimea,
in Bucuresci la libraria Soccec & Comp.

BITMARIII.
Reforma invetlime"ntului publica de D. T. Maiorescu.

Pe malul mIrei de D. I. Ifegruzei. (IIrmare).

0 Inscriptiune de la Neamtu, notitit de D. A. Xenopol.
Sesiunea anului curentu a Socialtii Academice.
Poesii de D. T. iFerblinescu.

na a done consilii, administrarea speciala in

mina revisorilor. Cele doue consilii stint

CorespondentE.

Consiliul permanentu al Instructiunii i

Consilinl generalu al Instructinnii. Consiliul permauentu se numesce dintre per-

Anunciuri.

soanele

DESPRE REFORIA

invtamntutui publicu.
I.

In admInistratle.
Se mai intereseaza cineva la soartea Instructiunii publice in Romania 1iber, cel putin la inv45,m6ntul primaru ?
Respunsul nu e indoielnicu : majoritatea
este de o nepasare completa pentru cestinnile scolastice. Nu se intereseaza mai int6i
multi din eei ce prin positia lor oficiall aru
fi datori a se interesa ; qi aa este natural,
ci nu se intereseaza aceia, care prin positia
lor nu sunt .datori a se interesh. La noi stint
atatea alte lucruri mai demne de interesu I

Administrarea centrala a invetam6ntului

publicu este dupa lege incredintata in ma-

distinse" in sfera instructiunii i

trebue neap6rat sit fie consultatu de ministru

asupra cestiunilor scolastice. De aceea hotaririle ministeriale poarti formula aulindu pe
Consiliul permanentu al Instructiunh."

Cuventul au4indu" e alesu cu maestrie.

Ministrul e tinutu a amp pe consiliu, dar tin
e tinutu a-lu asculta. De altmintrele consiliul ar trebui s fie permanentu in persoanele sale (in numeru de cinci) si numai la
implinire de 5 ani sa-i schimbe cate doi din
membri. In faptu ans6, dei esista deabie de
5 ani, i-a schimbatu de multe ori personalul.

Se vede ca barbatii distini" in sfera

stint pre numero0. Ceea ce a

remasu permanent pang acum este inertia
membrilor si stagnarea intereselor seolare.
Mature cu acestu consiliu stabilu este unu
consihu =Win, compnsu din Teo 30 de persoane, uncle foarte ilustre, membri ai Curtil
de Casatiune, etc. Acestu consilin se aduni
odata pe anu la Bucuresei qi trebue i ela
instructiunii

www.dacoromanica.ro

238

bESPRE REFORMA INVWMtNTIILIII.

sa fie consultatu asupra tuturor cestiunilor

care au raportu la intinderea i imbuna.ttirea Instructiunii."
A. descurch relatiile acestui consiliu cu celn
aratatu mai nainte,- ar fi unu problemn demnu
de inalte studii administrative. Inainte 'Anse'

de a ne intrebuinta timpul la aceasta i pentru a intelege insemnatatea, ce a catigat'o

pang, acum in invetam6ntul publicu Consiliul generalu," va fi bine a spune de indata,
ca in toamna trecuta s'a nascutu unu intregu
procesu intre unu Ministru de Culte si unu
membru al Curtii de Casatinne asupra faptului, dad, in adeveru s'au deschisu edintele
acestui consiliu sau nu. Ne putemu inchipui folosul unei adunari, a carei inceputu anualu a pututu fi inv61itu in intunecime mitologra.
Ala este administrarea centrall. Administrarea prOvinciala sg represinta prin revisori.
Acetia, Cu misiunea de a inspecta scoalele
de prin districte, erau sa, fie cate:unul de districtu sau cel putin unul pe doue districte, cu
mai multi subrevisori dupa trebuinta. In faptu
Ins6, revisori au fostu and unul pe districtu,

dud unul pe epte "districte, i personalul

intr'o perpetua schimbare. In Iassi am v6dutu vr'o 5 de patru ani, i astfeliu nu va fi
de miratu, dad, aceti fun ctionari cu toata

bunavointa nu sunt in stare a aye o idee lamurita, de circumscriptia lor. Credemu, c cei

mai multi din d-lor aru fi pui intr'o situa-

tiune grea, and i-ar intrebh cineva despre

numeral, dar num6rul adev6ratu, al scoalelor
comunale tlin sfera d-lor de inspectie. (Jdt
pentru calitatea fiecarii scoli, o intrebare ca
aceasta am trtce peste limitele buuei cuviinte.
In mijlocul acestei confusiuni mai vine i

camera deputatilor i se ocupa cate odata de

scoale, in modu fragmentaru, prin aforisme
ingenioase. Mai and era voia s trimeata
o enqueta asupra Universitatilor. Objectul
enquetei l'am mai fi intelesu: dar eine erau sa
fie subjectele ? Quis custodiet ipsos custodes ?

In iarna trecuta unu deputatu, generalu din

armata, i-a datu osteneala de a ne reformh
personalul inv6tatora la scoalele satesci i a
decisu a recruth toti inv6tatorii dintre preoti,
cel putin pentru unu anu de budgetu. Noi
din parte-ne i-am adusu in revista presenta
tributul cuvenitu de recunoscinte).

Din gurinta cu care la aceasta ocasiune

a fostu tractatu inve"tamtintul de camera i
guveruu se vede, a opinia publica in Romania nu este bine preparata sau nu este
preparata de locu in privinta scoalelor. Din
stagnarea intereselor scolare in mechanismul
administrativu al consilielor i revisorilor descrii mai sus se vede, c o parte a legii instr.
publ. nu este aplicabila in tara noastra i
trebuesce modificata. Reforma invetanAntului devine astfeliu unu probleruu care trebue
presentatu publicului romanu, i datoria jur-

nalelor este de a-lu himuri din diferitele lor

punturi de vedere.
S. vorbimu ant& cateva cuvinte in treaeau despre reforma administrativa, objectu
pre politicu pentru a fi tractatu pe largu
in coloanele acestei reviste, i sa ne oprimu
apoi mai mult la reforma cartilor de scoall.
0 reforma, presupune o forma stabilita de
mai nainte; aci ea este o forma nouI in lociii unei forme vechi. Ans6 cum la noi, care
*)

Vedi Convorbirile din Aprilie 1870.

www.dacoromanica.ro

DESPRE REFORMA 1107nAME1TIILIII.

deabie amu avutu timpu a introduce formele,

sg fie deja vorba de reforme ?
Aci este o anomalie, ca in toate; dar anomalia nu se comite acum and ceremu. re-

239

forma, ea s'a comisu atunci, and s'a intr'odusu legea cea noug a instructiunii, lege

dicare i prefereamu atunci a ne ascunde sub

discretiunea de functionaru pentru a-lu trece
sub tAcere. Din nenorocire de atuva timpu
elaboratul consiliului se vede publicatu prin
monitorul officialu. Acum acerea nu ne mai
este en putintg. Unu projectu de reformg

noug in aparintg, in realitate invechitg din

emanatu de la autoritatea cea mai inalta in

clioa promulggrii ei, cel putin nepotrivitg pen-

organismul inv6tanAntului publicu nu poate

sa fie ignoratu intr'unu articulu de revista,
ce tracteazg aceeai materie, i lectorii voru

tru noi.
La noi, dupg cum se scie, legile nu se facu
pentru a indeplini trebuintele simtite de societate, ci voru a produce mai Anti trebuintele pe
care le indeplinescu mai pe urmg; ele se facti
dar din sus in jos, i nu vice-versa. La aceastg, cale, de la sine nenaturalg, nu se intrebuinteazg cel putiu prudenta de a se consulth mai Ant6i persoanele practice, cgrora ii
se incredinteazg, aplicarea. In casul nostru
legea instructiunii s'a lucratu de fostul Consiliu de Statu, i s'a decretatu i promulgatu
farg o prealabilg desbatere a cercurilor cornpetente, fdrg consultarea corpului profesoralu,
Igrg, consultarea cel putin a deputatilor din
Camera,.

Astfeliu in primul anu al apliarii

ei s'a doveditu nepracticabilg; ateva dispositii administrative, d. e. cele relative la vacante, s'au schimbatu indatd, altele nu s'au
aplicatu de locu, restul cere a fi reformatu.
Cererea de reformg era generalg, din partea invtgtorilor; dar ea a pCtrunsu acum

mai departe i in anul curentu 1870 insusi

Consiliul permanentu al Instructiunii publice
ne a surprinsu cu unu intregu projectu de
modificgri menite a ridid, scoalele inferioare si
superioare la nivelul intelectualu i moralu la
care Statul i Natiunea dorescu ca Sd fie."
Noi ajunsesemu mai Intel prin organe oficiale la cunoscinta acestui projectu de ri-

binevol dar a nu ne atribui none vina, dad.

in !Irma acestei necesitIti de discutare o
parte a lucrgrii noastre ii va perde caracterul de seriositate, ce se cuvine elementului
celui mai importantu de regenerare a Romanic!.

Buffon nu a fostu generosu, and. a 4isu :

cg, stilul este omul insui. Nu a fostu generosu i, fiindu pre aspru, poate nu a fostu
nici justu. Spergmu cel putin, a multi oameni sunt mai buni decgt stilul lor. ,
Stilul raportului presentatu de consiliul
permanentu este deplorabilu si meritg o relevare in aceastg revistg. Sg, citgmu cgteva
esemple :
Studiul caligrafiei i desemnului ce generalminte se propune de unu maestru presintl

unu mare iuconvenientu de a 411 five niqi scolari caligrafi nici desemnatori.

_Nu studiul" .caligrafiei i desemnului presintg inconveniente, ci impreunarea acestor

deprinderi; inconvenientul de a nu aye scolari
nu insemneazg, ceea ce vrea consiliul, ci insemneazg lipsg, de frequentare, care nu existg.
In fine a produce caligrafi i desemnatori nu
este scopul scoalelor primare.
Pe romAnesce Consiliul vrea sg 4icit: Caligrafia i desemnul propuse impreung de unu

www.dacoromanica.ro

DESPRE REFORMA INVtTIMtNTIILUI.

240

singuru maestru presintl marele inconvenientu,

cA scolarii nu deprindu bine nici caligrafia nici
desemnulu.
Instructiunea publicit desi a trecutu prin
diferite fase intimpinndu in mersul ei o multime de dificultiLti, cu toate aceste din tabloul
uringtoru se poate yea progresul ce a facutu
sciinta in Romitnia.

Wept& la unu fondu mai bine cugetatu?

In fondu Consiliul propune urmatoarele mesuri (le mArginimu la scoala primarl i la
administrarea generalA, objectul articulului de
fattt).

Localurile in care sunt asedate scoalele,

Scolarilor li se dA urmAtoarea regull in

stilisticA : Inteo perioada gAndirea principalA

se pune in propositia principalg, ear amplifidrile laterale se punu in propositia incidentall.

Aceasta o spune stilistica i o spune i mintea
sanAtoasi. Prin urmare vomu dice pe romInesce : Dei instructiunea publicA, treandu prin
diferite fase, a intimpinatu o multime de dificultAti, cu toate aceste sciinta in RomAnia
a fAcutu progresul ce se poate ved6 din tabloul urmatoru. CIci a dice : dei instructiunea
a trecutu prin fase, cu toate aceste din tabloul

urmatoru se poate yea ceva, este ail intelesu.

Dupg aceastA negligentl in formA ne putenau

Acestu tablou, dle ministru, din puntul de

vedere numericu poate c ar satisface dorinta
ce avemu pentru intinderea luminii, atitt a
D-voastrA ct i a Consiliului.
.

Dorinta consiliului pentru intinderea luminei

sale este o marturisire' a Wei legitimitate,

dup exemplele arAtate mai sus, nu o putemu contesta. Mai de cont.estatu ar fi tactul de a exprima aceeai dorin p. i pentru
intinderea luminelor domnului ministru. Ans6,

in comparare cu tonul foarte supusu al celorlalte parti din raportu, acestu pasagiu apare ca o trAsurl de eroismu anticu, care
trebue sA ne facA, indulgenti pentru neobservarea bunei cuviinte. ContinuAmu :
Cu toate aceste Consiliul crede de a sa da-

torie a ye art opiniunile sale asupra mai

multor amelioratiuni in privinta diferitelor
grsde de invgtAmentu, ceea ce ar face a co-

re, ,nde mai bine cu destinatiunea lor.

0, fie bune.
SA se aplice obligativitatea
prev6dutA in lege.

instructiunii

SA se plateascA regulat salariele.

SA se sporeascl salariele.
S. se publice regulamente de ordine i disciplinL

Toate aceste propuneri sunt frase in intelesul re"u al cuv6ntu1ui, frase fir nici unu
folosu, i nu sunt la locul lor intr'unu

asemene raportu. SA se, sl se, sA se,"

aceasta o sciamu cu totii, intrebarea era cum
sl se ?". Aoi Consiliul trebueh sg, respundA cu m6suri din practicl, dar nu cu dorinte platonice, i Ana unele aa, de naive,
precum este aceea cA sa, se plAteascA regufat salariele'.' Parecit starea noastrA de
crisI permanentl in finante ar fi o cestiune
de detaiu administrativu, care s'ar put esprima numai aa intre imbunItAtirile propuse
de unu consiliu al instructiunii publice.
De interesu mai practicu sunt celelalte propuneri a le Consiliului.

SI se numeasa de ministeriu comisiuni

pentru elaborare de carti didactice.
SA se concentreze inv6tAtorii rurali vechi
in reedinta districtului o lung la CrAciunu
i la Pasci, unde sub conducerea institutorului urbanu sa fad, repetitiuni. (Unde sg, locueascA aceasta multime de inv6tAtori timpu
de 0 lung ? Cu a cui cheltueala ?)

www.dacoromanica.ro

DESPRE REFORMA INITtTXMtNTULUI.

Revisiunea ,,deas

i consciintioas" fiindu
sufletul instructiunii"(!), sa. se fad de ate
unu revisoru pe districtu.
Pe lAngl aceste consiliul propune unele
mesuri generale care ar insufleti scoalele inferioare i superioare i le-aru ridich la nivelul iutelectualu i moralu la care Statul i
Natiunea doresce ca sa fie." Aceste sunt.
I. Numirea a doi inspectori generali. (A
ascept insufletirea scolelor de la numirea a
doi inspectori !)
II. Nisce modificAri la legea Instructiunii
publice. Cele administrative generale sunt :

Dupa art. 10 din L. I. Cousiliul sa nu se

mai numeascA permanentu, ci superioru. (NumeascA-se cum va voi.)
La art. 13 se limiteazA, cA membrii acestui consiliu sit se poatA, numi numai dintre

profesorii cu 6 sau 12 ani de serviciu. PAnl

acum se cheek cA se puteau alege si din alte
persoane distinse in sfera instructiunii (frase
goale amendoue redactiunile.

Unu guvernu
bunu ar fi numitu persoane in adeveru distinse in sfera instruqiunii, fAra ca O. fie profesori de 6 sau 12 ani; unu guvernu reu va numi

PE MALUL MXREI.

ai a face.

241

Nate de aci trebue sA ne es-

plicAmu faptul, cA din totu pro Jcctul consiliului permanentu acestu articolu ne a pa,-

rutu celu mai lImuritu.

Din celAlaltu cuprinsu al raportului ne mai
privescu numai doue dispositii : una hotAresce
ca invetAtorii sA fie inamovibili, Anse sa poat't
fi stramutati in interesul serviciului." (Interesul serviciului trebueh esplicatu, si prescrisA totdeodatA procederea disciplinarA regulatI pentru aceasta, altfeliu este numai o ocasiune de mesuri arbitrare). Ceealalta hotAresce salariele, cifra i gradarea bor. (Intr'o

lege organicA nu se cade a se fixh cifra salarielor. In faptu pentru starea noastrA finantiarA de astAli salariele propuse ne paru
prea mari; mai tArgiu aru pate sA fie pre
mici.)

Aceste sunt propunerile de ameliorare presintate de agtualul consiliu permanentu al

Instructiunii publice. DupA cum s'a veclutu,
cele mai multe sunt in toate privintele neinsemnItoare. Vomu vede ind a VI cit acele,
care sunt mai insemnItoare, sunt in toate privintele rAtIcite.

profesori de 6 si 12 ani, farA ca sA fie distinsi in sfera instructiunii.)

La art. 14 se specifica, cestiunile de ad-

(Va urm A.)

T. Maiorescu.

ministrare, care trebuescu supuse deliberAxii

consiliului. (De prisos, dad, Consiliul se
aude si nu se ascultA.)

PE MALUL MAREI.

In fine la art. 11 actualii membri ai consiliului adaugl o dispositie ncprevelutA in

V.

legea veche.
Membrii Consiliului superioru voru aye o
diurnli, de 450 lei noi pe lune.
i

Aritmetica are nu sciu ce caracteru solidu

hotAritoru; cAnd ve4i o cifrA, scii, cu ce

(Urmare).

Eu sunt adese ori melancolicu. Melancoha este o simtire . . . dar n'am nevoie sa, v'o
mai esplicu fiinda o cunoasceti. Socotu cA
nu v'a lipsitu odatI aspirAri spre o fericire
care nu s'a pututu realiz, sau amintiri la

www.dacoromanica.ro

PE MAIM MARE!.

242

care glnditi cu multImire, dar totodatd, i

cu Were de reu fiinda sunt numai amintiri,
sau cd realitatea lumei ve pune pe gAnduri
i ve intristeazt cu cdt o cunoasceti mai bine.
Deaceea nu am nevoie st dau o definilinne
a melancoliei. Dar pentru a spune adeverul,
mArturisescu ca-mi vine i greu a defini
aceasta, simtire. Am st consultezu pe Curico care s'a ocupatu mult cu fflosofie in
timpul din urmd, precum mi-a spusu frumoa-

sa Elena i trebue st poatt da ori ce esplicatiune.

Pe drumu spre casa lui intMnii pe Edmund

care da maim lui Mimi. Am voitu sA," m'apropiiu de d6nii, dar simtindu cd apropierea

sem in 'nand pe Seneca. Dei ochii mei se

primbl`du pe deasupra lindor, preceptele bdtranulni moralistu nu-mi atrageau luarea
aminte, caci gandul meu era aiurea. Din
infttoarea cabinetuhii clutam st deducu
consequente asupra persoanei : Musica desemnul, cetirea, scrisul cu care se ocupase mai
tot in acea vreme, pdreau a proba cd, Ondurile lui Curico fugeau de la una la alta.
Cartile tractau mai toate despre isolare i
misantropieprin urmare sinitiri asem6nate

trebue st fi fostu ale lui; dar ce cuprindeau

deau oare filele scrise ? Memorie fi idei !
Eram curiosu, tot cetindu in Seneca, st cunoscu cuprinsul filelor de pe mast. SI ce-

mea nu-i era placutt, trecui mai departe.

Ajunsu la Curico, batui in ust i nu mi se
respunse, camera fiindu Ans discuiett, intrti

tescu?Ba nu!

in lduntru i me hottrii st-lu asceptu. A runcandu o privire imprejuru, v6qui pe canape i

pe scaune mai mule cdrti deschise. Intr'unu col ta de odaie era unu violoncello
razematu de pgrete i lAngt elu pe parchetu
mai multe note ; la o fereastra pe o msutt

amestecatu in trebi strdine, confidentul lui Ed-

mkt unu desemnu inceputu, i pe mast file

de hIrtii scrise. Me uital pretutindene. Desemnul era copia unei statue antice ; ctrIile
erau: Plutarcu, deschisu la viata lui Caton
taerul; Seneca, deschisu la epistola a 4ecea
cd,trt Luciliu: de solitudinis utilitate; scriescrierea latind a lui Petrarca despre viaca,
solitart; Misantropul lui Moliere i Timon
a lui Shakespeare. Pe fila de hdrtie ce nu
era sfiritt sta sus

memorie i idei, fila

337".

nu m'am uitatu mai

Veqe"ndu aa,

departe pe filele scrise, ci luIndu una din

cArti m'am pusu st cetescu ca st-mi tread,

timpul On la intoarcerea lui Curico. Lua-

Lucru straniu! Venisem la marea st me

bucuru de singurttate i eata-md fart voie
mund,

chematu poatd a juck Ana unu rolu

i feira voie.
Trebue sd, marturisiti el asemene lucruri mi
se intAmplt numai mie. N'ar fi oard mai
inteleptu din partea mea st me pornescu i
st-i lasu, cazi ce-mi past mie? . . . dar pe de
altd, parte pentra ge n'au remtne, cad
Apoi toearti ce-mi past mie 7
in desvelirea acestor istorii

tul nu este fatalu? De m'au pornl au da

poate peste alte persoane i iMprejurtri mai
stranie dad aa este hotaritu 'i ar fi in zadar, sau poate m'ara urmarl ei ori uncle
m'au duce, cdci o repetezu Ana odatt totul este fataluaa cel putin gAndescu eu,

poate sunteti de altt Were. Eu socotu Insd

ca teoria fatalitttii are multe avantagiuri.
Culte lucruri neplAcute nu disparu cu (Musa!
Responsabilitate moralt, pltngeri de nedreptatea oamenilor 'a lumei, vint, combinaciuni

www.dacoromanica.ro

i3

PE MALtJL MiREL

pentru viitoru, Orere de r6u pentru trecutu,

ingrijire , . . toate aceste i multe altele nu
mai sunt. Nu mai este deed unu turbanu
pe capu, unu ciubucu, huris frumoase care
joacd si Allah !Ai vre o cdintd, vre o
grijdle alungi departe iti pui turbanul pe
o ureche i strigi Allah!
Ai fostu lovitu de tradare, ingratitudine,
n ecredintd, iti frdmntd mintea vre o temere,

vre o sperantdincolo toate! Turbanul si Allah! Minunatu lucru unu asemene turbanu !
Dacd n'am isbutitu dna a-lu 0116 totdeauna
pe capu, de acum inainte n'am sd-lu mai
prdsescu i devisa mea va fi Allah il Allah!
Aceste idei se primblan prin mintea mea in
vreme ce t.44 ceteam in Seneca, cAnd Curi-

co se intoarse a casl.
Imi pare bine a m'ai asceptatu i cd
n'ai venitu a-mi _face a visitI de etichetg.
Nu pre sciu, de-ti pare bine. V6du
aici tot scriere despre singurdthte i misantropie dupd care judecAndu, visitele nu-ti potu
face mare placere.

Nu judecati dupd aceasta. Aceste cdrti

le-am deschisu din intimplare. Intr'unu autoru anticu in care ceteam am gdsitu o idee
despre misantropie i voeam sit v6du dad.
%oiu gdsi si in autori crestini aceeasi idee.

Am cetitu mai dgungdi

criticg,

scrierei

unui autoru contimpuranu despre singurItate, tinutI cam in soiul scrierei lui Zimmermann.
Nu vreu s'co cetescu. Nu mai cetescu
nimicu din ceea ce apare astddi.

acei care aveau ii eine scrie i i tipAresce.

asemeuelor lor, numai

Astddi on
Dar ce miserie! Ce meserie ! Nici o idee, numai vorbe, i and gasesci vre una, ea de
dei.

sigur nu e noud, ci a mai fostu disd de vre

unu autoru al antichiitItii si e numai repetatit, afard se intelege de sciintele naturale, cu care iins6 eu unul nu me ocupu.
Odinioard nime nu cdstigh nici unu banu cu
scrisul, ci aved numai de perdutu timpul in
care ar fi pututu ave vre unu cdstigu realu, de
aceea scrieau numai acele inteligente deosebite care nu se uitau la binele lumescu
renuntau la acesta pentru multdmirea mai
mare care iti dau ocupatiunile ideale. Astddi

toatd lumea cetesce, prin urmare trebue se

scrie mai multi si fiindcd spirite inalte nu
sunt mai multe deal la cei vechi, daca nu
cumva mai putine, apoi scrie cine apucg pen-

tru plata. De aceea eu,

vcl6ndu

ca perdu

unu timpu pretiosu cu cetirea acestoru scrieH, am flcutu unu votum sit numai cetescu
deal literatura anticA.
Poate Ans6 sa easd i ast/di vre unu opu
insemnatu care meritd a fi cetitu.
Poate, Ans6 ar fi o intiimplare atat
de rant, incdt poti pune remasagu o mie
contra una la fiecare pout publicatlune. De
aceea, dact scrierea are adev6ratd valoare va
remdn posteritItii. Eu am destuld, treabd de
a cauth sit cunoscu o micd parte din comorile timpului anticu i nu-mi mai remdne vreme de a risch vremea cu cele moderne.

r6du cd sunteti sgtrcitu cu timpul D-

Pentru ce ?
Inventiunea fatald a tip ografiei a adusu o mare nenorocire omenirei. Odinioara,
and ea nu era, cunoscutl Inca, numai aceia
scrieau care aveau in adev6ru ceva de disu

voastre. Frumoasa Elena imi spuned cu pdrere de rOu c6, v'ati ocupatu cu pre multe
si nu v'ati tinutu de nimica specialu.
1T'a spusn acea'sta ? Nu credu sI aibI

www.dacoromanica.ro

PE MALIM MXREI.

244

dreptate; ea judeca ca femee ; ele voru totdeauna sg margineasca cercul activiUii, fiindcg
se mire, singure intiunu cercu micu. Spe-

cialitate ! Ar fi vruta sg, me ocupu mai

departe ca paragrafele de legi ce invetam cand

am vedut'o Ante. E mult de atuncea, lucrurile s'au schimbatu.

Ea Inca nu era maritata ?

Nu. Era copilg i egoista precum este
astadi. Dacg ar fi fostu sotia mea, credu

cI ar fi fostu omul cel mai nenorocitu. Dar

eram teneru i tinereta nu judecg, ci simtesce numai.

Nu sciu de este indiscretu dar ar dori

mult s. cunoscu anteia D-voastre intlnire.
V'o potu spune, caci imi pare unu lucru strginu, atat de departe sunt acele timpun i atat s'au schimbatu persoanele. Timpul ne preface aa de mult, incat adese ori
imi pare cg, au fostu alte persoane i nici nu
ne mai intelegemu.
Data se poate, v'ar nigh sg-mi vorbiti
fLir reflectiuni i comentare, dupg impresiunile de atunce.

Va fi foarte greu, dar cu toate aceste

me voiu incerca a o face, pe cat imi va fi
cu putinta :

VI.

Era pe la sfiritul verei i eu pe la sfiritul studielor mele. Dupg mai multe dile
ploioase, aveamu earg,i o di sening.

Cand

veal sara me hotgrii a me urea pe unu -mu-

te la poalele cgruia era ardatu orarl unde

studiam, pentru a vede apusul soarelui. Eram singuru caci putinii cunoscuti ai mei
plecasero in vacante i niciodatg nu mi-a plgcutu a ave multi ala, numiti amici. Amicii

nu numai nu-ti facu viata mai plIcutg, dar

din contra chiar cei mai binevoitori
Ai promisu a lash reflectiunile la o parte.
Pre bine. Pornii dar singuru sg me

urcu pe munte. Erau doue drumuri; unul

mai lungu dar mai putin rgpede i o cgrare
mult mai scurtg dar greu de urcatu. Greisem lugndu drumul celu mai lungu cad and
ajunsei in virfu, soarele incepuse a apune i
perdui jumetate din plIcere. Anse dreptu
compensatiune intglnii acolo in virfu pe o femee intovaraitg de unu betranu, o femee atat de frumoast
era altfeliu, nu cum o

vedeti astgli. Ea era imbracatg in albu, negru ei era numai perul i ochil cad in sufletul ei Inca nu incepusem a petrunde.
Ei erau Englezo. Betrgnul era tatgl ei,
unu moregutu veselu i comunicativu in
opunere cu natura compatriotilor sei. Anmama lui fusese francezg, sotia, lui
fusese tot francezg, i elu singuru trgise
se

multu timpu in Francia in copilgrie, ua hicat se intelege atat deosebirea lui de compatriotii sei, cat i la fiica lui amestecul de
melancolie i veselie, de asprime i cochetgrie. Betranul petrecel vara in Germania pe
malurile Rhinului, i earna in Italia, abie de
se intorce in patrie vre o lung sau doue
pe anu. De curendu se ardase pe catva timpu
in orgrlul universiatii. Pentru a nu.uita nic

o amgnuntime, trebue si mai adaugu ca aveau cu denii i unu catelusu pe care ea

un tinea de o sfarg. A iubitu totdeauna cgteluii i chiar acum are unul nesuferitu micu,
albu i flocosu pe care-lu numesce Bijou.
Cunoscinta noastrg se flcil intr'unu modu cu-

riosu. Eu, din nebagare de samg am cglcatu

pe coada cgteluplui _ acela se numea Char-

www.dacoromanica.ro

PE MALUL MXREL

mant

inctit bestia incept" a chiolalal i

a se vaith ca cum s'ar gasi in spasmurile

mortii. In cea mai mare turburare am cercatu a me scush in totu feliul, ans0 ea imi
arum& o privire atat de aspra si de maninioastio ! ce privire a fostu aceea si din ce
Am purtat'o multu timpu in memorie,
inteo vreme cu fericire, bate() vreme si mai
lunga cu durere. Mai tar4iu am ganditu ca
ochi !

scena mea de pe munte ar put foarte bine

compuue unu tablou

Unu baranu da bra-

unei dame tinere care tine unu catelusu

ce alearga dupa d'ensa; unu tne'ru aka Cateluul pe coada. Ea se intoarce i-i arunca doi ochi grozavi; tne'rul sta rusinatu, dar
totodata soarbe din acea privire veninul amorului; catelnsul tipti, la paintintu i bgtranul zimbesee. Zimbesci i D-ta, urma Curico, si eu acum, dar atunci am remasu foarte
seriosu si in cea mai mare turburare. 136tranul imi veni in ajutoru adresandu-mi cuvntul i intrandu cu mine intr'o convorbire
intinsa. Ce-i respundeam, nu mai sciu, caci
ul

pentru a-mi ascunde turburarea, vorbeam

foarte mult. Se vede ca nu vorbeam tocmai

re'u, caci peste putin se imblanqi i Nelly

ash o numea
i lua parte la convorbirea
noastra. Timpul trecti ea."pede si and ne trezir6mu era intunericu. Purcesere'mu trustrei
spre vale pe cararea cea rapede fiindu drumul mai scurtu. In padure era intunericu
de totu, incat abie se zarea rochia ei alba
i catelusul. Merg6ndu noi unul dupa altul,
ca antei, apoi eu, apoi beIrtinul, dupa catva
timpu se intoarse Nelly sa srige pe tatal
seu i acesta nu respunse. 0 apuca grija,
nici unu respunsu. Sau be"strigai si eu
tranul, sau noi apucasemu o carare gresita

245

ne ratacisemu. Inchipuiti-ve positiunea

mea: singuru cu cea mai frumoasa din femei,
in padure, noaptea i rataciti. Catva timpu
amu strigatu amundoi Ma a augl vre unu
respunsu; de la o vreme o apuca frica i inceptl a plange. Abie cu greu o putui mangui6 aratundu-i ca nu s'a pututu intampla nimica si cut oni ce drnmu tot in vale spre orasu trebue sa conduca. De la mm locu cararea se mai largise 0 i o luai de mana, rugancl'o sa se sprijine pe bratul meu; m'ana ei
tremura i eu eram ca sub imperiul unui farmecu, luminatu in intunecimea noptii de doi
luciferi mai luminosi decat stelele cerului.
Drumul se prelungea i noi tot nu ajungeamu.
Asa ne convinsere'mu ca cei rataciti eramu
noi. Tarqiu abie esindtt din padure vNuremu luminele orasului nu dedesubtul nostru,
ci in l'aturi in departare. Pe drumul mare
pe care eramu nu mai putea fi nici o grip,
i apucare'mu spre orasu intr'o convorbire din
cele mai vii. Citnd ajunser6mu, a casa b6tranul ne ascepth la poarta plinu de ingrijire.
V'asceptu de doue oare, ce v'ati facutu?
Amu ratacitu drumul i amu fostu pe dei

parte, dar cut e de tar4iu?

Unspreclece de noapte !

Cum a trecutu timpul de rapede, observai eu. Nelly privl in ochii mei s'apoi la
panAntu.

Poftimu in casa. Sara e recoare i

ceaiul v'asceapta. Haide, haide, fara ceremoat, domnul meu; aveti unu dreptu la recunoscinta mea. Fata mea se ratacise i dvoastO a ti coudus'o. Poftimu sus.
Vina este a mea. Eu trebueh sa cunoscu
locurile i cartirile. Nu sciu cum s'a intimplatu....

Cony. Lit. an. IV, Dlr. 15.

www.dacoromanica.ro

246

PE MALTJL MARET.
_

Ali rdtdcitu drumul amundoi, addogl

betrInul. Asa-i tinereta. Noi b6trrtnii visdmu mai pupil si pdsimu mai sigur.
Dar, rdticisemu drumul amundoi si eu mai
mult cleat (Musa si pentru mai multd vreme.
Ans6, ce incdntare, ce farmecu
o ! frumoasd rdtdcire ! Asa gIndeam atunci, cdci
erain tne'ru si neesperimentatu. Aqi m'am
convinsu cd acele bucurii sunt toate deserte,
cd ele departeazd de calea cea dreapta a intelepciunei si ca singura fericire a omului inteligentu....
Reflectiunile ! ... ilu intrerupsei eu.
Ne suire-mu sus si in lumina salonului,

Nelly imi pdru mult mai frumoasa dna. 0

lung convorbire se incinse in care ea desv'ell atata spiritu si atalea cunoscinte, inclit
cresced tot mai mult administratiunea mea. Ru-

gata de mine se puse apoi la piano si data

unu nocturno dupd care ne dispartdre'mu. Ve-

ninul amorului intrase in inima mea, cad adoa li dimineata me trerlii cu imaginea ei
in gandu si nu puteam ascepta momentul de
a me duce sA-i ve'du. Gash aceeasi prevenire
din partea betranului si mai multd amabilitate dna din partea ei. Ne marturisir6mu
unul altuia nerabdarea cu care asceptasemu
momentul intilluirei,

facur6mu proiecte de

noue primbldri si vorbireluu multe impreund

convorbire eternd cu teorii
despre simtire
profunde care totdeaund s'arata a fi mincinoase in practica, cdci acele teorii, cand,
suntemu tineri le culegemu fdrd a sci din
romanturi si poesii si inlocuimu astfeliu realitatea lumei cu inchipuiri poetice. Pe atunci
cantam mult din violoncello si ne hotdriremu
a face musica impreuni. In musicd, primblari frunioase si mai frumoase vorbiri se tre-

ceau astfeliu qilele noastre. 0 lume noud

mi se deschisese de gdndiri si de simtiri si

trdeam fall trecutu ca si cum pentru anteia

oard asu fi vNutu lumina qilei. Precurn in
visu nu avemu liberta tea vointei de a ne departa de imaginile ce ne incunjurd si visImu
mai departe fard scopu si Mil consciintd, asa
nu aveam nici eu vre o aspiratiune clard sau
vre unu scopu hotdritn
nu sciam unde
mergu nu-mi cunosceam

calea,

atat sciam

cd era frumoasa acea cale. 0 ! Straniu farmecu al amorului ! Eu care urescu paseri,
cdni si ori ce animale, obiectul de afectiune
al multor oameni ce nu sciu cum sa scurteze timpul, acum iubeam catelusul ei si imi
Weir cd si elu privesce la mine cu amoru.
Cu privirile, cu mii de nimicuri ne mArturisisemit amorul pana cdnd veni momenta! ca
sa ue-lu si spunemu: la cea Antel simtire unu
momenta malt mai putin gravu, decal mai
tdrcliu, cad atunci nu este legatu de de"usul
nici o consequenta hotaritd, ci aceasta se impune cu vremea de la sine, pe cand mai pe
urmd de la acelu momentu marturisitorul face
O. atrne efectele cele mai serioase. Cdteva
qile, dupd aceea, imi yenl o veste de a casa

ca mm mosu al mu care-mi era tutoru simi cilia locu de pdrinte se afla pc patul mortii. Am trebuitu sd pornescu si sd qicu qioa
bund iubitei mole. Acelu momenta era, celu
Anteiu de tristetd in cursul unei luni intregi.
Ne asigurare'mu dna odatA despre amorul
nostru si pactul fu confirmatu Din o sdrutare

a fostu ma Intei si cea de pc urmd.

A casd me asceptau multe nepldceri si necasuri. Boala consuma incet puterile unchiului meu si se trecur6 doue luni On ce marl.
De micu rem4sesem orfanu si me deprinse-

www.dacoromanica.ro

PE MALUL MAREI.

247

sem a iubi malt pe acestu unchiu, care sin-

pe stadia si am regasitu in acesta i in iu-

guru neinsuratu, concentrase toate afectiunile

sale asupra-mi. Dupit moartea lui, interese

birea artelor linisce

de avere me mai oprire, aa inclit mai bine

de trei luni trecuse 'Jana me putui intoar-

sama in orientu unde m'am opritu lunga vreme.

Am vNutu ca ele sant capabile de adev6rata simtire, am veclatu gelosia desvelita in

Simtirile cele mai profunde imi fritmantare mintea i me intoverair6 pe drama. Cand
me dusei sa-i vedu, gasii aeeeai prevenire
din partea betranului, dar malt mai patina
din partea ei. Cateluul ei nici me mai cunos-.
cea i batea la mine, ea la unul ce venise
sa turbure liniscea casei. Misterul mi se aplica a doa cli : putinu timpu dupa pornirea
mea, venise unu june Englezu i Reuse cunoseinta lor. Era unu barbatu blondu, mare
mai mare decat mine
i frumosu.
Figura sa era palida i suferitoare i in ochii
sei albastri era multa melancolie. and ne
intalneamu trustrei, preferinta era pentru
densul, nu mai remauea indoeala. Marturisescu pnntru ruinea mea cit sirnteam _idare
gelosie i avui neghibkcia de a-i face mustrari intr'o 4i. Acea gli a fostu desfiintarea
desavirOta a vechilor noastre legaturi. Ea
ce.

imi respunse cit nu-mi da voie a-mi arogh

drepturi asupra ei i astfeliu ne-amu aispartitu. In curendu trastrei plecare in Anglia,
unde betranul lasase unu copilu mien, astrqi
maripru i relatianile noastre se sfirire pentru totdeauna. Nici o veste nu me mai insciinta despre soarta ei i imi era. ca i cum
m'au fi trezitu dinteunu visa i cu deschidirea ochilor au fi lasatu in imperial noptii
visul meu. Anse amintirea m'a prigonitu

anca mita vrerae, i simteam ate odata

mai eu sama in Ole ploioase
adeverata
durere. Amorul writ Anse asupra mea o
influenta salutarit, cad de atunci m'am pusu

i multamire.

Rela-

tiuni cu femci am mai avutu multe, mai cu

gradul celu ma mare, dar eu singuru n'am

mai iubitu piciod'ata. Si aceasta imi pare a
fi ma mai bine, caci momentele de fericire
reed sant apeleai, pi-ti lipsettu necasurile
i cltiarilor sufletesci. Observati bine pe
omul

simplu i nattiralu,

amiul seu

este

altul.

Si cand a fosfu reintalnirea D-voastre,

ilu intrebai eu, curmandu reflectiunile sale.
Aro cinci ani mai tarcliu in Italia unde venise cu sotul i eu fratele ei celu mai mica,
ca'ci betranul tata murise.
Cu sotul ei?
Dar. Englezul cclu blondu o luase de sotie. Sermanul ! Era trimesu acolo ca sit respire aerul blandu al Italiei, caci ducek moartea in peptul seu. Velend'o pe neasceptate

am avutu in adeveru o adauca emotiune si

ear ca prin minune imi trecure de odata prin
gandu toate amintirile amorului meu. Presupunu ca ea n'a avutu aceemi sinitire, caci
de la celu anteiu momenta imi arata aa o
amicie si aa o bucurie de a me revede cum
s'arata la amici intimi si cum nu se poate
minifesta in momente

de

emotiune ,

caci

o emotiune mare ne pane in neincredere despre simtirea celuilaltu i dcaceea nu ne du-

merimu a arath propria noastril simtire. Ea

perduse din frumuseta ei; fratele seu Mimi
era unu copilap nebunu i frumosu, cittelupill murise i se inlocuise cu altul, ear sotul
ei ert unu omu blandu i simpaticu. Dap

www.dacoromanica.ro

248

PE MALUL MAREI.

0 INSCRIPTIUNE DE LA NEAMTU.

cateva septOalani ce petrecurnau impreuna,

sotul ei murl si avui trista sarcina de a-lu

imormhth. Erh nenorocita, sermana, si nu

me lash inima a o parasi. Dup cateva luni

cand se intoarse in Anglia o petrecui pan
la marea. Se trecuse unu anu de atunci, and
intr'o qi primii de la (Musa o scrisoare in
care imi multamea de indatoririle ce-i facusem. De atunci corespendenta noastra urmeaza regulatu i trateaza despre idei de filosofie practica si de religiune. lie criti-va
ani incoace ne intalnimu in fie care toamna
aici la bai.

Ei, si..
Aceasta intalnire s'a facutu la noi unu
obiceiu, dise Curio.

A iubitu mult pe sotul ei?

Asa socotu, caci altfeliu nu l'ar fi luatu.
Mu lte alte imprejurari intervinu la o
casatorie si nu se poate totdeauna deduce din
aceea c doi tineri s'au luatu la aceea cit
s'au i iubitu. Apoi au trecutu cinci ani deatunci; ea este Inca t6n6ra, frumoasa, are

totu ce poate cere cineva

istoria D-tale

nu are conclusiune.

Natura e altfeliu decat poesia. In poesie

trebue o catastrofa finala pentru armonia intregului, dar in viata catastrofele sunt foarte
rani. In genere este numai cea de la urma
urmelor, aceeasi la toti si care in casuri speciale poate fi in cea mai mare disarmonie cu
intregul siru."
Remasesemu uimitu i intelegeam si mai
putin ca pana acuma pe acesti doi oameni.
(Va urmh.)
Jacob .Negruzzi.

InscriAiunea de pe spitalul din

tarp" Neaintul
Treandu in vara aceasta prin Titirgul
Neamtul, me oprii unu momentu pentru a
vede spitalul de acolo, una din putinele zidid publice din taxa noastrI ce se densebescu prin o orandueall oare-care i o fisionomie ce tinde a corespunde cu menirea con1,inutului lor. Placerea ce simteam privindu
la o architecturA mai omeneasa, prin care
se docurnenteazg spiritul de ordine in unu
poporu, hi din nenorocire foarte titimpitI prin
descoperirea unei inscriptiuni pe fatada numitei zidiri, inscriptiune sapata, de doue oni, din

stanga in limba noastriti, din dreapta in cea

slavoniti. Continutul ei reprodusu in tocmai,
euvintele subtrase aice fiindu pe originalu in
litere aurite, este urmrttorul :

Intru slava stintei cei de o

fi-

inVt de viMit factoare si nedespaqitei Treimi i intru cinstea Sf.

Marelui Mucenicu Dimitrie s'au
ziditu acestu paraclisu impreuna
cu casele ospitalicesci i en toate
celelalte incaperi din temelie, de

catra Si. Manfistirea Neamtul cu

toata a sa cheltueala in. qilele prea
blagoslovitului marelui Domnu
si Imperatu Neculai Pavlovici
singuru stapanitoru a tuturor Rusiilor s. c., s. c., s. c., si a binecredinciosului nostru Domnu Grigorie Alesandru Ghica Voevoda

www.dacoromanica.ro

0 INSCRIPTIUNE DE LA NEAMTU.

249

prin rivna si struir4a cuviosului

Arhimandritu i Staretu Sf. Mangstiri Neam01 i Secul Kir Neonilu la anul 1850.

nementele din 1848 traeau anca in sufletele

tuturor.
Trebue apoi sa ne alliintimu ca
spitalul din targul Neamtul, este ziditu de
monastirea de acelasu nume, i ca pe atunci

Aceea0 inscriptiune este, dupa cum amu

spusu, reprodusa din dreapta la locul de

Greci, a unui Kir Neonilu" et C-ie. Pen-

onoare, in limba slavona din cuvntu in eav6ntu.

Cine poate nadusi Ia aceasta vedere amintiri istorice? Inscriptiunea este martorul contimpuranu a epocei sale, este icoana ins0
a acelei epoce resumata in putine tra'saturi.

OdatI cu catirea ei ni se infatosaza in gandire obiectul de vecinica temere a natiunei

noastre, imperiul rusescu, cilruia pe atuncea
terile romane erau vasale ill realitate pe and
formal erau vasalele Portii otomane. Astfeliu
putemu s ne esplicamu usor ce cauta prea
blagoslovitul Domnu i Impratu Neculai
Pavlovici singuru sthpanitoru a tuturor Rusiilor s. c., s. c., s. c.," pe o zidire public&
a poporului romanu.
Anul in care aceaqta inscriptiune fh sapata
era celu urmatoru dupa conventiunea de la
Balta-Liman priu care se lila terilor roma'ne
dreptul de alegere a domnitorilor sei, clandu-se numirea acestora dea dreptul curtilor
de Petersburg si Constantinopole. Pentru a
'Astra, o egalitate oare-care in forma, Turcia numi pe domnul Moldovei earl Rusia pe
acelu al Valahiei. Astfeliu venit:6 la Dora-

in Wile romane Stirbei dincolo, G-r.

A. Ghica dincoace de Milcov. Cu toata
nie

aceasta
ega1

formalitate
in

ambele

influenta ruseasca era

teri cel putin in gu-

verne care nu indrasnescu a se opune la nimicu, daca nu in poporime insusi, unde eve-

monastirile erau in stapanirea calugarilor

tru acestia ans flu esist tarrt, ci numai

imgratie ortodocs ce se intindcil peste limbi
si peste neamuri pang, unde se intindeau credinta i ratacirile ce ei impartaseau; ei deci
puteau sa recunoasca do Domnu si imp6ratu
pe Neculai al Rusiei in tara la noi, i sa-lu
puna in inscriptiunile monumentelor mondstiresci inaintea chiar a domnului panfenteanu.
G-uvernul celu slabu a lui Gr. Ghica, desi
noi nu putemu sa-i atribuimu initiativa in
aseinene imprejurare, putek elu s indrasneasca o improtivire in contra unui asemene
actu de injositoare lingusire,

atunci and

Tzarul, in urnia ajutorului datu Austriei in

contra revolutiunei, stralucea in Orientu cu
indoita lumina?
Acuma Anse', din norocire, timpurile s'au
schimbatu. Nu mai suntemu sub protectoratul Rusiei ci sub acelu al intregei Europe
adeca a dreptului insusi intru cat aceasta
gasesce unit respectu inaintea politicei i a
ambitiunei capetelor regesci. Nu mai sunt
nici averile terei instrainate unei clase de oameni pentru care onoarea i neatarnarea terei erau numai cuviute fail de resunetu
fara de intelesu . . . Cu cc dreptu dart mai
poate sta acea inscriptiune pe Mill monumentu
al terei noastre proteguita de dreptul publicu al Eux opei intregi? Ea este ratacita,
din timpuri de injosire a 1,erei noastre, de
ratacire a puterilor Europei ; ea si-au traitu acum traiul i trebue sa dispara, cu tim-

www.dacoromanica.ro

250

0 INSCRIPTIIINE DE LA NEAMTII.

SOCIETATEA ACADEMICA.

pul ce a dispdrutu. E destul pentru istoria

nenorocirilur noastre de a fi pdstratd in arhive si documente, si nu e nevoe s ne mai
ardte i cioplitd in marmurd fAr comentarul necesaru care da unu intelesu realitdtii

Societatea Academica.

ldmuresce adevdrata naturd, a imprejurd-

Indiferenta membrilor societittii academice pare

rilor trecute legIndu efectele de causele lor.

a cresce pe fie-care anu. La 1 Augustu nu s'a

pututu deschide sesiunea ordinal% conform art.
XIII gi XIV din statute, din causa CA nu venise
mai nici nnul din membrii care nu locuescu in
Bucuresci. Abie dup. trecerea de trei OptOnani,
adica a jum6ta4ii timpului sesiunei, societatea se
complectase strict cu numrul cerutu de statute
pentru a incepe lucrarile sale. Lucrarile s'au
marginitu in primirea unui nou membru, a D-lui

Locul numitei inscriptiuni este deci in museul istoricu i nu pe frontispiciul unui monumentu publicu. SI nu se creadd, cd, prin
aceasta ceremu a se ascunde :rusinea trecutului: cdci mai Antdi nu e rusine acolo unde
violenta i puterea ,brutald impunu o faptd
celui ce c mai slabu; al doile scimu pre
bine a nu in acestu modu s'ar sterge o
rusine care inteadevdru ne-aru fi patatu.
Numai atAta sustinemu c inscriptiunea de care
vorbimu, fiindu productul nedreptatii i asuprirei unui timpu trecutu, nu poate sd ramlnd subt ast forml infiptd, in timpul nostru asupra cdruia atrage pare cd, fArd de
voie umbra amenintatoare a colosului de la
Nordu.

Ceremu dark de la guvernul nostru ridicarea inscriptiunei in Ambele esemplare i pas-

trarea ei in museul istoricu pe de o parte

earl pe de alta inlocuirea ei prin o inscriptiune in care sd, dispara ceea ce astdcli nu
mai corespunde nici in dreptu nici in ,faftu

stdrei in care se afid Orile noastre.

A. D. Xenopol.

G. Sion care in discursul seu de intrare a vor-

bitu despre reposatul nostru fabulistu A. Donici,

la care discursu a respunsu D. V. Alexandrescu
Urechie in numele societittii. In cursul anului
cur. s'a terminatu Ana tiparirea gramaticei D-Iui
Cipariu, lucrata, precum scimul cu mult inaintea
infiintarei societatii academice. Mara de aceasti
secretarul societatii in raportul sou mai vorbesce
de alte lnerari proiectate pentru viitoru. Resulse
tatele activitatii societatii sunt deci putine
vede ca delegatiunea ce remane peste anu permanenta in Bncuresci se ocupa mai mult cu administrarea fondurilor, care formeaza totdeauna
partea cea mai intinsa, a raporturilor anuale.

Art. XVI al Statutelor vorbesce de diferite reviste periodice ce aru publica, sectiunile societatii
mmicu Inca pan acum.

Art. IV specifica indatoririle diferitelor seepan acum

tiuni, indatoriri multe i importante
nici unu resultatu.
In locul acestor ocup4iuni, aflamu ca societatea a numitu patru membri noi, pe D-nii Petru

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA ACADEMICX.

koenaru, Marin Fontanin, A. Odobescu i pe episcopul Melchisedecu. D. Poenariu e autorul unui

dictionaru ; D Fontanin nu mai putin cunoscutu ;
Domnul Odobescu fostul redactoru al Revistei
Romane ce aparea odinioard, in Bucuresci este
intro altele autorul a doue nuvele istorice; ear par.
episcopu Melchisedecu e cunoscutu nu numai prin
publicarea mai multor carti religioase, ci i prin
compunerea unor opuri istorice, precum chronica
oraqului Huii, despre care nu vomu lipsi a da
Emma intr'unul din numerele viitoare a foaei

POESII.

251

1= o

IN COEL O.
Lunecandu pe-a mea gandire,
Intr'o yoga, nalucire
M'am suitu odata in cern.
Sa nu credeti ca spunu glume,
Eram saturatu de lume,
De-acestu seculu lungu de feru !

noastre.

Speranta publicului er b. ca toti barbatii de litere din Romania sa faca parte din Societatea Academica. De la inceputu Ana Constantin Negruzzi, precum i (pe cat scimu) D. Dim. Bolintineanu au declinatu onoarea de a face parte din
societate. In urma s'a demisionatu D. T. Maiorescu i de curndu i 11 I. Eliad Radulescu. Daca s'ar
intampli sa se demisioneze i D. Vasilie Alexandri,

putini ern mai reman6 in Societate din autorii

notri cunoscuti, i resultatele lucrarilor membrilor Societatii poate ca aru fi mai mici Ana

Pe drumu, me gandeam in mine :

De va fi acolo bine
Acolo sa remanu eu.
Prin a stelelor desime,
Me tot duca neopritu de nime
Pan in ceru, la Dumnecleu.

Dar acolo . . ce pustie 1

Nu'ntalnescu fiinta vie
Retacindu mai multe ori,
Prin gradine mult frumoase
Ca-ape Iimpei, recoroase
Udandu numai, numai fiori I

intensiv, i, judecandu dupa aceti patru ani, chiar

extensiv.

Paseri, cu dulce cantare,

Monotona mea primblare

Cu toate aceste sa nu fimu nedrepti. Poste ea

uitandu entusiasmul celu mare cu care s'a infiintatu societatea, membrii ce au remasu voru ave

Putin o mai animau ;

Nimeni Ins6 1. . i in urma
Eata ca'ntalnescu o turma
De mai multi sfinti ce cascau.

acum gandurile atat de libere, incat sit se puie

pe lucru in viitoru.
Nici o singura femee
Red.

In tot cerul, ca si-i dee

Al vietei dulce gustu .
Poate-aveti altit parere,
Dar en fara'ntarcliere
Luai cerul in desgustu

www.dacoromanica.ro

252

POESII

CORESPONDENT/

ANUNCIURI.

'atunci amintindu-mi bine

De-ale pamentului dine,
De al vietei noastre chinu,

Pe care-apoi fatalitea
Ne'ndeamna a-lu restitul,

Desuptai a mea fiinta

plutindu pe-o dorinta,
Me tredeam pe unu duke sinu!

A plange-unu veacu,--a ride-o di!

Cui? nu'ntrebaqdar asta-i soartea:

Th. Aerblinescu.

CORESPONDENT/.

BUNU DRUMU !

D-lui C. I. labst Nu e serwsu, uu e umonsticu ; e

nesaratu.

D-lat P. Niel cu unn iota superioarI celor anterioare.

In istu caru gatitu de jale

Oare unde tu te duci
June cu trasaturi dulci?
Fi-va lunga a ta cale

.D-lus N. N. G. Cretan a. Numeral perdutu s'a espednitn.

Din anul trecutu putetti prilni Ancit toate numerile,

Nnse din anul I si II numai,sunt

Banii sA ne tri

meteti directu

Eu vedu rudele-ti plangendu

amicii tei gemendu.

Red

Preoti .multi si mull/ lume

Incunjoara cam! teu
Eu descoperu capul meu
Si'ntrebandu de al teu nume
picu cu ochii in pamentu:
Anc'o frunda dusaln veutu!

,f

MIRON i FLORICA"
Idila in duel eiinturi
de

Jacob Negruzzi,

Aveai Mica, dreptu la viata

Vacestu dreptu ti s'a rapitul

Cel putin, spune-ai iubitu
In apusa-ti dimineata?
Atunci nu te plangu nici cum
Dragul meu, bunu drumu, bunu drumu!

apar6ndu in bropre, se gAsesce de v6nclare

in lassi la librAria Juni/Theo," precum i la
toate celelalte librArii din tail.
Preful 67 bani.

AY-ISU BIBLIOGRAFICIL
In eurendu se va incepe publicarea

TUTUROR OPURILOR

MOMENTUM FERICE.

De cate ori, scumpe amice,

La viata en am cugetatu,
Am 4isu ca. unu momenta ferice,
Ori cand e unu momenta furatu,

D-lui Vasilie Aleesandri.

Acestu opu va contine vre-o 10 volumuri

in 8-o; condiOunile detailate de subscriere se
vont publick mai tardiu.

Redactoru; Iaeob Negruzzi.

Tipografia Societatii Junimea.

www.dacoromanica.ro