Proiect de lectie

UNITATEA: coala Gimnazial com. Poienarii Burchii

Data: 10.03.2015
Profesor: Sandu Robert
Disciplina: Limba i literatura romn
Clasa: a VII-a
Subiectul leciei: Pronumele negativ. Cazuri si functii sintactice.
Timpul: 50/
Tipul leciei: Lecie de comunicare de noi cunotine
Obiective generale:
2. Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea
de mesaje orale n situaii de comunicare monologat i
dialogat
3.
Receptarea mesajului scris, din texte literare i
nonliterare, n scopuri diverse
4. Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea
de mesaje scrise, n diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse

Obiective de referinta:
2.3. Sa respecte normele morfosintactice in propozitii si fraze;
3.3. Sa sesizeze corectitudinea categoriilor gramaticale si lexicale invatate, intr-un text citit;
4.2. Sa utilizeze corect si nuantat categoriile semantice invatate;
4.4. Sa utilizeze corect flexiunea nominala si verbala in textul scris, utilizand corect
semnele ortografice si de punctuatie.
Obiective operationale:
O1: s defineasc pronumele negativ;
O2: s identifice n vorbire pronumele negative ;
O3: s recunoasc prile de vorbire prin care se exprim pronumele negative din textele
citite sau din comunicarea zilnic;
O4: sa sesizeze diferenta dintre pronumele negativ si alte parti de vorbire;
O5: s sistematizeze pronumele negative dup prile de vorbire prin care sunt
exprimate.;

Strategie didactica:
1. Resurse procedurale:
a) Metode si procedee: Jocul didactic( Rebusul), explicatia, conversatia euristica,
invatarea prin descoperire, analiza sintactica si morfologica.
b) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
2. Resurse materiale:
Manualul, texte lingvistice, fise de lucru , creta, tabla.

Bibliografie:
1. - ,,Limba i literatura romn , manual de clasa a VII-a, Marin Iancu, A.Gh. Olteanu,
Ana Tulba, editura Corint, Bucureti, 2002;
2. Eftenie, Nicolae- Introducere in metodica studierii limbii si literaturii romane, editura
Paralela 45, Bucuresti, 2008;
3. Erceanu, Ninusa; Ilian, Aurelian; St. M. Ilinca- Limba si literatura romana pentru
clasa a VII-a. Evaluare curenta, editura Art Grup Editorial, Bucuresti, 2007;
3. Popescu, Stefania- Gramatica practica a limbii romane, editura Tedit FZH, Bucuresti,
2007;
4. Trofin, Eliza- Gramatica. Fise de lucru pentru clasa a VII-a, Editura Paralela 45,
Bucuresti, 2008.

DEMERS DIDACTIC
Strategie didactica
Momentele
lectiei

1. Moment
organizatoric

Tp.

OB.

Resurse
Forme
de
Metode
organiz.
1
min.

2. Actualizarea
cunostintelor
5 min.
O1
O2

3. Captarea
atentiei

4. Anuntarea
subiectului
si
enumerarea
obiectivelor

Activitati de invatare

4
min.

1
min.

-Voi avea grija ca elevii sa-si pregateasca

materialele necesare orei de limba si
literatura romana si voi nota absentii.
- Voi asigura linistea si disciplina clasei
pentru o buna desfasurare a activitatii
didactice.
Verific tema scrisa pentru acasa,
aprob sau corectez temele facute.
Actualizarea cunostintelor se va
Activitate
realiza printr-o fi de lucru care conine exerciii cu ultimul
frontala
tip
de pronume studiat i anume pronumele de ntrire.

Se va realiza prin rezolvarea unui

rebus. La dezlegarea corecta a
rebusului, elevii vor descoperi o
notiune noua pe verticala AB (vezi
Anexa 1) .
1. Pronume care substituie un
substantiv fara a da vreo indicatie
precisa asupra obiectului.
2. Verbul a fi la timpul imperfect,
persoana I, singular.
3. Sinonimul cuvantului eroare.
4. Paronimul cuvantului familial.
5. Tip de pronume care face legatura
in fraza intre o propozitie secundara
si regenta ei.
6. Parte de vorbire care reproduce
sunete din natura.
7. Oras austriac unde a studiat o vreme Eminescu.
- Voi scrie titlul lectiei pe tabla:
Pronumele negativ.
- Voi enumera obiectivele
operationale, informand elevii ca la
sfarsitul lectiei ei vor fi capabili sa:
O1, O2,........

Activitate
frontala

Activitate
frontala

Evaluare
Mijloace

Conversatia
euristica

Spargerea
ghetii
(gandirea
activa)

Fisa de
lucru

Explicatia

Evaluare
orala

5. Dirijarea
invatarii

25 min.

O3

Pe tabla se scriu urmatoarele

enunturi:
a. Stiu elevii despre evenimentul de
maine?
Niciunul nu stie nimic despre evenimentul de maine.
b. Ai o piersica ?
Nu mai am niciuna
Elevii sunt solicitati sa observe si
sa precizeze forma verbelor din
propozitiile enuntiative.
R: Forma verbelor din ambele
propozitii este negativa: nu stie, nu
am.
Profesorul cere elevilor sa identifice pronumele
care intra in structura formelor compuse ale
pronumelor din propozitiile cu verbul la forma
negativa.
R: Pronumele sunt: niciunul, niciuna.
Cui tin locul aceste cuvinte?
R: Aceste cuvinte tin locul substantivelor elevii, respectiv piersica.
Se observa faptul ca propozitia nu
are sens fara verbul la forma negativa
In urma acestor exemple, voi formula
impreuna cu elevii definitia pronumelui negativ:
Pronumele care apar in
propozitii cu verbul la forma
negativa si tin locul unor substantive din propozitia afirmativa corespunzatoare se numeste pron.negativ

O1

Conversatia
euristica
Evaluare
orala

Problematizarea

Invatarea
prin
descoperire

In continuare, voi relata elevilor care

sunt formele pronumelui negativ:
nimeni (nimenea), nimic (a),
niciunul, niciuna, precizand ca:
- nimeni se refera numai la persoane si are flexiune numai pentru caz:
N-Ac: nimeni ; G-D: nimanui;
- nimic se refera numai la lucruri
si este invariabil;
- niciunul, niciuna au flexiune pentru
gen si pentru caz:
Obs!
In propozitiile negative poate aparea precedat de
negatia nici si pronumele nehotarat unul
(ex. Nu stie nici unul, nici altul). In astfel de situatii,
pronumele altul, precedat si el de negatia nici,
arata ca unul este pronume nehotarat iar nici este
conjunctie.
Prin conversatie euristica , elevii sunt condusi
sa observe cazurile si functiile sintactice ale
pronumelui negativ ,precum si partile de vorbire
prin care se exprima, cu ajutorul unor enunturi date.
Se va inmana fiecarui elev cate o fisa de lucru
continand urmatoarele exemple ( vezi Anexa 2):

Explicatia

Invatarea
prin
descoperire

O4

1. Nu a venit nimeni la mine.

2. Premiantul nu este niciunul dintre noi.
3. Nu am pregatit nimic pentru serbare.
4. Nu am povestit despre nimeni.
5. Scrisoarea de la niciunul m-a mirat.
6. Darul nu este pentru niciuna dintre ele.
7. Sambata nu m-am dus la nimeni.
8. Fapta n-a fost facuta de niciunul de aici.
9. Nu m-am destainuit nimanui.
10. Caietul niciuneia nu este dezordonat.

Analiza
sintactica si
morfologica

Fise de
lucru

Elevii vor descoperi in urma completarii fisei de

lucru care sunt formele pronumelui negativ compus
in functie de gen si de cazul in care se afla.
Cazul
N-Ac

Masculin
Sg.
Pl.

Feminin
Sg.
Pl.

niciunul niciunii

niciuna niciunele

Evaluare
orala

G-D
niciunuia niciunoraniciuneia niciunora

6.
Asigurarea
retentiei si
a
transferului

7. Tema
pentru acasa
8. Aprecieri
generale

O2
12 min
O3

Asigurarea retentiei si a transferului are loc pe

tot parcursul lectiei, prin aprecieri verbale ( Corect!,
Da!, Bine!) .
Ca activitate independenta individuala se da spre
rezolvare fisa de evaluare formativa, care va fi luata
de catre profesor pentru a fi corectata si notata.
( vezi Anexa 4).

Voi cere elevilor sa isi noteze tema

pentru ora viitoare: ex. 1,2 de jos, pag. 135.

1min

Brainstorming
Fisa de
evaluare

Explicatia

- Voi face aprecieri colective si

individuale, pozitive si negative.

1 min

O5

Autoevalua
re

Anexa 1
1. Pronume care substituie un substantiv fara a da vreo indicatie precisa asupra obiectului.
2. Verbul a fi la timpul imperfect, persoana I, singular.
3. Sinonimul cuvantului eroare.
4. Paronimul cuvantului familial.
5. Tip de pronume care face legatura in fraza intre o propozitie secundara si regenta ei.
6. Parte de vorbire care reproduce sunete din natura.
7. Oras austriac unde a studiat o vreme Eminescu.

A
1.
2.
3.
4.

6.

Anexa 2
Fisa de lucru
Precizati cazul si functia sintactica a pronumelor negative marcate in enunturile
de mai jos:

Enuntul
Nu a venit nimeni la mine.
Premiantul nu este niciunul dintre noi.
Nu am pregatit nimic pentru serbare.
Nu am povestit despre nimeni.
Scrisoarea de la niciunul m-a mirat.
Darul nu este pentru niciuna dintre ele.
Sambata nu m-am dus la nimeni.
Fapta n-a fost facuta de niciunul de aici.
Nu m-am destainuit nimanui.
Caietul niciuneia nu este dezordonat.

Functia sintactica

Cazul

Fisa de lucru
Precizati cazul si functia sintactica a pronumelor negative marcate in enunturile
de mai jos:

Enuntul
Nu a venit nimeni la mine.
Premiantul nu este niciunul dintre noi.
Nu am pregatit nimic pentru serbare.
Nu am povestit despre nimeni.
Scrisoarea de la niciunul m-a mirat.
Darul nu este pentru niciuna dintre ele.
Sambata nu m-am dus la nimeni.
Fapta n-a fost facuta de niciunul de aici.
Nu m-am destainuit nimanui.
Caietul niciuneia nu este dezordonat.

Functia sintactica

Cazul

10

Clasa a VII-a.

Fisa de evaluare formativa

1. Identificati pronumele negative din textul de mai jos, precizand cazul si functia sintactica a
fiecaruia:
Eu, cu cat m-ajunge mintea, nu ma stiu gresit cu nimica si n-am facut nimic rau.
( L. Rebreanu- Ion)
2. Alcatuiti enunturi in care sa folositi urmatoarele pronume negative, respectand cerintele date:
niciuna ( caz genitiv, functia sintactica de atribut pronominal)
nimeni ( caz niminativ, functia sintactica de subiect)
nimic ( caz acuzativ, functia sintactica de complement direct)

Numele si prenumele:................................................................
Clasa a VII-a.

Fisa de evaluare formativa

1. Identificati pronumele negative din textul de mai jos, precizand cazul si functia sintactica a
fiecaruia:
Eu, cu cat m-ajunge mintea, nu ma stiu gresit cu nimica si n-am facut nimic rau.
( L. Rebreanu- Ion)
2. Alcatuiti enunturi in care sa folositi urmatoarele pronume negative, respectand cerintele date:
niciuna ( caz genitiv, functia sintactica de atribut pronominal)
nimeni ( caz niminativ, functia sintactica de subiect)
nimic ( caz acuzativ, functia sintactica de complement direct)

Numele si prenumele:................................................................
Clasa a VII-a.

Fisa de evaluare formativa

1. Identificati pronumele negative din textul de mai jos, precizand cazul si functia sintactica a
fiecaruia:
Eu, cu cat m-ajunge mintea, nu ma stiu gresit cu nimica si n-am facut nimic rau.
( L. Rebreanu- Ion)
2. Alcatuiti enunturi in care sa folositi urmatoarele pronume negative, respectand cerintele date:
niciuna ( caz genitiv, functia sintactica de atribut pronominal)
nimeni ( caz niminativ, functia sintactica de subiect)
nimic ( caz acuzativ, functia sintactica de complement direct)

11