FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI

RESPIRATOR III
 FIZIOPATOLOGIA BOLILOR
RESPIRATORII

• BOLILE PERETELUI TORACIC ŞI ALE

PLEUREI
• DISFUNCŢII PULMONARE
RESTRICTIVE
• DISFUNCŢII PULMONARE
OBSTRUCTIVE
 FIZIOPATOLOGIA BOLILOR
RESPIRATORII
• BOLILE PERETELUI TORACIC ŞI ALE
PLEUREI
• Modificări ale peretelui toracic – modificări
ale volumului Tindal => hipercapnie
• Anomalii pleurale – afectarea ventilaţiei şi
hipoxemie
 BOLILE PERETELUI TORACIC

• Modificările peretelui toracic – disfuncţii

ventilatorii restrictive
• Perete deformat / traumatizat / imobilizat
• Cifo-scolioza
• Pectus excavatum / carinatum
• Anomalii musculo-scheletale
• Boli neuro-musculare: distrofii musculare,
miastenia gravis, sindr. Guillain-Barré
• Durerea din traumatismele toracice sau
abdomenul superior
• Obezitatea excesivă
BOLILE PERETELUI TORACIC
BOLILE PERETELUI TORACIC
OBEZITATEA
BOLILE PERETELUI TORACIC
 BOLILE PERETELUI TORACIC

• TORACELE NEFUNCŢIONAL (FLAIL

CHEST)
• Cauza: fracturi costale multiple,
consecutive sau fracturi ale sternului şi
coastelor
• Frecvent se asociază şi contuzii
pulmonare
• Mişcări parodoxale: în inspir – aspiraţia
peretelui, în expir – expansiunea peretelui
 BOLILE PERETELUI TORACIC

• TORACELE NEFUNCŢIONAL (FLAIL

CHEST)
• Manifestările clinice includ: durerea,
dispneea, expansiunea inegală a toracelui,
hipoventilaţia cu hipercapnie şi hipoxemie
• Tratamentul constă în fixarea internă a
peretelui toracic prin ventilaţie mecanică
până la stabilizarea peretelui toracic
BOLILE PERETELUI TORACIC
FLAIL CHEST
BOLILE PERETELUI TORACIC
FLAIL CHEST
 ANOMALIILE PLEURALE

• PNEUMOTORAXUL
• REVĂRSATELE PLEURALE
(PLEURAL EFUSSION)
• EMPIEMUL
 PNEUMOTORAXUL

• Prezenţa aerului sau altui gaz în spaţiul

pleural cauzată de ruptura pleurei
viscerale, parietale sau a peretelui toracic
• Consecinţa va fi pierderea presiunii
negative de la nivelul cavităţii pleurale
• Parenchimul pulmonar tinde să colabeze la
nivelul hilului
 PNEUMOTORAXUL

• PRIMAR – SPONTAN
• SECUNDAR – TRAUMATIC
• IATROGENIC

• DESCHIS – COMUNICANT
• ÎNCHIS – ÎN TENSIUNE – „ÎN SUPAPĂ”
 PNEUMOTORAXUL

• PRIMAR – SPONTAN
• Apare în plină sănătate aparentă, în special
la bărbaţi, între 20-40 de ani
• Ruptura spontană a unor bule de emfizem
la nivelul pleurei viscerale, mai ales apical
• Ruptura se poate produce în somn, în
repaus sau la efort fizic
• 10% din cazuri au istoric familial – mutaţia
genei foliculinei – sindromul Birt-Hogg-
Dubé
 PNEUMOTORAXUL

• SECUNDAR – TRAUMATIC
• Cauza cea mai frecventă – traumatismele
toracice cu fracturi costale sau înjunghiere
sau glonţ (împuşcare)
• Alte cauze: în timpul procedurilor
chirurgicale, ruptura unor bule în BPOC,
ventilaţie mecanică – PEEP (Pozitive End-
Expiratory Pressure)
• IATROGENIC
• Cel mai frecvent – aspiraţia toracică cu ac
 PNEUMOTORAXUL
• DESCHIS – COMUNICANT
• Presiunea din cavitatea pleurală este egală
cu cea atmosferică
• Există o comunicare deschisă intre plămâni
şi pleura viscerală sau între peretele toracic
şi pleura parietală
• ÎNCHIS – ÎN TENSIUNE – „ÎN SUPAPĂ”
• Orificiul pleural funcţionează ca o supapă,
aerul intră în inspir şi nu mai poate fi evacuat,
la fiecare inspir creşte cantitatea de aer şi
parenchimul pulmonar este colabat rapid
 PNEUMOTORAXUL
• MANIFESTĂRILE CLINICE
• Durere toracică bruscă
• Tahipnee
• Dispnee uşoară
• Manifestările depind de cantitatea de aer din
cavitatea pleurală şi de tipul
pneumotoraxului: comunicant sau în supapă
• Absenţa sau scăderea suntelor respiratorii
• Hipersonoritate la percuţie
• Diagnosticul se pune pe RX, ultrasunete sau
CT
PNEUMOTORAXUL
PNEUMOTORAXUL
PNEUMOTORAXUL
PNEUMOTORAXUL
 REVĂRSATELE PLEURALE

• Prezenţa de lichid în spaţiul pleural

• Sursa lichidului este reprezentată de
vasele de sânge sau vasele limfatice, sau
uneori un abces sau altă leziune este
dernată în cavitatea pleurală
• Revărsatul pleural în cazul în care vasele
de sânge sunt intacte paote fi transudat
(hidrotorace) sau exudat
 TRANSUDATUL PLEURAL
• Apa părăseşte patul vascular fie datorită
creşterii presiunii hidrostatice
intravasculare, fie datorită scăderii
presiunii oncotice capilare
• Cauze frecvente:
• Insuficienţa cardică congestivă, prin
creşterea presiunii venoase şi a presiunii
din atriul stâng
• Bolile hepatice şi renale cronice care
determină hipoproteinemie
TRANSUDATUL PLEURAL
TRANSUDATUL PLEURAL
 EXUDATUL PLEURAL

• Mai puţină apă, o cantitate foarte mare de

proteine plasmatice şi elemente figurate:
leucocite
• Cauze: răspuns la inflamaţie, infecţie sau
neoplazii
• Răspunsul inflamator se manifestă prin
reacţia vasculară – creşte permeabilitatea
capilară – Vezi Curs Inflamaţia –
Fiziopatologie anul III MG
EXUDATUL PLEURAL
EXUDATUL PLEURAL
EXUDATUL PLEURAL
PARANEOPLAZIC
 REVĂRSATELE PLEURALE

• Hemotorax - prezenţa de sânge în spaţiul

pleural
• Chilotorax- prezenţa de limfă în spaţiul
pleural
• Piotorax – empiemul - prezenţa de puroi în
spaţiul pleural
• Staphylococcus aureus, Escherichia coli,
Klebsiella pneumoniae şi anaerobi
HEMOTORAX
PIOTORAX - EMPIEM
CHILOTORAX
 FIZIOPATOLOGIA BOLILOR
RESPIRATORII
• DISFUNCŢII PULMONARE
RESTRICTIVE
• Aspiraţia
• Atelectazia
• Bronşiectazia
• Bronşiolita
• Fibroza pulmonară
• Edemul pulmonar
• Afectarea pulmonară în bolile sistemice
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Aspiraţia

• Reprezintă pătrunderea de materiale solide sau

lichide în căile aeriene şi plămâni
• Situaţiile cele mai frecvente includ alterări ale
mecanismele normale de deglutiţie şi tuse
• Cauzele favorizante: abuz de sustanţe, sedare,
anestezie, epilepsie, accidente cardiovasculare,
tulburări neuro-musculare care cauzează
disfagie
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Aspiraţia
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Aspiraţia
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Aspiraţia

• Riscul cel mai mare este pentru plămânul drept,

lobul inferior, datorită condiţiilor anatomice
• Aspiraţia de conţinut gastric implică şi un pH
foarte acid 2.5
• Risc de penumonie de aspiraţie
• Risc de ARDS
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Atelectazia

• Reprezintă colapsul parenchimului pulmonar

• Tinde să apară postoperator, după anestezie
generală
• Manifestările clinice sunt similare cu o infecţie
pulmonară: dispnee, tuse, febră, leucocitoză
• Clasificare:
– 1. prin compresie
– 2. prin absorţie
– 3. deficit de surfactant
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Atelectazia
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Atelectazia
• Atelectazia prin compresie
• Presiune externă parenchimului pulmonar: colecţii
pleurale, tumori, abdomen destins
• Atelectazia prin absorţie
• Absorţia graduală a aerului din aleveolele obturare
sau hipoventilate; inhalarea de oxigen concentrat sau
agenţi anestezici
• Atelectazia prin deficit de surfactant
• Reducerea producţiei sau alterarea surfactantului
existent
• Cauze: naştere prematură, ARDS, anestezie generală
sau ventilaţie mecanică
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Bronşiectazia

• Este o dilatare anormală a bronhiilor cu caracter

persistent/permanent
• Se asociază cu alte condiţii respiratorii însoţite
de inflamaţie bronşică de tip cronic: dopuri de
mucus, atelectazie, infecţii, fibroză chistică,
TBC, deficite genetice ale peretelui bronşic sau
ale mecanismelor de clearence muco-ciliar
• Se asociază şi cu boli sistemice: boli
reumatologice, SIDA, boli inflamatorii intestinale
(IBD) – Crohn şi recto-colită ulcero-hemoragică
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Bronşiectazia

• Clasificare: dilatare bronşică de tip

• Cilindric – după pneumonii; poate fi
reversibilă
• Sacciform
• Varicos
• Ultimele două se pot accentua în timp, oferă
condiţii pentru apariţia tusei, expectoraţiei
abundente, hemoptiziei şi atelectaziei
• Se manifestă prin semnele şi simptomele
hipoxemiei cronice: dispnee, degete hipocratice
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Bronşiolita

• Inflamaţia difuză a căilor aeriene mici –

bronhiolele sau bronşiolele
• Este mai frecventă la copii
• La adulţi apare în asociere cu bronşita cronică şi
mai ales în caz de infecţii respiratorii virale sau
inhalarea de gaze toxice
• Atelectazia sau emfizemul afectează partea
distală a căilor aeriene
• Prin definiţie, bronşiolita este difuză
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Bronşiolita

• Are loc o scădere rapidă şi marcată a raportului

V/Q cu apariţia de hipoxmie acută, ulterior şi
hipercapnie
• Manifestările clinice: tahipnee, folosirea
muşchilor accesori, febră uşoară, tuse uscată,
neproductivă, torace hiperaerat
• Daca are o cauză inhalatorie se poate instala
edemul pulmonar inhalator sau chiar ARDS cu
hipoxemie severă
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Bronşiolita

• BRONŞIOLITA OBLITERANTĂ
• Este un proces cronic, fibrotic, care
afectează permanent căile aeriene mici
• Poate apărea în cazul oricărui tip de
bronşiolită, dar mai ales după transplant
pulmonar, când se asociază cu rejetul acut
şi infecţii
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară

• Se defineşte ca un exces de fibroză sau de ţesut

conjunctuv fibros la nivel pulmonar
• Dacă nu se cunoaşte o cauză specifică se
numeşte fibroză pulmonară idiopatică –
idiopathic pulmonary fibrosis (IPF)
• Fibroză pulmonară secundară: în fazele de
vindecare, proliferativă şi fibrotică ale ARDS
(proliferare de fibroblaşti şi miofibroblaşti), boli
reumatologice autoimune, inhalare de gaze
toxice, inhalare de praf anorganic
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară

• Fibroza pulmonară idiopatică – este cea mai

frecventă afecţiune a interstiţiului pulmonar
• Afectează de obicei bărbaţii peste 60 de ani, cu
supravieţuire de 2-4 ani din momentul
diagnosticului
• Este rezultatul unor multiple injurii pulmonare,
repetitive, urmate de vindecări aberante, cicatriciale
• Inflamaţia cronică şi proliferarea fibroasă la nivel
interstiţial în jurul alveolelor, vor duce în final la
ruperea MAC, cu hipoxemie, hipoventilaţie şi
hipercapnie
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară

• Expunerea la gaze toxice

• Inhalarea acută şi masivă de gaze toxice va duce la
leziuni ale epiteliului respirator, cililor, producției de
mucus şi surfactant şi în final ARDS: amoniac, acid
clorhidric gazos, dioxid de sulf, clor, fosgen, dioxid de
azot, fum rezultat din combustia unor substanţe casnice
sau industriale
• Inhalarea cronică, în doze mici, repetate va duce la
fibroză pulmonară
• Toxicitatea oxigenului în condiţii iatrogene se datorează
excesului de specii reactive de oxigen (ROS) – Vezi Curs
Fiziopatologie MG III – Mecanismele bolilor
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară

• Pneumoconiozele – se definesc ca orice

modificare la nivel pulmonar indusă de particule de
praf anorganic, de obicei în condiţii de muncă (boli
profesionale)
• Silicoza – SiO2
• Azbestoză - azbest
• Antracoza - cărbune
• Talc, fibre de sticlă, ciment, mică, lut, cadmiu, beriliu,
tungsten, cobalt, aluminiu, fier
• Se pot apărea şi datorită unor particule organice,
vegetale – bisinoza sau „plămânul de fermier”
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară

• Pneumoconiozele – mecanismul
fiziopatologic – particulele din parenchimul
pulmonar determină eliberarea citokinelor
proinflamatorii (IL-1β), cu reacţie inflamatorie
cronică
• Are loc apariţia fibrozei interstiţiale, cu
afectarea MAC
• Clinic: tuse, spută, dispnee, scăderea
volumelor pulmonare şi hipoxemie
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Fibroza pulmonară

• Pneumonita hipersenzitivă – alveolita alergică

extrinsecă
• Este o boală alergică, inflamatorie, datorată inhalării de
particule organice: cereale, silozuri, răşinoase, arțar, plută,
piei de animale, boabe de cafea, făină de pește, compost de
ciuperci, mucegaiuri din cereale, ceață de la apă stătută
(mlaştini), fumul de la vopsele și rășini
• Reacţie de hipersensibilizare de tip III prin complexe imune,
indusă de macrofagele alevolare, cu producerea de IgG,
urmată de reacţie de hipersensibilizare de tip IV, de tip
celular, tuberculoid, cu apariţia de granuloame
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Afectarea pulmonară în bolile sistemice

• Mai multe boli sistemice afectează căile aeriene, pleura

sau parenchimul pulmonar, cauzând fibroză, vasculită,
hemoragie pulmonară sau formare de granuloame
• Manifestările clinice sunt nespecifice şi se suprapun
peste cele ale bolii de bază
• Boli granulomatoase: sarcoidoza, granulomatoza
Wegener, granulomatoză limfoidă, granulomul eozinofil –
Vezi Curs MG III – Morfopatologie
• Boli ale ţesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă,
lupus eritematos sistemic, sclerodermia, polimiozita,
dermatomiozita, sindromul Sjögren, poliarterita nodoasă,
boli ale limfonodilor, fibroza chistică, sindromul
Googpasture
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar

• Se defineşte ca excesul de lichid la nivel pulmonar

• În mod normal în plămâni există o cantitate foarte mică
de lichid
• Plămânul este menţinut uscat printr-un drenaj limfatic
adecvat şi un echilibru între presiunea hidrostatică la
nivel capilar, presiunea coloid osmotică a proteinelor
plasmatice şi permeabilitatea capilarelor
• Surfactantul de la nivel alevolar (de natură lipidică),
respinge apa şi împiedică intrarea lichidului în alveole
• Factorii predispozanţi pentru edemul pulmonar includ:
bolile cardiace, ARDS şi inhalarea de gaze toxice
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar

• Cea mai frecventă cauză de edem pulmonar acut (EPA)

este afectarea cordului stâng – EPA cardiogen
• Când există insuficienţă de ventricul stâng (IVS) creşte
presiunea rerogradă în AS, venele pulmonare şi implicit
creşte presiunea hidrostatică în capilarele pulmonare
• Când presiunea hidrostatică este mai mare decât
presiunea coloid-osmotică (oncotică) fluidul din sânge (apa
de la nivel plasmatic) va trece iniţial în interstiţiu
• Fluidul trece în vasele limfatice şi este drenat din plămâni
• Când o cantitate prea mare de lichid iese din capilarele
pulmonare şi nu poate fi resorbită de vasele limfatice,
apare EPA – lichidul ajunge în aleveolele pulmonare
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar

• EPA începe să se dezvolte de obicei când

presiunea în capilarele pulmonare sau în AS
atinge sau depăşeşte 20 mmHg
• Dacă presiunea oncotică scade: hipoproteinemii,
anemii, etc, EPA se poate dezvolta şi la presiuni
hidrostatice mai mici de 20mmHg
• Vezi Curs MG III – Semiologie medicală şi
Morfopatologie
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar
 DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar

• EPA non-cardiogen – Vezi Curs

Fiziopatologie MG III – ARDS
• EPA poate apărea şi în cazul obstrucţiei
căilor limfatice
• Cauzele care împiedică drenajul limfatic pot
fi: edemul părţilor moi, tumori, fibroză,
creşterea presiunii venoase centrale
DISFUNCŢII PULMONARE RESTRICTIVE
Edemul pulmonar
FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI
RESPIRATOR III