LICEUL TEORETIC ,,EMIL RACOVIȚĂ”

DOMENIUL SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST NIVEL 5

LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI EDEM PULMONAR ACUT

COORDONATOR, ABSOLVENT,
Prof. SCUTARU CAMELIA RUSU RODICA
GALAȚI
2022
ARGUMENT
In timpul stagiilor făcute in spitale de-a cursul anilor de practică, am
observat pacienți cu EPA marcați de o suferință fizică cât si psihică.
EPA este o boală care pune probleme grave de sănătate publică și
pune stăpânire pe bolnav atât de lent,gradat și pe fondul unor obiceiuri
nesănătoase la care este greu de renunțat și astfel din ce în ce mai
multe persoane din jurul nostru sunt afectate.
Lipsa de informare a populației asupra pericolului pe care îl
reprezintă EPA, precum și asupra cauzelor sale-fumatul,petrecerea
îndelungată în medii viciate ca umezeală, noxe,praf, substanțe chimice
este unul din multele motive ce fac ca EPA sa fie una din bolile cu o rata
de mortalitate crescută.
Ca viitor asistent medical doresc să îmi desfășor meseria cu
profesionalism și maximă eficență deoarece consider că trebuie sa fiu
bine documentat pentru a oferi pacienților cele mai bune îngrijiri.

2
 DEFINIȚIE

Edemul pulmonar acut hemodinamic sau cardiogen este o formă paroxistică uneori fulminantă de dispnee severă, ce apare prin
acumulare excesivă de lichid interstiţial şi pătrunderii sale în alveole, datorată unei afecţiuni care duce la o creştere a presiunii capilare
pulmonare excesivă.

În edemul pulmonar acut cardiogen cauza principală este o disfuncţie cardiacă stângă- ventriculară şi / sau atrială sau alte
condiţii cardiocirculatorii care pot produce o creştere importantă a presiunii capilare pulmonare.
În edemul pulmonar acut noncardiogen presiunea capilară pulmonară (PCP) este normală, iar acumularea excesivă de lichid în
interstiţiu şi alveole se produce prin interesarea altor factori care reglează schimburile lichidiene la nivel pulmonar. Schimburile
lichidiene şi de substanţe solubile la nivelul capilarului pulmonar sunt în mod normal reglate de patru factori: a) presiunea
hidrostatică,
b) presiunea coloidosmotică,
c) permeabilitatea capilară,
d) drenajul limfatic.
În edemul pulmonar acut cardiogen, principalul factor interesat este reprezentat de creşterea presiunii hidrostatice, pe când în
edemul pulmonar acut noncardiogen sunt afectaţi ceilalţi factori patogenici. Astfel acumularea excesivă de lichid în interstiţiul
pulmonar şi spaţiul alveolar duce la scăderea capacitaţii de difuziune cu hipoxie secundară şi apariţia dispneei.
Factori favorizanți

1. Ischemia miocardică sau infarctul acut.

2. Salt hipertensiv - pe un cord modificat anterior (hipertrofie şi/sau ischemie).

3. Tulburări de ritm cu frecvenţa ventriculară rapidă în prezenţa unei cardiopatii

anterioare.

4. Embolia pulmonară masivă.

5. Încărcare lichidiană masivă prin perfuzii.

6. Sindroamele febrile.

7. Efort fizic excesiv.

8. Medicaţie inotrop negative - beta blocante, unele blocante de calciu, antiaritmic
SIMPTOMATO
LOGIE

Dispneea intensă cu instalare acută este simptomul dominant.

Este polipneic (frecvenţa respiratorie este de aproximativ 30-
40/min). Bolnavul are senzaţia de sufocare, cu sete intensă de
aer, este anxios. Adopta o poziţie specifică pentru a ameliora
dispneea (stă aşezat cu picioarele atârnate, nu tolerează
decubitul dorsal). Sunt folosiţi muşchii respiratori accesori (cu
retracţia inspiratorie a foselor supraclaviculare şi spaţiilor
intercostale). Tusea irititativă iniţial ulterior productive cu spută
abundentă, aerată, spumoasă asemănătoare cu albuşul de ou
bătut, uneori rozată. În cazuri severe poate avea şi aspect
sanghinolent. Bolnavul este anxios, agitat, transpirat, cu
tegumente palide şi reci, cu cianoză la nivelul extremitaţilor şi
buzelor. Aceste semne şi simptome se datorează hipereactivitaţii
simpatice şi afectării schimburilor gazoase pulmonare, cu
desaturare periferică excesivă.
DIAGNOSTIC
Examenul clinic al bolnavului: Pulmonar auscultator se evidenţiază raluri umede – subcrepitante iniţial în baze ulterior urcă progresiv până
la vârfuri. Pot exista de asemenea raluri bronşice, în special sibilante şi uneori semn de bronhospasm cu wheezing marcat. Avem tahicardie
sau tahiaritmie, lipsa lor sugerând fie disfuncţie de nod sinusal fie alt diagnostic pentru dispnea paroxistică. EPA poate apărea şi în condiţiile
unei bradicardii cu bloc atrioventricular (BAV).

Prezenţa galopului ventricular certifică prezenţa unei disfuncţii de VS. Suflurile nou apărute atestă insuficienţele valvulare acute. Pulsul
este bine bătut, iar tensiunea arterială este crescută, dar nu certifică obligatoriu ca etiologie a EPA un puseu hipertensiv. Aceasta poate apare
datorită unei stimulări simpatice.

Electrocardiograma un test noninvaziv, obligatoriu poate oferi informaţii privind tulburări de ritm (fibrilaţie atrială, flutter atrial), tulburări
de conducere (bloc atrioventricular, bloc de ram drept/stâng) sau modificări ischemice (infarct miocardic acut, modificări ischemice
cronice), semn de hipertrofie ventriculară.

Radiografia pulmonară evidenţiază fie un cord normal sau mai frecvent modificări ale siluetei cardiace (cardiomegalie) semn de edem
interstiţial şi alveolar. Se pot evidenţia vase dilatate în hil, cu margini estompate şi desen peribronhovascular accentuat în special în
câmpurile pulmonare inferioare şi medii. Apare de asemenea redistribuţia fluxului sanguin către zonele pulmonare superioare. Aspectul
caracteristic este cel de aripi de fluture. Poate fi de asemenea prezent şi revărsat lichidian pleural. Radiografie Epa cu colecţii pleurale mici.
 DIAGNOSTIC
Ecografia cardiacă este un alt mijloc de investigaţie noninvaziv care poate pune în evidenţă posibile cauze de EPA şi modificări la nivelul cordului care să ne
orienteze către etiologia EPA. Ecografie cardiacă De exemplu pot fi evidenţiate modificări de cinetică parietală sugestivă pentru ischemie cronică sau acută.
Îngroşarea pereţilor miocardici (hipertrofierea) poate sugera un trecut hipertensiv îndelungat. Modificările valvulare se pot evidenţia de asemenea (stenoza,
insuficienţa eventual vegetaţii la nivel pânzei valvulare sugestive de endocardită, ruptura aparatului valvular). Pot fi puse în evidenţă formaţiuni tumorale (mixom
atrial) sau trombi cavitari. Ecografia cardiacă se face în urgenţă în caz de suspiciune a unei regurgitări valvulare acute, disecţie de aorta şi la cei la care nu există un
factor precipitant evident. În rest este recomandată după stabilizare la toţi pacienţii.

Cateterismul cardiac/coronarografia este indicată la pacienţii cu infarct miocardic acut care au indicaţie, dar după remiterea edemului pulmonar acut.

Examenele de laborator uzuale sunt obligatorii (hemoleucogramă, uree, creatinina, ionograma, Na, K, transaminaze hepatice (AST, ALT).

Markerii de necroză miocardică pot fi efectuaţi în special când se suspectează drept cauză a EPA infarctul miocardic acute (CK, CKMB, LDH, AST, mioglobina,
troponina). Gazometria sanguină: metoda ASTRUP Echilibrul acidobazic (EAB) efectuat din sângele arterial evidenţiază acidoza (ph scazut) cu hipoxemie (paO2
scăzut sub 70mmHg) şi hipercapnie (paCO2 crescut) în funcţie de gravitatea EPA. În puseu febril se vor recolta hemoculturi.

7
TRATAMEN
EPA cardiogen
T • Ventilație mecanică prin intubație orotraheală
• Morfină
• Diuretice
• Digitalice
• Nitroglicerina
• Antihipertensive (în funcție de tensiunea arterială)
• Venesecție (emisiune rapidă de sânge 300-500 ml/5 min) –
contraindicată în infarctul miocardic acut, hipotensiune.
EPA lezional
• din intoxicații – scoaterea din mediul toxic si administrarea
antidotului (dacă există), ventilație atificială.
• de origine infecțioasă – corticoterapie, antibiotice, tonicardiace,
oxigenoterapie.
• de cauze neurologice – tratament simptomatic, diureză osmotică cu
manitol și furosemid.
COMPLICAȚII

Dacă EPA persistă, presiunea la nivelul arterei pulmonare creşte şi retrogradează în ventriculul
drept cu apariţia treptată a insuficienţei ventriculare drepte. Acesta are un perete slab dezvoltat
comparativ cu ventriculul stâng şi nu poate face fată unor presiuni mari de ejecţie.

Atfel presiunea creşte şi la nivelul atriului drept ulterior retrograde cu apariţia stazei venoase
manifestată la diferite compartimente: edeme la nivelul membrelor inferioare, ascita, sindrom
lichidian pleural. Când nu se intervine promt cu măsuri terapeutice adecvate EPA poate fi fatal.

Suprainfecţia pulmonară poate fi o complicaţie redutabilă care duce la exitus.

9
 STUDIU DE
CAZ
Date de identificare
Nume și Prenume: P.O.
Sex:F
Vârstă:72ani
Înălţime: 1,70 m
Greutate: 100 kg
Domiciliul: loc. Galaţi, jud. Galaţi
Naţionalitate: Română
Religie: creștin ortodox
Grup sanguin: A II, Rh +
Alergie: nu se ştie
Ocupaţie: pensionară
Starea civilă: căsătorită
Data internării: 01.02.2022
Data externării: 12.02.2022
Diagnostic medical:EPA cardiogen
ANAMNEZĂ:
Motivele internării: dispnee paroxistică, anxietate, tahicardie, sete de aer, nu
tolerează decubitul dorsal, tuse iritativă, agitată, tegumente palide și reci
TA- 190/90 mmHg
P- 120b/min
R- 20r/min
. T-37,3 C
Antecedente heredo - colaterale: fumătoare
Antecedente personale: -hernie de disc;
;
-chist suburetral operată în 2009
.
-tulburare cognitivă;
Condiţii de viaţă şi de muncă: locuinţă salubră, 3 camere în
care locuieşte cu soţul, pensionar;
Comportament vicios: alcool ocazional, fumătoare
Stare generală: nesatisfăcătoare.
.
 NEVOI
AFECTATE

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

D.N.: Alterarea funcției respiratorii datorită anxietății, manifestată prin tuse, dispnee.
Nevoia de a mânca și a bea
D.N.:Alimentație inadecvată prin exces datorită lipsei de cunoștințe în ceea ce privește cantitatea si calitatea necesară manifestată
prin surplus;
Nevoia de a elimina
D.N.:Alterarea eliminărilor datorită retenției de lichid manifestată prin oligurie
Nevoia de a dormi și a se odihni
D.N.:Dificultatea de a se odihni datorită dispneei, anxietății și a mediului spitalicesc, manifestată prin oboseală, iritabilitate.
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
D.N.: Incapacitatea de a-si menține o postură corectă datorită dispneei, oxigenării insuficiente și a masei corporale crescute,
manifestată prin diminuarea mișcării și ortopnee;
Nevoia de a comunica
D.N.:Alterarea comunicării la nivel afectiv datorită anxietății manifestată prin izolare, închidere în sine, iritabilitate.
Nevoia de a evita pericolele
D.N.:Vulnerabilitate față de pericole datorită durerii manifestată prin agitație, insomnie, anxietate.
Nevoia de a învăța cum să-și pastreze sănătatea
D.N.: Dificultatea de a învăța gestionarea propriei sănătăți din cauza ignoranței, lipsa cunoștințemanifestată prin deprinderi
dăunătoare sănătății ca nerespectarea tratamentului,
 INTERVENȚ
II
- Discut cu bolnava și-i explic importanța spitalizării și a tehnicilor ce urmează a fi efectuate;
-Creez condiții optime de mediu (aerisesc salonul, temperatura 21˚C, umiditate 60%);
-Îi recomand repaus la pat;
-Măsor și notez funcțiile vitale în F.T.;
-
-Recoltez conform F.O. Sânge pentru: HlG, uree, creatinină, ionogramă, transaminaze hepatice, CK; CK-MB
LDH, TGO; TGP;
-Asigur repaus la pat în poziția Fowler; învăţ pacienta să efectueze exerciții respiratorii;
-Pregătesc pacienta și o însoțesc pentru efectuarea radiografieipulmonare, EKG-ului, spirometriei;
-Administrez tratamentul medicamentos indicat de medic ;
-Efectuez testarea antibioticului;
- Explic pacientei necesitatea scăderii în greutate-Cântăresc zilnic pacienta;
INTERVENȚ
II
-
 .
EPICRIZA

Pacienta în vârstă de 72 de ani se prezintă în seviciul UPU al Spit. Judeţean Galaţi pentru
respirație anevoiaoasă și stare generală alterată. La examenul clinic se constată durere
toracică,anorexie.
-; • În urma îngrijirilor şi tratam. medicamentos şi repaus, evoluţia este favorabilă.Se externează
cu stare generală ameliorată. Să respecte tratamentul;
• Să meargă la controlul periodic;
• Să se deplaseze imediat la spital/medic dacă respiră mai greu;
• Să evite factorii favorizanți;
• Să își asigure un mediu aerisit acasă;
• Să respecte regimul alimentar cardio-vascular impus;
• Să facă zilnic exerciții respiratorii și fizice;
• Să își monitorizeze zilnic funcțiile vitale;
• Să își formeze un program de somn (8h).
CONCLUZII

1
5
CONCLUZII

Cunoaşterea simptomelor bolii, a

evoluţiei şi a manifestărilor ce o însoţesc
este necesară pentru a putea planifica o
îngrijire eficientă, o îngrijire care cere
multă dăruire, timp şi multă
responsabilitate.
Spiritul acestei responsabilităţi cere
la rândul său conştiinţă şi competenţă
profesională.
 VĂ
MULȚUME
SC!