Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe lângă formele idiopatice, există forme secundare unei infecții, vaccinări, hemopatii,
unei afecțiuni disimunitare sau cu anticorpi antigangliozide. În declanșarea acestei afecțiuni au
fost incriminate numeroase virusuri (herpesvirus, HIV, citomegalovirus, virusuri rujeolic,
rubeolic, urlian, Zika etc), bacterii.
Tabloul clinic în faza de stare este caracterizat printr-o paralizie ascendentă simetrică care
atinge cele patru membre (tetraplegie) și uneori nervii cranieni (diplegie facială), cu dureri
frecvente, care pot persista timp îndelungat (mialgii, dureri la întinderea trunchiurilor nervoase și
uneori dureri rahidiene), deficit senzorial moderat (parestezii sau disestezii) și areflexie
osteotendinoasă.
Sunt posibile complicații vitale: tulburări cardiorespiratorii, hipo- sau hipertensiune arterială,
tulburări ale ritmului cardiac, tulburări ale sudorației, tulburările de deglutiție. Atingerea
rădăcinilor cervicale și craniene antrenează o paralizie respiratorie și poate fi necesară ventilația
mecanică.
• În prima fază, care durează în medie 12 zile (între 3 zile și 1 lună), apare o paralizie a
membrelor inferioare, care se extinde simetric la membrele superioare (tetraplegie) și la
nervii cranieni, provocând paralizie facială, tulburări oculomotorii și de deglutiție. Poate
apărea și o paralizie a mușchilor respiratori.
• A doua fază, perioadă în platou, cu durata medie de 11 zile (între 1 și 35 de zile), în care
semnele precedente neurologice sunt stabile.
• Cea de a treia fază, care poate dura de la câteva săptămâni la luni (în medie 24 de
săptămâni), este cea de regresiune treptată a semnelor. Evoluția este cel mai frecvent
favorabilă, cei mai mulți pacienți se refac considerabil după câteva luni; mai rar pot
persista sechele motorii, aproximativ 30% din adulți și chiar mai mult dintre copii rămân
cu pareză reziduală la 3 ani.
Incidența sindromul Guillain-Barré este de 1-2 cazuri/100.000 de locuitori pe an. Sunt descrise
mai multe forme clinice: sindromul Miller-Fisher, forme motorii pure, forme senzitive pure,
forme axonale senzitivo-motorii etc.
• Sindromul Miller-Fisher este rar (în 5% din cazuri) și se caracterizează prin triada:
oftalmoplegie (paralizia/ slăbirea mușchilor ochilor), ataxie ( tulburare a coordonării
mișcărilor voluntare) și areflexie osteotendinoasă.
• dificultăți ale mișcărilor oculare sau faciale (inclusiv masticatorii, de deglutiție sau de
vorbire): paralizia începe de la nivel ocular; este asociată cu lipsa de coordonare motorie
• debut progresiv de amorțeală, furnicături sau înțepături în picioare sau în mâini, care se
pot răspândi în sus, pe picioare și brațe
• durere puternică pulsantă și senzație de arsură
• sensibilitate la atingere
• lipsă de coordonare, pierderea echilibrului și cădere
• slăbiciune musculară sau paralizie în cazul în care nervii motori sunt afectați
• modificări ale tensiunii arteriale, care provoacă amețeli sau senzație de leșin
• ritm cardiac accelerat
• dificultăți respiratorii S I N A P S A
M I L L E R
• dificultăți în controlul defecației și urinării A X O N
C A I D E S C E N D E N T E
Stabilirea diagnosticului P A R A L I Z I E
• examen fizic N E R V O S
M I E L I N A
• anamneză medicală
• electromiografie (măsurarea activității nervilor cu ajutorul electrozilor)
• puncție lombară (analiza fluidului de la nivelul măduvei spinării)
• teste de conducție a nervilor (cu ajutorul electrozilor)
Lifestyle și prevenție
• terapie antistres