Boala Parkinson • Ce reprezinta boala Parkinson? • Boala Parkinson reprezinta o afectiune cronica care se datoreaza degenerarii neuronale progresive cu aparitia initiala a deficitelor motorii urmate de cele non motorii de tip senzitiv, cognitiv si comportamental. Care sunt simptomele bolii Parkinson?
• Simptomele bolii Parkinson se instaleaza insidios si sunt adesea trecute cu vederea
pana la agravarea acestora in fazele avansate de boala. Deficitele motorii clasice pentru aceasta afeciune sunt reprezentate de catre: tremor al extremitatilor, bradikinezie (lentoarea miscarilor) rigiditate musculara (tonus muscular crescut asociat contractiilor continue involuntare) si instabilitatea posturala. Simptomele non motorii devin evidente mai tarziu si pot fi reprezentate de tulburari neuropsihiatrice (schimbari ale dispozitiei- depresie, apatie, anxietate si comportamentului sau ale gandirii), alterarea simtumului olfactiv si aparitia alterarea calitatii somnului. • Pierderea partiala sau totala a reflexelor (clipit), alterarea capacitatii de exprimare cu aparitia discursului lent uneori neclar, modificarea scrisului sau prezenta halucinatiilor vizuale si a ideatiilor paranoice reprezinta alte simptome care completeaza tabloul clinic al pacientilor cu BP. Tratament Tratamentul dementei cu corpi Lewy este utilizat in prezent pentru a reduce intensitatea simptomelor și pentru a imbunatati calitatea vietii bolnavilor de Parkinson prin intermediul: • Tratamentului medicamentos cu Levodopa si inhibitorii de Catechol-O- methyltransferase COMT (substanta care degradeaza levodopa inainte ca aceasta sa traverseze bariera hematoencefalica pentru a si indeplini functiile), agonisti de Dopamina; • Deep brain stimulation DBS- metoda chirurgicala de stimulare a activitatii cerebrale care presupune insertia unor electrozi in anumite regiuni cerebrale prin prin DBS surgeries; • Exercitiile fizice constante, alimentatia sanatoasa si mentinerea unui program regulat de odihna sunt benefice pentru imbunatatirea flexibilitatii si ameliorarea schimbarilor de dispozitie ale pacientilor cu BP. Ce este boala Alzheimer? • Boala Alzheimer este o patologie neurodegenerativa progresiva, care afecteaza gandirea coerenta, memoria si comportamentul pacientilor, ducand in timp la imposibilitatea desfasurii activitatilor zilnice. Boala Alzheimer reprezinta cea mai frecventa forma de dementa la persoanele cu varsta de peste 65 de ani. Care sunt simptomele bolii Alzheimer • In mod frecvent, o persoana cu boala Alzheimer prezinta ca prim simptom in stadiile incipiente ale afectiunii, dificultate de a si aminti conversatii, evenimente si actiuni recent efectuate sau de memorare ale informatiilor nou achizitionate (pierderea memoriei recente). Progresia bolii duce in timp la aparitia altor simptome reprezentate de: • Dezorientare temporo-spatiala; • Tulburari ale dispozitiei (depresie, apatie) si de comportament (agresivitate); • Atacuri de panica nejustificate; • Aparitia suspiciunilor nefondate la adresa persoanelor din jur (familie, ingrijitori); • Dificultati de vorbire, deglutitie si de mentinere a posturii in sezut. • Anumite abilitati dobandite pe parcursul vietii cum sunt cititul, cantatul, dansatul, desenatul (si de a practica diverse mestesuguri), relatarea intamplarilor din trecutul indepartat se mentin pana in ultimele faze ale bolii, deoarece sunt controlate de zone ale creierului care sunt afectate mai tarziu in evolutia dementei Alzheimer. Tratament • Metodele de tratament aplicate in prezent pentru boala Alzheimer au ca scop diminuarea simptomatologiei pacientilor insa nu pot stopa evolutia bolii. Antidepresivele, somniferele, anxioliticele si suplimentele vitaminice sunt utilizate pentru ameliorarea starilor depresive insotite de tulburari ale somnului dar si pentru imbunatatirea functiei neuronilor restanti cu incetinirea progresiei bolii. • Adoptarea unei alimentatii echilibrate si al unui stil de viata care sa includa exercitii fizice zilnice, cititul si practicarea diferitelor activitati sociale regulate pot incetini progresia bolii si ajuta la mentinerea cat mai indelungata a acestor abilitati. Ce este rabia ? • Rabia (turbarea) este o boala infectioasa virala a mamiferelor cauzata de un virus, virusul rabic, care se gaseste in saliva animalelor si care afecteaza sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii) atat la animale, cat si la oameni. Animalele infectate cu acest virus pot raspandi boala prin intermediul salivei sau contactului cu tesutul cerebral. Simptomele rabiei • Perioada tipica de incubatie a virusului rabic este de 4-6 saptamani. In aceasta perioada, de obicei nu este prezent niciun simptom al bolii. Primele simptome care apar includ durerea si amorteala la locul muscaturii. Alte simptome care se pot manifesta sunt: • Tuse sau senzatia de gat uscat; • Durere, arsura, mancarime; • Febra; • Furnicaturi sau amorteala la locul muscaturii sau al expunerii initiale; • Durere abdominala; • Anxietate sau neliniste care se accentueaza si poate evolua spre agitatie extrema. • Perioade alternante de comportament normal si comportament bizar sau neobisnuit (anxietate, halucinatii, delir); • Frica de apa (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie); • Spasme musculare la nivelul muschilor fetei, gatului sau diafragmului, urmate de convulsii; • Paralizia, care este adesea singurul simptom; • Variatii mari ale temperaturii corporale; • Insuficienta cardiaca si respiratorie Tratament • Dupa o expunere posibila la virusul rabic, se impune curatirea ranii si vaccinarea pentru ca acestea sunt cele mai eficiente metode de a stopa raspandirea infectiei. • Vaccinarea • In cazul expunerii la virusul rabic este necesara administrarea unor vaccinuri. Acestea constituie terapia post expunere. Vaccinarea ajuta sistemul imun sa combata boala in stadiile timpurii. Cand se administreaza vaccinurile inaintea aparitiei simptomelor severe, ele previn de obicei dezvoltarea infectiei si cresc sansele de recuperare. Vaccinul este administrat in functie de riscul de expunere la virusul rabic. Ce este meningita? • Meningita este o afecțiune caracterizată prin inflamația meningelui, adică a membranei formate din trei straturi, care învelește și protejează creierul și măduva spinării. • Meningita este cea mai frecventă formă de infecție a sistemului nervos central. Este o afecțiune severă, cu risc letal și cu risc de vindecare cu sechele grave. În aceste condiții, punerea cât mai rapidă a unui diagnostic și, implicit, începerea de urgență a tratamentului reprezintă aspecte cheie în managementul acestei urgențe medicale. • Boala poate să apară sub forma unor cazuri sporadice, a unor mici aglomerări de cazuri sau sub forma unor epidemii. La meningită, durerea de cap apare, de obicei, în partea din spate a capului, la nivelul gâtului și cefei, iar o umflare la nivelul fontanelei poate fi un semn definitoriu pentru meningita la copii. • Simptome • În ceea ce privește simptomele meningitei, acestea pot consta în: • Alterarea statusului mental; • Febră; • Redoare (rigiditate) de ceafă; • Cefalee intensă; • Fotofobie; • Somnolență marcată; • Greață; • Vărsături; • Apariția unei erupții cutanate (în unele forme); • Convulsii, uneori. Tratament • Tratamentul meningitei este administrat de medicul infecționist și începerea lui este o urgență. Cu cât pacientul începe mai repede tratamentul, cu atât evoluția este mai bună. Timpul este elementul cheie în formele cu evoluție rapidă. • În funcție de starea generală și de natura agentului patogen, tratamentul presupune tratament antibiotic, antiviral, antifungic, alături de tratament antitermic, antiinflamator, antiemetic, de rehidratare etc. Meningita virală are, de cele mai multe ori, o evoluție favorabilă. • Meningita bacteriană este o boală gravă care se poate solda cu deces, în special în rândul copiilor foarte mici sau al pacienților vârstnici și cu alte comorbidități. Aproximativ unul din 10 pacienți cu meningită bacteriană moare. • Ce este poliomelita ? Poliomielita este o boala virala, extrem de contagioasa, care poate provoca paralizie, dificultati respiratorii si in cazuri grave chiar moartea bolnavului. Copiii cu varste mai mici de 5 ani sunt cei predispusi la a contracta aceasta boala, fata de orice alta categorie de varsta. Poliomielita este cauzata de un virus care poarta numele de poliovirus. Acesta are drept material genetic ARN, si odata patruns in organism se localizeaza la nivelul sistemului digestiv, mai precis la nivelul tractului gastro- intestinal, dar si la nivelul faringelui (orofaringelui).Principalul mecanism de transmitere e fecal-oral.Acest virus se transmite de la om la om prin intermediul materiilor fecale. Persoanele care locuiesc in conditii insalubre, care nu au apa potabila, se pot infecta prin consumarea apei infectate de reziduuri umane, care pot contine acest virus.Virusul se mai poate raspandi si consumand apa sau mancare care a luat contact direct cu o persoana infectata de poliovirus. Diagnostic Diagnosticul se pune in baza urmatoarelor criterii: • Criterii epidemiologice-contactii cunoscuti,vizite in zone endemice • Criterii clinice:afectare neurologica • Criterii paraclinice:virusul poate fi izolat din faringe si scaun,examen LCR,teste serologice(RFC,RN),test de deferintiere a tulpinilor salbatice de cele vaccinale Tratament • Spre regret nu exista niciun tratament pentru a trata poliomielita. Tot ceea ce se poate efectua , este ameliorarea simptomelor bolii si incercarea de a trece cu cat mai putine sechele.Se recomanda izolarea bolnavului. Se recomanda repaus total, la pat. Se pot administra calmante pentru durere, antibiotice pentru infectiile urinare asociate, ventilatoare portabile pentru a compensa necesitatile respiratorii. Persoanele care sufera de paralizie temporara, pot urma apoi programe de terapie fizica pentru refacerea musculaturii si redobandirea mobilitatii. In formele avansate, pentru a ajuta deplasarea pacientului se impune necesitatea unui scaun cu rotile,tratarea co-morbiditatilor.