Verbul

Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acțiunea, starea sau existența. Verbele sunt:

 predicative, când pot să alcătuiască singure predicat (El citește mult.);

 nepredicative, când nu alcătuiesc singure predicat.

Verbele predicative au înțeles de sine stătător, adică pot spune singure ceva despre subiect.
Acestea exprimă singure predicatul când sunt la un mod personal. În limba română, cele mai
multe verbe sunt predicative.

Eu citesc. (modul indicativ)

– Voi începe orele după ora unu. (modul indicativ)
– Elevii au mâncat cornurile. (modul indicativ)
– Autobuzul a oprit brusc. (modul indicativ)
– Elevii stau cuminţi în clasă. (modul indicativ)
– Muzica oferă un moment de relaxare. (modul indicativ)

– Tu trebuie să scrii. (modul conjunctiv)

– Să treci pe la mine când ai timp. (modul conjunctiv)

– Eu aş citi o carte. (modul condiţional-optativ)

– Dacă ai veni, ai petrece şi tu cu noi. (modul condiţional-optativ)

– Fugi de aici! (modul imperativ)

– Citeşte! (modul imperativ).

Modurile predicative (personale) sunt: indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ.

Verbe nepredicative nu au înțeles de sine stătător, adică nu pot spune singure ceva despre
subiect, ci doar împreună cu alte cuvinte.

Modurile nepredicative (nepersonale) sunt: infinitiv, gerunziu,  participiu și supin.

E uşor a scrie versuri. (modul infinitiv; forma de dicţionar a verbului precedată de a)

– Iubind în taină am păstrat tăcerea. (modul gerunziu; cu terminaţia -ind)

– Crezând că ai plecat am încuiat uşa. (modul gerunziu; cu terminaţia -ând)

– Lucru știut este cunoscut. (modul participiu; cu terminaţia -t)

– Zvonul scris s-a răspândit. (modul participiu; cu terminaţia -s)

– Mașina de spălat nu mai funcționează. (modul supin; formare după schema de + participiu)
– Mergem la cules de struguri. (modul supin; formare după schema la + participiu)
Verbele nepredicative sunt:
– auxiliare – când ajută la formarea unor moduri şi timpuri.
– copulative – când formează cu un nume predicativ un predicat nominal
s-a dat de-a rostogolul – a se rostogoli

a lua la sănătoasa – a fugi

a aduce aminte – a aminti

a băga în seamă – a asculta

a avea bănuială – a  bănui

a avea asemănare – a semăna

a avea vreme – a avea timp

a avea haz – a fi amuzant

a avea minte – a fi deștept

a avea nădejde – a se încrede

a îndruga verzi și uscate – a minți

a îndruga vrute și nevrute – a  minți

a face rost – a obține
ADJECTIVUL
Substantivul
Matei a întrebat-o pe Maria ce temă au.
Matei a întrebat-o ce temă au.