Evitarea conflictului versus angajarea în conflict

Dacă mă întrebați pe mine, cred că unul dintre lucrurile la care ne pricepem foarte bine este să
ne angajăm într-un conflict. În schimb, nu suntem atât de pricepuți la evitarea unui conflict.

În opinia dumneavoastră, ce modalități de evitare a conflictului cunoașteți voi?

Am să vă prezint și eu câteva dintre ele:

1. Evitarea agresivă: Nu te lega de mine ca să ai regreți! Când spunem acest lucru încercăm
să îl împiedicăm pe celălalt să se angajeze în conflict.
2. Evitarea pasivă: Refuz să intru în joc! Cum se manifestă? Rupem contactul vizual,
distragem atenția, schimbăm subiectul.
3. Evitarea agresiv-pasivă: Dacă ești supărat pe mine, asta te privește! Cei care se comportă
astfel doresc să aibă un conflict dar în același timp să-și mențină și poziția de a avea
dreptate.
4. Evitarea prin renunțare: La ce bun? Am întâlnit și astfel de persoane care nu văd nicio
ieșire din conflict și invocă acest motiv.
5. Evitarea prin surogat: Nu aveți decât să vă bateți, nu mă privește, treaba voastră. Tipul
acesta de individ îi împinge pe alții în conflict, ca ei să rămână pe margine.
6. Evitarea prin negare: Dacă mă fac că nu văd, trece de la sine. Individul neagă cu orice
preț conflictul.
7. Evitarea prin rezolvarea prematură a problemei: Nu există niciun conflict, am pus
lucrurile la punct. De obicei spunem acest lucru încercând să rezolvăm conflictul dar de
fapt o facem superficial.
8. Evitarea prin capitulare: Bine, facem ca tine. Acum vorbim despre altceva. Dacă
procedăm așa ar însemna să ne sacrificăm niște nevoi personale doar pentru a rezolva
conflictul.

Acum că am văzut care sunt modalitățile de evitare a unui conflict, propun să ne gândim și la
modalitățile de angajare întru-un conflict. Cum credeți că putem face acest lucru?

Am să vă prezint și eu câteva abordări:

1. Abordările bazate pe putere, pot duce la un conflict? Acestea sunt adeseori violente și rar
duc la îmbunătățiri. Grevele și protestele publice sunt privite și ca exerciții legitime ale
puterii, deci pot duce și la îmbunătățiri.
2. Abordările bazate pe drepturi: De exemplu: după ce a devenit clar că mișcarea ecologistă
are o forță ce nu trebuie neglijată, acum toți reprezentanții vor să se adopte fel de fel de
legi ca să fie privilegiați. Aceasta modalitate de abordare poate duce la conflict mai ales
dacă se cer drepturi necorespunzătoare, încercând să te folosești de lege după bunul plac.
3. Abordările bazate pe interese: Unde rămân copiii după divorț, etc, acest tip de abordare se
axează doar pe interes, în loc să se axeze pe soluții, ceea ce duce la conflict.
4. Abordările bazate pe principii: În acest caz, se invocă un drept moral, dar puțin exagerat,
ceea poate duce la un conflict.
5. Abordările bazate pe manipulare(preferatele noastre), constau atât în manipularea
constructivă cât și distructivă.