5/7/2018

1. Definitie
• Malnutritia reprezinta o tulburare nutritionala produsa prin lipsa
de aport sau de asimilare a principiilor nutritive cu consecinte
negative asupra cresterii ponderale, staturale si neurologice.

Malnutritia • Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), malnutriţia

este cea mai grava ameninţare, de sine statatoare, a sănătăţii
publice globale.

S.L. Larisia Mihai

27.04.2018

3. Prevalenta
2. Date generale

• Frecventa malnutritiei variaza, fiind diferita in functie

• Descrisa pentru prima data in 1920, malnutritia
protein-calorica (MPC) este mai frecventa in tarile
aflate in curs de dezvoltare. Cu toate acestea, se
observa o incidenta aflata in crestere si in randul
tarilor dezvoltate, atunci cand ne referim la copiii
polispitalizati sau cu afectiuni cronice, iar numarul
lor este in crestere.
de zonele geografice de la 0,2% pana la 23,9 % in
diferite tari. In Africa 30 % din copii au MPC
• Desi au fost notate îmbunătăţiri marcate,la nivel
global, ale prevalenţei malnutriţiei, rata subnutriţiei si
a nanismului au continuat să crească în Africa.
• Aici a fost decelata o crestere a prevalentei, incepand
cu anul 1990, de la 24% la 48%. Cele mai frecvente
cazuri sunt intalnite în regiunea de est a Africii.

WHO. Malnutrition-The Global Picture. World Health Organization. Available at

http://www.who.int/home-page

1
 5/7/2018

4. Mortalitatea
• Malnutritia, în tările în curs de dezvoltare, este direct responsabila de
moartea a 300.000 de copii, cu varsta sub 5 ani si contribuie, in mod
indirect, la peste jumatate din decesele inregistrate in perioada
copilariei, la nivel mondial.
• În tările în curs de dezvoltare, conditiile perinatale sarace determina
23% din decesele inregistrate, in randul copiilor cu varsta sub 5 ani.
• Mamele ce prezinta carente nutritionale anterior sarcinii sunt cele care
au cel mai mare risc de a naste un copil cu greutate mica la nastere (
small for gestetional age-SGA)
5. Vârsta
• Perioadele in care copiii sunt cel mai vulnerabili la
efectele malnutritiei sunt perioadele de sugar si de copil
mic.
• Prematurii au nevoi nutritionale speciale, nevoi care nu
sunt acoperite de alaptarea naturala. Acestia necesita o
alimentatie bazata pe formule de lapte praf , special
create pentru prematuri.
• In perioada adolescentei, dietele alimentare auto-impuse
sunt cele care cresc incidenta carentelor nutritionale.

6. Etiopatogenie Carentele alimentare

• Factori determinanti: • Factori favorizanti: • Ingestia de alimente inadecvate este cea mai frecventa
Carentele alimentare Conditii nefavorabile de cauza de malnutriţie,din întreaga lume.
Bolile infectioase acute mediu si ingrijire
si cronice Prematuritate • În tarile in curs de dezvoltare, aportul alimentar inadecvat
este plasat pe un loc secund, dupa administrarea de
Malformatiile congenitale Dismaturitate alimente insuficiente caloric sau nepotrivite vârstei sau
Gemelaritate încetari timpurii a alăptării.
Retard neuro-psihomotor
Carente de vitamine
Enzimopatii congenitale
Expunerea la toxine in utero
( ex. Expunerea in utero la
alcool)

2
 5/7/2018

Patologii cronice asociate frecvent

Implicarea bolilor cronice in malnutritie
malnutritiei
• Copiii cu boli cronice sunt predispusi la aparitia carentelor
nutritionale.
• Fibroza chistica
Motivele care stau la baza acestei constatari sunt: • Insuficienta renala cronica
1. Anorexia, conduce la un aport alimentar insuficient.
• Malignitati in perioada copilariei
2. Statusul inflamator accentuat sau nevoile metabolice crescute • Afectiuni cardiace congenitale
pot creste necesarul de calorii
• Afectiuni neuromusculare
3. Orice boală cronică, care implică afectarea ficatului sau
intestinului afectează nutriţia intr-un mod negativ prin alterarea • Afectiuni cronice inflamatorii ale intestinului
funcţiilor digestive şi absorbante.

11.Cele
Semne si simptome clinice ale deficientei de
mai comune manifestari clinice ale malnutritiei avansate sunt:
7. Manifestari clinice: micronutrienti
1. Deficitul de fier
Fatigabilitate, anemie, scaderea functiilor cognitive, cefalee, modificari ale
fanerelor si glosita
a. Deficit in cresterea ponderala
2. Deficitul de iod
Gusa, intarzierea dezvoltarii, retard mental
b.Crestere liniara sau incetinita 3. Deficitul de Vitamina D
Hipocalcemie, rahitism, intarzierea dezvoltarii

4. Deficitul de Vitamina A
c. Modificari comportamentale -iritabilitate, apatie, Nictalopie, xeroftalmie, modificari ale parului, intarzierea dezvoltarii

implicare sociala scazuta, anxietate si deficit de

5. Deficitul de folati
atentie. Glosita, anemie megaloblastica, defecte de inchidere a tubului neural

6. Deficitul de zinc
Anemie, nanism, hepatomegalie, hiperpigmentare, hipogonadism, diminuarea
raspunsului imunitar, vindecare tardiva a ranilor

3
 5/7/2018

8. Examenul fizic 9. Forme clinice

1.Tesut subcutanat slab reprezentat: picioare, maini, fata si fese
2.Edemul: ariile cele mai afectate sunt extremitatile distale si
• Exista 3 forme clinice importante:
abdomenul (anasarca-edem generalizat). Edemul este semnificativ 1.Marasmus,
in Kwashiorkor
3.Cheilita, stomatitia 2. Kwashiorkor si
4.Atrofie papilara 3. Marasmic KW
5.Distensie abdominala secundara hipotoniei musculaturii
abdominale
6.Modificari tegumentare : descuamare tegumentara cu expunerea
zonelor descuamate, hiperpigmentare plachetara a zonelor • Marasmus este o forma de malnutritie severa
traumatizate caracterizata prin deficit caloric si respectiv de
7.Modificari ale parului : se subtiaza, se rupe cu usurinta, isi energie
modifica culoarea ( maro sau rosiatica)

1. In MARASMUS, copiii au un
aspect emaciat, cu o pierdere
marcata de tesut subcutanat si a
muscuaturii.

2. Piele este uscata si ridata.

3. Faciesul are un aspect

triunghiular secundar pierderii de
tesut subcutanat (aspect
caracteristic)

4. Par fin, fragil, apare alopecia

5. Tulburari ale cresterii

6. Fisuri la nivelul unghiilor

4
 5/7/2018

Kwashiorkor
• Kwashiorkor este o forma acuta de
malnutritie, produsa printr-un aport
inadecvat de proteine, in conditiile unei
alimentatii calorice adecvate.

• Copilul din imagine a fost alimentat

corespunzator varstei, dar cu un aport
scazut de proteine in dieta. Parintii au
oferit copilului produse alimentare cu un
nivel ridicat de calorii , dar pentru ca
alimentele bogate in proteine sunt scumpe
nu au putut oferi acestuia aportul zilnic
recomandat de proteine

5

Manifestari clinice in KWASHIORKOR
Falimetul cresterii
Edem
Facies in” luna plina”
Distensie abdominala
Hepatomegalie
Manifestari clinice in KWASHIORKOR
• Depigmentarea parului este caracteristica si poate varia de
la galben-rosiatic la alb. Parul carliontat se indreapta.
• In cazul in care perioadele de alimentatie adecvate sunt
urmate de malnutritie, se poate observa o combinatie de
culori la nivelul parului ( zone de par alb combinate cu
zone de par inchis la culoare). Acest fenomen poarta
denumirea de semnul steagului. De asemenea, firele de par
devin uscate,parul este moale si friabil.
• Caderea parului din regiune cefalica este observata frecvent
la copii imobilizati la pat. In anumite cazuri, caderea
parului poate fi extrema.
5/7/2018
Manifestari clinice in KWASHIORKOR
Modificarile tegumentare apar progresiv, in decursul
catorva zile si sunt caracteristice.
Pielea devine inchisa la culoare, uscata, iar cand este
intinsa se rupe cu usurinta, dezvaluind arii palide intre
deschizaturi. Acest aspect este caracteristic zonelor de
presiune.
Manifestari clinice in KWASHIORKOR
• Unghiile se aplatizeaza, devin subtiri si friabile.
Pot aprea fisuri sau incetarea cresterii.
• Pot aparea : atrofie papilara, stomatita angulara,
xeroftalmie si cheilita.
• Marasmic kwashiorkor indică faptul că, în
practică, aceste entităţi sunt dificil de separat in
mod concludent. Acest termen indică o afecţiune
care are la baza caracteristicile ambelor patologii.
6
 5/7/2018

Criterii Malnutritie protein- Malnutritie protein- Malnutritie protein-

10. Criteriile Gomez calorica gr.I calorica gr.II calorica gr.III

• Severitatea gradului de subnutritie poate fi apreciat cu IP

deficit ponderal
IP= 0,76-0,90
Deficit ponderal <25%
IP=0,61-0,75
Deficit ponderal 25-40 %
IP<0,60
Deficit ponderal >40 %
usurinta cu ajutorul criteriilor Gomez.
Talia Normala Normala Scazuta

• Prin compararea greutatii actuale a copilui cu greutatea Curba ponderala Stationara Descendenta in trepte Descendenta continuu

ideala corespunzatoare varstei ( percentila 50%) se poate Tesut adipos Diminuat pe abdomen si Dispare pe membre Absente Bulei BIchat
realiza o evaluare exacta a gradului de malnutritie. torace
Tegumente Normal colorate Palide Tulburari trofice

Aspect Sugar slab Sugar foarte slab Fata triunghiulara, sant

A.IP <0,60 – malnutritie SEVERA nazo-genian adanc, barbie
ascutita, buze subtiri,
frunte incretita, abdomen
destins de volum
B.IP = 0,61-0,75 - malnutritie MODERATA Activitate Normala Hipotonie musculara Sugar apatic, hiporeactiv
neuropsihica si
motorie
C.IP = 0,76-0,90 -malnutritie USOARA Rezistenta la infectii Usor scazuta Scazuta Foarte scazuta

Toleranta digestiva Normala sau usor scazuta Scazuta; apetit scazut Compromisa

Prognostic Bun Favorabil Rezervat

12. Identificarea cauzelor de malnutritie

11. Date paraclinice 1. In cazul prezentei scaunelor diareice este necesara dozarea probelor
inflamatorii, a electrolitilor serici si urinari, prelevarea de culturi (
• Hemograma asociata cu un frotiu din sangele coprocultura, coprocitograma)
periferic evidentiaza ANEMIE HIPOCROMA
2. Evaluarea functiei tiroidiene
MICROCITARA.
3. Testul sudorii

4. Evaluarea functiei renale, a nivelului de fosfor si de calciu ar trebui

• Masurarea statusului proteic include dozarea realizate in caz de prezenta a simptomelor renale.
albuminei serice, sideremiei , creatininei si a
5. Copiilor cu suspiciune de afectare hepatica li se vor doza nivelul
nivelului BUN ( Blood urea nitrogen)- valori transaminazelor, vitaminelor si o coagulograma.
scazute
6. Serologia Celiachiei trebuie luata in considerare,in special, in caz de
antecedente heredocolaterale de celiachie sau de alte boli autoimune,
precum diabetul zaharat de tip 1.

7
 5/7/2018

13. Evaluari nutritionale practice

1. Evaluarea cresterii prin masurarea greutatii, lungimii si a
circumferintei capului

2. Compararea inaltimii si greutatii ideale cu cele actuale

( cu variatii de +/- 2 DS )

3. O crestere cu mai putin de 5 cm/an la copii mai mari de 2

ani

4. Calcularea indicelui de masa corporala ( IMC), desi acesta

nu este cuprinsca ca si criteriu al stabilirii falimentului
cresterii, in reglementarile Centrului de Control si
Preventie a Bolilor.

8

14. Tratament si ingrijiri medicale
• Aport caloric mai mare de 120-150 kcal/kg/zi
• Corectare tuturor deficientelor de micronutrienti.
• Majoritatea copiilor cu malnutritie usoara au o
evolutie favorabila prin administrarea orala a
aportului caloric si prin imbogatirea alimentelor cu
suplimente de fier, folati si vitamine.
• Necesitatea unui aport proteic crescut poate fi
realizata prin cresterea ratiei alimentare, situatie in
care se creste atat aportul proteic, cat si cel caloric.
15. Follow-up
1. Monitorizarea pacientilor cu evaluarea cresterii si a disparitiei
semnelor si simptomelor clinice de malnutritie.
2. Urmarirea trebuie sa se bazeze pe : severitatea bolii, varsta
pacientului si pe raspunsul initial la tratament.
3. Intervalul minim intre evaluari trebuie sa acorde suficient timp cat
sa se noteze modificari ale parametrilor masurati
5/7/2018
14. Tratament
1. La sugari, acest aport crescut de calorii poate fi realizat
prin administrarea unor formule concentrate sau prin
adăugarea de cereale de orez in diverse tipuri de piure.
2. Formule de proteine extensiv hidrolizate
3. Formule pe baza de aminoacizi
4. Formule hipercalorice
5. Copiii mici pot primi mai multe calorii prin adăugarea de
grăsimi precum branza, smantana, unt şi unt de arahide in
alimentele comune consumate de acestia.
16. Preventia se poate face prin:
1. Alimentatie si ingrijire prenatala adecvata
2. Serviciile de Sanatate ar trebui sa sublinieze importanta alaptarii
materne, cu promovarea alaptarii materne in primul an de viata
3. Alaptarea naturala este extrem de importanta, in special, in tarile in
curs de dezvoltare, unde formulele de lapte nu sunt disponibile.
4. Pe langa promovarea alaptarii naturale, Serviciile de Sanatate ar trebui
sa consilieze parintii cu privire la orarul intierii diversificarii.
5. Imbunatatirea conditiilor de igiena au determinat scaderea numarului
de boli infectioase,astfel, rezultand si o scaderea a cazurilor de
malnutritie, in tarile aflate in curs de dezvoltare.
9
 5/7/2018

17. Evolutie

• Copiii care au malnutriţie cronică, în special cei

cu întârzierea creşterii intrauterine şi cu debut al
malnutritiei la o varsta frageda, nu vor atinge
potenţialul deplin de creştere sau nu vor
recâştiga deficitele cognitive.

• În cazul în care ramane netratata, malnutriţia

poate duce la invaliditate psihică sau fizică, prin
diverse afectiuni şi, posibil, la deces.

• Dr. Enst Wentzler

•1650: Francis
Glisson

•Inceputul
secolului XX:
Eduard Mellanby

•1922: Mc Callum

•1928: Adolf
Windhous

10
 5/7/2018

• Rahitismul carential este o boala

metabolica generala proprie copilariei, ce
apare in perioadele de crestere rapida,
determinata de hipovitaminoza D, care
modifica metabolismul fosfo-calcic, avand
ca rezultat afectarea mineralizarii normale
a osului.

11
 5/7/2018

Sarac in alimente bogate in vitamina D

Factorii favorizanţi ai rahitismului

1. Vârsta: Debut după vârsta de 3-6 luni, până la 2 ani (forme tardive)

2. Prematuritatea: Ritmul de creştere este mai accelerat (deci nevoile sunt

mai crescute) iar depozitele de Ca şi P în momentul naşterii
sunt mai sărace.
3. Regimul de însorire: Anotimpul rece, zona temperată, nu permit transformarea
eficientă a provitaminei D la nivelul pielii.
4. Pigmentaţia pielii: Susceptibilitate crescută la negrii.

5. Sindr. de malabsorbţie: Interferând absorbţia lipidelor afectează absorbţia

vit. D şi a calciului la nivelul tubului digestiv.
6. Boala hepatică: Prin absenta sarurilor biliare e perturbata absorbtia
Vit. D si Ca si formarea 25 (HO) vitD3
7. Insuficienţa renală cronică: Tulbură activitatea hidroxilaxei ⇒ lipsa de formare
a 1,25 (HO)2 vitD3
8. Corticoterapia: Alterează matricea proteică a osului şi absorbţia intestinală a
calciului
9. Dieta neadecvată: - Alimentaţia prelungită cu l. vacă ( bogat în cazeină ⇒
raport inadecvat Ca/P ) ⇒ mediu alcalin ⇒ ↓ absorbţia Ca++

12
 5/7/2018

Absorbtia vitaminei D: are loc in intestinul subtire, sub actiunea

acizilor biliari, fiind apoi transportata de o α2 globulina la ficat unde are loc
hidroxilaza hepatica in pozitia 25, rezultand 25-hidroxicolecalciferolul (calcidiol).
Acesta este transportat la rinichi de alta α2 globulina. La nivel renal, exista mai
multe enzime care hidroxileaza calcidiolul, in diverse pozitii, cea mai importanta
fiind 1-hidroxilaza renala care produce 1,25-dihidroxicolecalciferolul.
• Vitamina D este liposolubila. Dintre cei zece
compusi sterolici cunoscuti doua forme sunt mai
importante:
• Vitamina D2 (ergocalciferol): provine din aport
exogen (ficat, galbenus de ou, peste)
• Vitamina D3 (colecalciferol) prezenta in mod
natural in piele in stadiu de provitamina D (7-
dehidrocolesterol) care este activata fotochimic
sub actiunea razelor ultraviolete in colecalciferol

ACŢIUNEA FIZIOLOGICĂ A VITAMINEI D

Se exercită la nivelul organelor ţintă :

Carenta endogena sau exogena de vitamina D determina
1. INTESTIN Creste absorbtia intestinala a calciului modficari la nivelul urmatoarelor organe:
1. INTESTIN: scade absorbtia calciului la nivelul intestinului
hipocalcemie creste secretia de parathormon mobilizarea
Stimuleaza mineralizarea calciului din os
2. OSULUI
tesutului osteoid si depunerea
de calciu sub forma cristalelor 2. RINICHI: carenta de 1,25 dihidroxicolecalciferol reabsorbtie
de hidroxiapatita crescuta a calciului pana la calciurie nula si hipofosfatemie prin
excretie urinara crescuta a fosforului

3. RINICHIULUI metabolitul activ al vit. D inhibă excreţia urinară a

3. OS: carenta de 1,25 dihidroxicolecalciferol mobilizeaza calciul
Ca++ şi P prin creşterea reabsorbţiei de Ca++ şi P la
din os: - deficit de osificare a matricei osoase
nivelul tubului contort proximal.
- acumulare de tesut osteoid in exces
- scaderea rezistentei mecanice a osului

13
 5/7/2018

6. TABLOUL CLINIC
Perioada de stare
1. SEMNE OSOASE:
Devin evidente după mai multe luni de carenţă vitaminică, sunt simetrice,
Manifestari de debut: nedureroase spontan (la sugar), predomină în zonele de creştere rapidă.

1.1. Craniu:
Paloare, nervozitate, somn agitat;
Craniotabesul occipital şi parietal posterior
• Coafectare vegetativă : - apare din primele luni şi se datoreşte subţierii
tăbliei interne a craniului prin deficit de mineralizare
– transpiraţie accentuată a pielii capului (mai ales după mese şi în
- la presiunea cu degetul osul pare de celuloid;
timpul somnului ) → prurit → alopecia zonei occipitale
- dispare înaintea vindecării complete a rahitismului.

• Ulterior se instalează : Plagiocefalia = turtirea plăcii osoase occipitale

– hipotonia musculară, sau parietale cu asimetria posterioară a craniului;
– întârzierea dezvoltării staturo-ponderale,
– splenomegalie, Lărgirea exagerată şi închidere după vârsta de 2 ani a fontanelei anterioare;
– Laringospasm Bose frontale şi parietale care dau aspect capului de cutie: “caput
quadratum,” frunte olimpiană
– Convulsii hipocalcemice Dinţii apar anarhic, sunt puţin dezvoltaţi, fragili, cu carii precoce.

1.2. Toracele :

• Este deformat, turtit lateral, evazat la baze şi prezintă “mătanii

rahitice” ce apar sub forma unor nodozitati palpabile sau
vizibile prin tumefierea jonctiunilor costocondrale datorita
dezvoltarii in exces a tesutului osteoid
• Santul submamar Harrison: retractie orizontala a toracelui la
nivelul insertiei costale a diafragmului
• Proeminenta sau infundarea sternului
• Deformarea claviculelor
• Fracturi spontane ale coastelor

14
 5/7/2018

1.3. Extremităţi :

Membre superioare:
-bratari rahitice(la nivelul extremitatii distale a radiusului) vizibile sau
palpabile prin hiperdezvoltarea tesutului osteoid demineralizat

Membre inferioare:
-bratari rahitice la nivelul gleznelor(uneori cu aspect de maleola dubla)
-genu valgum (“picioare in X”)
-genu varum(“ in paranteza”)
-fracturi spontane(“in lemn verde” ale oaselor lungi)

- dubla proeminenţă a maleolelor

15
 5/7/2018

1.4. Deformări scheletice :

- coloana vertebrală :
- scolioză,
- cifoză dorso-lombară sau
- lordoză lombară evidentă în ortostatism.

- bazinul : este
- strâmt,
- cu promontoriul bombat şi are o
- creştere întârziată;
- persistă şi la vârsta adultă.

Toate aceste modificări “nanism rahitic”

2. SEMNE MUSCULO-LIGAMENTARE:
2.1. Ligamentele :
Sunt laxe permiţând deformările şi angularea genunchilor, instabilitatea
gleznelor
Genu valgum Genu varum 2.2. Musculatura :
Este slab dezvoltată, hipotonă, antrenând retardare motorie
Hipotonia duce la abdomenul mare “de batracian” prin hipotonia musculaturii
netede abdominale, dehiscenţa drepţilor abdominalşi şi ineficienţa
musculaturii gastrice şi intestinale ce determină şi un marcat meteorism.

La sugar există posibilitatea atingerii musculaturii toracelui ⇒ scăderea

eficienţei ventilatorii (“pulmonul rahitic”).

3. ALTE SEMNE:

Anemia hipocromă, hiposideremică este foarte frecventă

16
 5/7/2018

7. TABLOUL BIOLOGIC 8. TABLOUL RADIOLOGIC

1. CALCEMIA :
- în formele moderate = N / ↓ ( n = 9-11 mg/dl )
- în formele severe = ↓ ↓ ( ± tetanie )
2. CALCIURIA = ↓ ↓ iar eliminarea fecală a Ca++ = ↑
3. FOSFOR SERIC = ↓ la 1,5 - 3,5 mg/dl ( n = 4,5 - 6,5 mg / dl )
4. FOSFATURIA = ↑
5. F.A. = ↑ ( n = 5-15 u. Bodanski )
- în forme uşoare = 20 - 30 u. B / dl
- în forme severe = 60 u Bodanski / dl
6. 25-OH vitD3 şi 1,25 (HO)2 VitD3= ↓
7. HIPERAMINOACIDURIE
1. Radiografia pumnului:
- Distanţa radius şi cubitus - metacarp este mărită ;
- Extremităţile distale ale celor două oase apar lăţite
(în “paletă”), concave (“cupuliforme”) aspect de cupă
cu margini festonate.
- Linia metafizară, concavă, neregulată, fierestruită;
- Nucleii de osificare : neregulaţi, şterşi, apar cu întârziere;
- Diafiza are structurată rarefiată.
2. Membrele inferioare : Distorsionarea şi angularea oaselor
3. Calota craniană : Subţierea tăbliei osoase
4. Coloana vertebrală : Dublu contur al corpilor vertebrali

5. Torace : Mătănii, demineralizare, fracturi

costale

• Argumente anamnestice: prematuritate, • Craniotabesul idiopatic al noului-nascut

gemelaritate,alimentatie carentata,lipsa
expunerii la soare, lipsa profilaxiei cu vit. D
• Argumente clinice
• Argumente biochimice
• Argumente radiologice
• Proba terapeutica: ameliorarea semnelor
dupa 30-60 de zile de tratament cu vit. D
• Craniotabes din hidrocefalie
• Rahitisme vitamino D rezistente
R. hipofosfatemic ereditar Albright (genetic)
R. pseudocarential familial Prader (genetic)
R. vitamino rezistent idiopatic cu debut tardiv
(Mc Cance)
• Rahitisme vitamino D rezistente secundare
bolilor hepatice, renale, sindr. de malabsorbtie

17

11. TRATAMENT
PROFILACTIC
1. PRENATAL ⇒ ultimul trimestru de sarcină:
– Expunere raţională a gravidei la aer şi soare,
– Alimentaţie echilibrată cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)
– Aport suplimentar de vitamină D :
• 500 UI / zi per os,
• 1000 ui / zi în anotimpul rece şi în situaţii speciale (zone
poluate, disgravidie)
2. POSTNATAL :
– Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului .
– Alimentaţie exclusivă la sân în primele 6 luni;
– În caz de alimentaţie artificială se vor alege formule de lapte
praf adaptate
– Diversificare corecta fara abuz de fainoase care contin fitati ce
determina pierderi mari de calciu pe cale intestinala
– Cura heliomarină se recomandă la copilul peste 1 an cu
următoarele precauţii:
• Expunere la soare cu capul acoperit
• Maxim 2 – 3 ore / zi
• Cura optimă = 10-12 zile,
• Fără administrare de vitamină D timp de 2 săptămâni
înainte şi după cură precum şi în timpul şederii la mare ;
5/7/2018
2. POSTNATAL :
Suplimentarea cu vitamină D este OBLIGATORIE.
Administrarea zilnică de doze orale, fracţionate (egale cu
necesarul zilnic)
- Necesar = 800-1000 UI/ zi, zilnic din ziua 14 până la vârsta de
18 luni
- Preparate: Sterogyl, Baby Guard D3, Vigantol Oil
- După vârsta de 18 luni vitamina D se va administra numai în
lunile neînsorite ale anului (septembrie –aprilie) :zilnic 500-1000
ui/zi pana la varsta de 12-15 ani
Tratamentul curativ:
Schema I: 2000-4000 UI,oral zilnic (4-8 picaturi/zi) timp de 6-8
saptamani dupa care se continua tratamentul profilactic cu doza
maxima profilactica
Schema a II-a: trei doze de cate 100.000 ui vit. D inj. Im la
interval de 3 zile; dupa 30 de zile se recomanda o noua
administrare de vit. D 200 000 ui inj.im dupa care se continua cu
schema profilactica orala
18
 5/7/2018

12. COMPLICAŢII 13. PROGNOSTIC

1. COMPLICAŢII NEINFECŢIOASE Prin tratament corect vindecarea survine în 4 săptămâni dar

- convulsiile hipocalcemice
-laringospasmul
- deformaţii osoase cu sechele funcţionale (coxa vara, genu
valgum / varum) şi chiar apariţia de fracturi în os patologic;
- retardul creşterii staturale până la nanism rahitic;
. la începutul tratamentului.
2. COMPLICAŢII INFECŢIOASE
Plămânul rahitic favorizează infecţiile (bronşită, pneumopatii) şi
atelectazia pulmonară (în formele cu deformări toracice severe).
despre o vindecare completă nu se poate vorbi decât atunci
când structura normală a oaselor este complet restaurată.
Lărgirea epifizelor, mătăniile costale şi deformaţiile craniene
pot să nu dispară decât după săptămâni, luni sau chiar ani de
Arcuirea membrelor, genu valgum / varum, deformările
coloanei vertebrale, ale toracelui şi nanismul pot rămâne
definitive.

Semne clinice: anorexie, varsaturi, constipatie,poliurie, polidipsie

• Apar la 1-3 luni de la supradozare 1. Enumerati 3 factori favorizanti in aparitia
malnutritiei
Semne biochimice: hipercalcemie, retentie azotata, hipercalciurie
• In evolutie: nefrocalcinoza , insuficienta renala
2. Enumerati 3 caracteristici clinice ale
Tratament: Malnutritiei Kwashiorkor
- se suprima vit. D si calciu;
- fortarea diurezei( PEV+diuretice);
- chelatori de calciu (hidroxid de aluminiu);
- corticoterapie

19
 5/7/2018

3. Specificati 5 factori favorizanti in aparitia 5. De la cate zile postnatal se incepe

rahitismului profilaxia rahitismului cu Vitamina D3?
a. 2 zile
4. Enumerati 5 modificari osoase prezente in b. 6 zile
rahitism c. 10 zile
d. 14 zile
e. 28 zile

20