Imbunatateste sanatatea mintala a copilului;

Scade riscul de cancer mamar in cazul fetitelor;

Sporeste inteligenta si perseverenta;
Asigura o crestere normala in greutate;
Scade considerabil riscul de moarte subita a sugarului;
Ajuta copilul sa aiba o digestie buna;
Scade riscul de diaree sau infectii urinare;
Datorita continutului de anticorpi, bebelusul este protejat de diferite boli;
Copiii nascuti prematur si hraniti cu lapte natural se dezvolta mai bine decat cei
care sunt hraniti cu lapte praf;
Reduce riscul de obezitate infantila.
Laptele matern: hran pentru trup i sulfet
Alptarea: un drept fundamental al fiecrui copil
Aciunile prin care !"IC#$ %ncurajeaz& maternit&ile s& revin& la o abordare simpl&,
%nregistreaz& primele succese ' totu(i, %nc& mai sunt multe de f&cut
FAPT: Din toate punctele de vedere, alptarea reprezint cel mai sntos mod de a
hrni sugarii
FAPT: Dei majoritatea mamelor ncep prin a-i alpta copiii, multe din ele ntrerup
alptarea n primele ase luni din diverse motive
FAPT: necesar s se creeze condi!iile adecvate, s se sensi"ilizeze i s se sprijine
mamele pentru ca acestea s #ie linitite c$nd i alpteaz copilul n primul an de via!
)amele au tot interesul s& le ofere copiilor lor cel mai bun start %n via&. Chiar din prima
zi, acest lucru %nseamn& al&ptarea lor, dar uneori, aceasta nu este %ntotdeauna soluia
convenabil& sau practic&. *n +,,+, !"IC#$ (i -rganizaia )ondial& a S&n&t&ii au lansat
Iniiativa .Spital /rieten al Copilului0ce reprezint& un efort global prin care dorim s& ne
asigur&m c& toate maternit&ile devin centre promovare a al&pt&rii. - iniiativ& ce s1ar
putea %ncheia abia peste dou& generaii, este %n plin& desf&(urare.
/erioada cuprins& %ntre 213 ani se caracterizeaz& prin cre(terea (i dezvoltarea rapid& a
copilului (i ofer& (ansa unic& de a1i forma copilului o baz& nutriional& (i imunologic&
puternic&. Dezvoltarea intelectual& (i cea fizic& %nregistreaz& cel mai rapid ritm, creierul
dubl4ndu1se iar greutatea corporal& cresc4nd de patru ori %n aceast& perioad&. Dac& un
copil nu este hr&nit corespunz&tor %n primii ani de via&, daunele vor fi %n mare parte
ireversibile. Secretul este prevenirea.
Al&ptarea prezint& e5trem de multe avantaje. Are un impact puternic asupra (anselor de
supravieuire, s&n&t&ii, nutriiei (i dezvolt&rii copilului. Ajut& de asemenea la o bun&
planificare familial& (i la meninerea s&n&t&ii mamei. Copiii al&ptai au cel puin de (ase
ori mai multe (anse de supravieuire %n primele luni ' al&ptarea reduce considerabil riscul
de %mboln&vire (i de deces cauzat de infecii respiratorii acute (i de diaree, dou& cauze
majore ale decesului infantil, dar (i de alte boli infecioase.
6aptele matern conine toi micronutrienii (i nutrienii de care are nevoie copilul pentru a
se dezvolta %n primele (ase luni, iar interaciunea ce are loc %ntre mam& (i copil %n timpul
al&pt&rii are un impact pozitiv asupra vieii copilului ' cum ar fi reducerea riscului
apariiei bolilor cronice, precum diabetul, obezitatea, astmul, gastroenterit& (i unele forme
de cancer %nt4lnite %n r4ndul copiilor ' dar (i asupra comportamentului, vorbirii (i a
modului de relaionare ale copilului.
Ce mam& nu %(i dore(te cel mai bun start %n via& pentru copilul ei7
Dac& fiecare nou1n&scut ar fi pus imediat dup& na(tere la s4n, intr4nd %n contact direct cu
corpul mamei, s1ar preveni hipotermia (i s1ar salva astfel apro5imativ 822.222 de viei
anual. Dac& fiecare copil ar fi hr&nit e5clusiv cu lapte matern %n primele (ase luni, se
estimeaz& c& +,3 milioane de alte viei ar putea fi salvate %n fiecare an (i alte milioane de
oameni ar avea de c4(tigat %n ceea ce prive(te starea de s&n&tate, nivelul intelectual (i
productivitatea. 6aptele matern este hrana perfect& 1 conine toi nutrienii (i
micronutrienii de care are nevoie un copil pentru a se dezvolta normal %n primele (ase
luni de via&.
Cu sprijinul (i sfaturile necesare, practic orice mam& poate al&pta
Al&ptarea stimuleaz& sistemul imunitar al copilului (i r&spunsul la vaccin&ri, iar laptele
matern se modific& permanent pentru a r&spunde nevoilor copilului. 6aptele matern
conine sute de celule ce %nt&resc s&n&tatea copilului, proteine, lipide (i enzime ce nu se
reg&sesc %n niciun alt aliment.

Copiii nu sunt singurii care beneficiaz& de pe urma al&pt&rii. Aceasta asigur& (i mamei o
stare de s&n&tate bun& postpartum deoarece ajut& uterul s& se contracte mai repede,
reduc4nd astfel pierderile de s4nge. )uli consider& aceast& perioad& etapa final& a
l&uziei.
/e termen scurt, al&ptatul %mpiedic& apariia unei sarcini nedorite, iar pe termen lung,
reduce riscul de cancer la s4n, cancer uterin (i ovarian (i ofer& protecie oaselor la v4rste
mai %naintate. *n general, femeile au o atitudine pozitiv& fa& de al&ptare dup& ce aceasta
devine o rutin&, deoarece %n corpul lor cre(te nivelul de prolactin&, un hormon al rela5&rii,
(i de o5itocin&, un hormon ce favorizeaz& leg&tura afectiv& dintre mam& (i copil.
Avantajele al&pt&rii sunt clare. Atunci, care este problema7
/entru mame, avantajele al&pt&rii copiilor lor sunt clare. Atunci, de ce oare aproape toate
mamele %ncep prin a1(i al&pta copilul, dar %ntrerup al&ptarea la un moment dat %n timpul
primelor (ase luni, c4nd laptele matern este at4t de vital pentru copil7 Cum s1a putut
ajunge s& se considere laptele condensat %ndulcit sau laptele de vac& procesat ' .lapte
praf0 ' substitueni acceptai ai laptelui matern7
/entru unele femei, %n special pentru tinerele mame singure care au un venit (i un nivel
de educaie limitate, al&ptarea s1ar putea s& nu reprezinte o prioritate. - serie de factori
pot conlucra %mpotriva unei tinere mame, cum ar fi timpul, presiunea grupului de prieteni
(i tehnicile de publicitate subliminal& ale produc&torilor de lapte praf. *n plus, multe din
femeile ce devin mame pentru prima oar& (i care al&pteaz& descriu c& tr&iesc un sentiment
de izolare (i se simt stinghere %ntr1o societate ce pare uneori ostil& fa& de aceast&
practic&. *n unele &ri, este ilegal& discriminarea femeilor ce al&pteaz&, dar %n multe state
nu e5ist& astfel de legi. Deseori, atitudinea partenerelui (i a mamei proaspetei m&mici
poate influena puternic decizia sa de a continua s& al&pteze sau s& treac& la folosirea
biberonului.
6aptele praf nu reprezint& o alternativ& real&, (i totu(i tinerele mame spun c& sunt
.bombardate0 de mar9etingul persuasiv al companiilor produc&toare de lapte praf. *n cel
mai bun caz, acesta reu(e(te doar s& %nlocuiasc& componentele nutriionale ale laptelui
matern. Cu toate acestea, laptele matern %(i modific& consistena %n funcie de perioada
zilei, durata suptului (i de v4rsta copilului. *n plus, copilul al&ptat prime(te celule vii
active de la mam& care %l ajut& s& lupte %mpotriva bolilor.
Cu c4t copilul este mai mic, cu at4t %i va fi mai greu s& absoarb& substane str&ine. Ajunge
s& fie hr&nit o singur& dat& cu lapte praf pentru a afecta celulele vii (i bacteriile obi(nuite
din intestin (i pentru a cauza leziuni la nivelul stomacului, copilul av4nd nevoie de
s&pt&m4ni %ntregi pentru a se %ns&n&to(i. Al&ptarea %n sine stimuleaz& dezvoltarea normal&
a gurii (i a ma5ilarului (i secreia de hormoni cu rol %n digestie (i saietate.
Ambasadorul Internaional al :un&voinei pentru !"IC#$, "ana )ous9ouri vizit4nd
maternitatea Sf. /antelimon din :ucure(ti %mpreun& cu )inistrul S&n&t&ii /ublice, #ugen
"icol&escu
"u %n ultimul r4nd, laptele matern conine sute de ali factori ce nu pot fi inclu(i %n laptele
praf ' de la factorul bifidus, ce ajut& la dezvoltarea intestinelor, (i acizii gra(i cu lan
lung, ce contribuie la dezvoltarea creierului, p4n& la hormoni (i enzime ce joac& un rol
important %n cre(tere. Studiile arat& c& un copil al&ptat obine rezultate mai bune la testele
de inteligen& (i de personalitate %n perioada maturit&ii. "iciun studiu nu a reu(it s&
demonstreze p4n& acum avantajele hr&nirii cu lapte praf %n defavoarea al&pt&rii.
Ce face !"IC#$ pentru a promova, proteja (i susine al&ptarea7
*n +,,+, !"IC#$ (i -rganizaia )ondial& a S&n&t&ii au lansat Iniiativa .Spital /rieten
al Copilului0, %n cadrul c&reia s1au stabilit patru obiective operaionale urm4nd a fi atinse
%n cinci ani. ;ermenul ales s1a dovedit a fi e5trem de ambiios; +< ani mai t4rziu, este
foarte clar c& schimb&rile sociale necesare pentru a asigura susinerea total& a practicii
al&pt&rii sunt e5trem de comple5e.
Cu toate acestea, obiectivele operaionale au r&mas neschimbate (i s1au depus eforturi
colosale care au dus la prevenirea decesului a milioane de copii. Scopurile Iniiativei
.Spital /rieten al Copilului0 sunt urm&toarele=
1 *mbun&t&irea practicilor de al&ptare %n cadrul maternit&ilor din sistemul sanitar;
1 #ducarea %ntregului personal medical ce a fost instruit %n aceste secii de maternitate cu
privire la importana sprijinirii al&pt&rii (i despre abilit&ile de baz& necesare pentru a face
acest lucru;
1 Aplicarea %n maternit&i a principiilor Codului Internaional de )ar9eting al
Substituenilor de 6apte )atern.
Din anul +,,+, aproape 82.222 de maternit&i din peste +>2 de &ri au primit statutul de
.Spital /rieten al Copilului0. /entru a beneficia de a acest titlu, o maternitate trebuie s&
parcurg& o evaluare intern& (i e5tern& (i s& dovedeasc& c& %ndepline(te zece standarde
operaionale. Chiar (i %n cazul %n care nu se obine acest statut, eforturile depuse %n
%ncercarea de a atinge toate cele +2 standarde .Spital /rieten al Copilului0 pot influena
practicile din spital (i din comunitate, prezent4nd aceste competene unui personal
medical nou (i dezvolt4nd cererea din r4ndul femeilor (i al familiilor.
.Iniiativa .Spital /rieten al Copilului0 este un proiect ce ocup& un loc special %n inima
mea.0 Ambasadorul Internaional al :un&voinei pentru !"IC#$ "ana )ous9ouri
%mpreun& cu Andreea )arin :&nic& la ?ala !"IC#$
?ala !"IC#$ Rom4nia 822@= spre o ar& .prieten& a copilului0
Asemenea copiilor din multe alte &ri, starea nutriional& a copiilor din Rom4nia este
departe de a fi cea optim&. *n 822>, !"IC#$ a sprijinit realizarea Studiului "aional
Integrat privind "utriia care a ar&tat c& tinerele mame adopt& practici necorespunz&toare
de hr&nire a copilului, doar +A B din copii fiind al&ptai e5clusiv %n primele (ase luni de
via&. Apro5imativ jum&tate din populaie nu (tie c& al&ptarea este benefic& pentru
s&n&tate %nc& din prima zi a vieii; majoritatea mamelor al&pteaz& chiar din prima zi dup&
na(tere, dar num&rul lor scade la jum&tate %n a doua s&pt&m4n& dup& na(tere.
Cece din cele peste 822 de maternit&i din Rom4nia au devenit .Spital /rieten al
Copilului0. *n mod cert, este loc de mai bine (i in4nd cont de acest lucru, !"IC#$ a
f&cut echip& cu postul naional de televiziune, ;DR, pentru a organiza un teledon %n mai
822@. Scopul evenimentului a fost acela de a str4nge suficiente fonduri pentru a putea
sprijini alte 82 de maternit&i s& dob4ndeasc& statutul de .Spital /rieten al Copilului0 (i s1
a sperat c& acest lucru va da un imbold altor maternit&i pentru a %ncerca s& obin& la
r4ndul lor acest statut.
!n num&r impresionant de celebrit&i din Rom4nia au r&spuns la telefon (i au oferit
momente artistice pe parcursul %ntregii seri. /rintre acestea s1au num&rat /re(edintele
Rom4niei ;raian :&sescu (i /rimul )inistru C&lin /opescu1;&riceanu, care a subliniat
din nou susinerea pe care o acord& guvernul s&u Iniiativei .Spital /rieten al Copilului0,
%mpreun& cu #ugen "icol&escu, )inistrul S&n&t&ii /ublice. #forturile de str4ngere de
fonduri din timpul ?alei au fost puternic %ncurajate de vizita Ambasadorului Internaional
al :un&voinei pentru !"IC#$ "ana )ous9ouri, care a fost intervievat& de Andreea
)arin :&nic&, Ambasadorul "aional al :un&voinei pentru !"IC#$ Rom4nia (i una
dintre cele mai proeminente personalit&i ;D. "ana )ous9ouri a vorbit cu pasiune
despre importana cauzei. .Copiii reprezint& viitorul0 a declarat, ad&ug4nd c& .vin pe
lume absolut inoceni. #ste responsabilitatea noastr& s& le oferim cel mai bun start %n
via&.0
Alaptarea reprezinta hranirea sugarului cu lapte matern. Alimentatia la san nu include
folosirea ceaiurilor, sucurilor, apei Ein acest caz se considera ca sugarul este, de fapt,
hranit predominant la sanF.
Alaptatul este un proces inlesnit de refle5ul de supt al sugarului Eastfel copilul este
capabil sa suga si sa inghita corect lapteleF.
Alimentatia la san este un proces care are beneficii atat pentru copil, mama, cat si
pentru societate, mediu si sistemul sanitar in general.
Recomandarile specialistilor
Sus
Alegerea tipului de alimentatie precum si stabilirea efectiva a meniului este o decizie
importanta pe care mama trebuie sa o ia in deplina cunostinta de cauza, dupa ce a inteles
care sunt avantajele si dezavantajele fiecarui tip de alimentatie in parte. ;otusi, e5pertii
recomanda proaspetelor mamici sa isi alapteze bebelusul minim A luni, laptele matern
fiind considerat cea mai sigura si completa sursa de nutrienti pentru sugar Edupa A luni se
poate trece la alimentatia predominant la san, copilul tolerand si alte alimenteF. 6aptele
matern poate face parte din meniul zilnic al copilului pana spre varsta de + an si jumatate.
Ceea ce recomanda laptele matern ca fiind cel mai potrivit nutrient pentru sugarul sub A
luni este continutul sau echilibrat in nutrienti 1 acesta are toate principiile alimentare in
procente optime unei dezvoltari armonioase a bebelusului= contine carbohidrati, proteine,
lipide, precum si enzime digestive, vitamine si minerale, hormoni si chiar imunoglobuline
Ein special IgA din colostruF cu importanta deosebita in protectia tractului gastro1
intestinal.
Specialistii sunt de parere ca alimentatia la san, chiar si pentru o perioada relativ
scurta are beneficii pentru mama cat si pentru nou-nascut. Sugarul poate fi hranit cu
lapte matern direct de la san sau folosind un biberon. In cazul in care hranirea este facuta
la san, avantajele sunt= contactul direct bebelus1mama, e5punerea scazuta a copilului la
contacte cu potential alergen.
Cand bebelusul este alimentat cu lapte matern, folosind, insa un biberon, particularitatile
situatiei sunt= hranirea poate fi facuta de catre orice persoana care are in grija copilul,
necesita insa pomparea regulata a sanului mamei pentru a asigura laptele proaspat, laptele
trebuie sa fie depozitat in conditii igienice riguroase iar mama trebuie sa acorde atentie
deosebita toaletei sanului inainte si dupa e5primarea laptelui Eprin pompareF.
Specialistii sfatuiesc mamele ca cel putin in primele 8 saptamani postpartum sa recurga la
alimentatia e5clusiva la san si sa evite pe cat posibil introducerea biberonului. Astfel se
va dezvolta mai bine refle5ul de supt al bebelusului, se va regla procesul lactatiei Esuptul
determina prin stimularea mamelonara secretia de o5itocina, hormon cu actiune
lactogenaF iar copilul nu va avea probleme in a recunoaste sanul mamei Ecu aceasta
problema s1au confruntat foarte multe mamici care alternau frecvent alaptarea cu hranirea
cu biberonulF. Dupa varsta de 8 luni copilul se poate adapta mult mai usor la biberon.
Desi alaptarea este un act fiziologic natural, el nu face parte din instinctele materne. Ca
urmare, majoritatea mamelor au nevoie de consiliere si sfaturi din partea medicilor
specialisti pentru a1si putea hrani copilul corect. De asemenea, proaspetele mame au
nevoie de timp pentru a se obisnui cu acest proces.
Avantajele alaptarii
Sus
Avantajele alaptarii pot fi grupate in avantaje pentru bebelus, mama Ecare sunt de natura
fizica dar si psihologicaF, familie si societate.
Avantajele pentru sugar sunt multiple si sunt obiectivate prin numeroase studii, care au
stabilit ca e5ista o corelatie si o legatura directa intre alaptare si scaderea riscului de
aparitie a= otitelor, tulburarilor gastro1intestinale Ecolite, gastrite, constipatii, diaree, boli
celiaceF, anemii feriprive, infectii de tract respirator si urinar, meningite bacteriene, boli
tiroidiene autoimune, eczema infantila sau alte probleme dermatologice, alergii, tulburari
metabolice, diabetul zaharat, hipertensiune arteriala, probleme stomatologice Ein special
carii dentareF.
Specialistii au descoperit ca alaptatul imbunatateste si favorizeaza dezvoltarea IG1lui
Ecoeficientului de inteligentaF la peste ,2B din bebelusi. - alta observatie importanta este
aceea ca sugarii alaptati au un risc mult mai redus de aparitie a sindromului de moarte
subita infantila.
Avantaje pentru mama sunt de mai multe feluri:
- Emotionale si psihoafective: stabilirea unei legaturi emotionale cu bebelusul prin
contactul direct Edezvoltarea unor sentimente ce determina scaderea abandonului,
maltratarii copilului, neglijariiF. /rin alaptare se elibereaza prolactina si o5itocina,
hormoni care au un rol important in rela5area psihica si fizica a mamei si care o
determina sa fie mai afectuoasa fata de bebelus.
- e natura fi!ica si contraceptive: alaptarea contribuie la scaderea in greutate
postpartum. /rin alaptarea frecventa si e5clusiva la san se poate intarzia revenirea
ovulatiei Esi implicit a fertilitatiiF. #ste important de retinut ca postpartum ovulatia
reapare inaintea reinstalarii menstrei Eastfel ca femeile care nu alapteaza pot ramane
insarcinate inainte de revenirea menstruatieiF. De asemenea, s1a observat ca femeile ce isi
alimenteaza bebelusii la san au un risc mai scazut de a dezvolta cancer de san, ovar sau
endometru, dar si o incidenta mai scazuta a osteoporozei.
Alte avantaje=
- "onfortul mamei: ea nu trebuie sa prepare pentru fiecare hranire lapte praf sau diverse
formule de lapte, nu trebuie sa aiba grija biberonului Esterilizare, incalzire, curatareF
- Economice: mamele nu trebuie sa cumpere preparate comerciale, adesea scumpe,
pentru a1si hrani bebelusul.
Sfaturi si atentionari speciale pentru mame
Sus
#amele care isi alimentea!a sugarii e$clusiv la san sunt sfatuite:
1 sa se hraneasca adecvat pe toata durata lactatiei= regimul alimentar in aceasta perioada
trebuie sa fie cat mai diversificat in principii nutritive, foarte bogat in vitamine si
minerale; dietele si regimurile restrictive nu sunt indicate in aceasta perioada
1 sa consume cantitati ridicate de lichide, in special apa
1 sa se odihneasca si sa se rela5eze cat mai mult in aceasta perioada
1 sa acorde o atentie deosebita medicamentelor sau altor tipuri de substante farmacologice
pe care le consuma in aceasta perioada, deoarece o parte din ele trec in lapte si astfel
ajung in organismul bebelusilor, influentandu1l nefavorabil de cele mai multe ori; orice
medicament administrat trebuie verificat de medicul sub supravegherea caruia se afla
mama, iar tratamentele incepute anterior lactatiei si alaptarii nu trebuie sistate brusc, ci
doar la recomandarea si sfatul medicului
1 sa fie atente la igiena si toaleta locala a sanului, atat inainte cat si dupa alaptare, pentru a
preveni aparitia eventualelor infectii locale.
Posibile probleme asociate alaptarii
Sus
Desi este un proces natural, alaptarea nu este ferita de neplaceri si chiar complicatii, de
aceea specialistii insista ca alaptarea sa se realizeze cat mai rapid postpartum Echiar
inainte de cantarirea, masurarea, imbaierea nou1nascutuluiF. )edicul trebuie consultat
imediat ce apar complicatii ca urmare a alaptarii. %rintre acestea se numara:
1 durerea mamelonara Eeste normala in primele cateva zile; daca se mentine dupa prima
saptamana reprezinta indicatie de consult de specialitateF
1 marirea sanilor Eaceasta este resimtita in special in primele 3A de ore de la nastere, mai
ales ca o senzatie de greutate in sani si dispare dupa alaptareF; prin amanarea alaptarii
senzatia se poate intensifica si deveni dureroasa 1 aceasta situatie apare in ziua 31< post
partum, mai ales dupa prima nastere1 scurgeri anormale
1 candidoza 1 infectie care se evidentiaza la nivelul sanului prin prurit, eritem dureros si
senzatie de arsura, iar bebelusul prezinta pe limba pete albicioase care nu dispar
1 staza; apare cand un duct galactofor se blocheaza si laptele nu poate fi drenat
corespunzator
1 mastita= este de fapt termenul care descrie inflamatia sanului 1 local apar semne
specifice oricarui proces inflamator Etumor1edematiere, rubor1inrosire, dolor1durere,
calor1cresterea temeraturii localeF.
Alte probleme asociate alaptarii tin de corectitudinea actului si de sen!atia de
satietate a bebelusului.
Semnele ca sugarul nu se hraneste destul sunt reprezentate de= deglutitii rare, plans dupa
alaptare, proces dureros pentru mama. Semnele ca sugarul primeste destul lapte=
murdareste A1@ scuteceH8I ore, are mai mult de + scaun moale, de culoare galben1maronie
de1a lungul unei zile, in prima luna Edupa prima luna frecventa scaunelor se va reduce,
insa aspectul va ramane acelasiF. Copilul trebuie cantarit periodic pentru a obiectiva
luarea in greutate Eceea ce traduce, de fapt, o hranire corectaF. In general, un sugar castiga
in greutate astfel=
1 21I luni= +<2 grameHsaptamana
1 I1A luni= ++31+I8 grameHsaptamana
1 A1+8 luni= ><1++3 grameHsaptamana.
!n bebelus sanatos, hranit e5lusiv la san isi dubleaza greutatea de la nastere in >1A luni,
pentru ca la + an sa fie de 8 ori si jumatate mai gras.
#5ista numeroase motive pentru care mamele, in special cele tinere, aflate la primul
copil, se pot simti nesigure si confuze in aceasta perioada= lipsa e5perientei sau ajutorului
din partea familiei, imposibilitatea de apreciere daca bebelusul este multumit. Apelarea la
ajutorul unui e5pert nu este o dovada de slabiciune si nici nu trebuie sa fie privita ca un
lucru rusinos, oricat de natural ar parea acest proces. Alaptarea are implicatii foarte
importante in dezvoltarea normala si armonioasa a copilului si nu este un proces care
trebuie tratat cu superficialitate. )ajoritatea problemelor aparute in cursul alimentatiei la
san pot fi rezolvate prompt daca sunt prezentate medicului la timp.
Recurgerea la alte variante de alimentatie a sugarului, cum ar fi laptele de vaca sau
formulele de lapte praf fortifiate cu diverse minerale nu reprezinta alternative potrivite
pentru un sugar. 6aptele de vaca nu are un continut optim de nutrienti Ee sarac in
vitamina #, in fier, acizi grasi esentiali, are un continut e5agerat de proteine, sodiu si
potasiuF. De asemenea, studii recente au demonstrat ca e5ista o legatura intre hranirea
sugarului cu lapte de vaca si dezvoltarea diabetului zaharat. !tilizarea formulelor de lapte
praf fortifiat cu fier reprezinta o solutie practica si mult mai indicata pentru hranirea
bebelusilor ce nu pot fi alimentati la san.
Alti factori care influenteaza alaptarea
Sus
Alaptarea este un proces care depinde de o serie de factori, printre care starea de sanatate
a bebelusului, precum si a mamei. ;otusi, cu ajutorul si sub indrumarea unui specialist,
majoritatea sugarilor, chiar si prematurii, pot fi alaptati.
&actori ce tin de sugar
Situatiile in care bebelusii nu se pot alimenta la san, includ:
1 greutate mica la nastere
1 prematuritate Einterfera cu capacitatea sugarului de a1si coordona refle5ul de supt cu
inspirul si e5pirulF
1 conditia fizica precara
1 dificultati la supt
1 dificultati de deglutitie cauzate de anomalii gastro1intestinale Efistule traheo1bronsiceF
1 malformatii congenitale de cavitate bucala EpalatoschizisF
1 tulburari digestive Egalactozemie 1 o conditie particulara in care copiii nu pot digera
lactoza si deci nu au beneficii dupa alaptareF
1 hipotonie generalizata
1 starile hipoglicemiceHhiperglicemice
1 dureri cauzate de proceduri medicale invazive Ecircumcizie, recoltare de sange,
vaccinariF
1 tahipnee Edin cadru tahipneelor tranzitorii ale nou1nascutului, sindromul de detresa
respiratorieF.
In cazul in care bebelusul este despartit de mama pentru o perioada mai lunga,
readaptarea la alimentatia la san poate fi mai dificila.
&actori ce tin de mama
In cazul in care mama prezinta mastite, infectii sau abcese cu localizare mamara, cancer
de san sau orice alta forma de cancer pentru care a urmat sau urmeaza chimio sau
radioterapie ar trebui sa se adreseze unui medic, anterior inceperii alaptarii. #5ista si
cazuri in care specialistii nu recomanda mamelor sa alapteze=
1 cand au o patologie de fond grava Einsuficienta cardiaca, renala, sau neoplazii de orice
tipF
1 cand au nefrite, tuberculoze active netratate, infectie JIDHSIDA
1 cand au herpes cu localizare mamara in faza active
1 cand au malnutritie severa
1 cand urmeaza tratament citostatic sau tratamente cu medicamente ce ajung in lapte=
ciclosporina, metotre5at, bromocriptina, ciclofosfamida, ergotamina, fenciclidina etc.
De asemenea, daca mama a fost e5pusa contactului prelungit cu metale grele Ecum ar fi
mercurF sau daca foloseste substante cu potential daunator= cocaina, heroina,
amphetamine, canabis.
$umatul in perioada de alaptare trebuie oprit Estudiile au demonstrat ca tutunul determina
aparitia sindroamelor diareice la sugar, tahicardiei si an5ietatii infantile, precum creste si
riscul de aparitie a sindromului de moarte subita infantilaF. Consumul de alcool si cafea
trebuie diminuat in aceasta perioada Ee5cesul de cafea al mamei determina o stare de
iritabilitate, insomnie si pierderea apetitului sugarului, iar alcoolul interfera cu
dezvoltarea somatica normala precum si cu castigul in greutate al copiluluiF.
Beneficiile uluitoare ale laptelui matern
Autor: Otilia Ignat ' aprilie, ()*( + afisari: *',' + comentarii: )
6aptele matern este un aliment viu si unicul alimente care se potriveste perfect cu
metabolismul bebelusului. 6aptele matern furnizeaza copilului toti nutrientii necesari,
anticorpi unici, care insumate garanteaza reale beneficii pentru intreaga viata a copilului.
/e langa toate acestea e laptele matern are o serie de particularitati cu totul speciale, pe
care mamicile trebuie sa le stieK
Jormonii materni adapteaza laptele mamei la nevoile copilului. 6aptele secretat de
glandele mamare isi adapteaza continutul in functie de necesitatile copilului. De e5emplu,
mamele cu bebelusi nascuti prematuri au lapte cu continut mai mare de grasime si de
anticorpi, deoarece acesti copii au nevoie de aceste substante mai mult ca cei nascuti la
termen. #ste ca si cand laptele Lar stiL ca bebelusul are nevoie de anumite substante
nutritive si le creeaza pentru el.
Beneficiile alaptarii, pentru mama
Alimentatia naturala este un dar si, in egala masura, un drept, de care nou1nascutul
trebuie sa beneficieze din plin. Alaptatul este benefic in primul rand pentru copil, dar este
e$trem de sanatos si pentru organismul mamei.
Alaptarea, e5cluisiva timp de sase luni, reprezinta cel mai eficient si cel mai bun
anticonceptional natural. ;rebuie intrunite doua conditii= copilul sa nu primeasca nimic
altceva decat lapte matern, iar menstruatia mamei, dupa sarcina sa nu reapara. Aceasta
protectie naturala inceteaza treptat in primele doua luni dupa ce incepe diversificarea
alimentatiei copilului.
$emeile care alapteaza beneficiaza de o protectie suplimentara impotriva cancerului de
san. Statistici ale -rganizatiei )ondiale a Sanatatii E-)SF au dovedit faptul ca mamele
care au alaptat cel putin un copil, vreme de minimum un an, au cu 3>B sanse mai mici de
a face o forma de cancer mamar dacat cele care au nascut, dar nu au alaptat.
"u in ultimul rand, hormonii care controleaza, genereaza si intretin procesul lactatiei sunt
adevarate Linjectii cu sanatateL pentru organismul feminin. Reduc riscurile afectiunilor
din sfera genitala, amelioreaza sau vindeca leziunile uterului, reduc pilozitatea si au
efecte benefice asupra epidermei.
Jormonii respectivi sunt responsabili si pentru efectele benefice asupra psihicului, iar
mamele stiu cat de important este tonusul psihic in perioada in care copilul este foarte
mic si este complet dependent de mama lui. Aceleasi raporate ale -)S sustin ca
alaptarea, ca urmare a hormonilor care produc acest proces, aduce o protectie
suplimentara mamei impotriva osteoporozei.
Alimentatia naturala este un foarte bun mijloc pentru a reveni la silueta de dinaintea
nasterii, si asta pentru ca cea mai mare parte din grasimile acumulate in timpul sarcinii
sunt transferate in laptele matern. Rezervele adipoase sunt un rezervor care poate
alimenta cu proteine si grasimi laptele matern, in conditiile in care dieta materna poate sa
nu depaseasca +@22 de calorii sau chiar mai putin.
$emeia care alapteaza trebuie sa beneficieze d eo dieta foarte echilibrata. Sunt necesare
proteine de calitate si un continut redus de lipide Epentru a da posibilitatea organismului
sa metabolizeze depozitele d elipide pe care le1a facut in timpul sarciniiF. Sunt
recomandate carnea de vaca si de pui, laptele, ouale, branzeturile proaspete, fructele
proaspete Emai putin capsunele, 9iMi, alunele 1 care sunt potential alergeneF, legume de
toate felurile, mai putin fasolea boabe si varza cruda 1 cel putin in primele luni de viata
ale copilului.
$oarte important, pentru mamele al caror copil se hraneste e5clusiv la san, in primele sase
luni, este aportul de lichide al mamei. Dupa fiecare supt, medicii recomanda ca mama sa
bea cel putin 822 de mililitri de apa sau lapte proaspat degresat. Sunt oricand bine venite
supele si ciorbele de legume, carnea de pui fiarta, pestele si fructele. ;rebuie evitate=
cafeaua, e5cesul de cacao, iar fumatul este cu desavarsire interzis.
Componentele to5ice din tigara si fumul de tutun sunt chiar mai daunatoare pentru copil,
daca mama alapteaza, decat fumatul in timpul sarcinii, cand placenta functioneaza ca o
bariera. ;oate componentele nocive trec integral in laptele matern, recomanda Nomens
Jealth.
#ste interzisa si administrarea de medicamente fara acordul doctorului, pentru ca acestea
pot trece in lapte si pot face foarte rau copilului.
Alaptarea stabileste o legatura speciala, fara egal, imposibil de descris in cuvinte intre
mama si copil. #ste o bucurie si un secret pe care il stiu doar femeile care au trecut pe
deplin prin aceasta minunata si unica e5perienta.
Beneficiile alaptarii, pentru copil
Despre beneficiile alaptarii pentru mama am vorbit deja. Revenim si discutam despre
beneficiile uriase pe care le are pentru copil alaptatul ca sursa e5clusiva de hrana in
primele sase luni de viata si, in paralel cu diversificarea, pana la doi ani.
Compozitia laptelui matern este unica si nu poate fi reprodusa de nici unul din preparatele
de lapte praf pentru sugari. 6aptele matern este adaptat perfect nevoilor puiului de om. In
plus proprietatile laptelui matern se modifica pe parcursul unei mese, dar si pe masura ce
copilul creste. 6egatura dintre mama si copil face ca laptele matern sa1i asigure copilului
o hidratare perfecta, proportia ideala de nutrienti si, foarte important, totul intr1un volum
de lapte adaptat perfect volumului pe care il are stomacul unui bebelus.
Compozitia laptelui de mama este ideal si difera substantial de cea a laptelui de vaca, dar
si in mare masura de cea a formulelor de lapte praf, pe care le primesc copilasi care nu
sunt hraniti natural. Dalorea calorica a laptelui de mama este ideala, un litru de lapte
matern avand A<2 de calorii, valoare care acopera perfect necesarul caloric al copilului.
6aptele matern aduce copilului tot necesarul de minerale si vitamine, chiar daca
alimentatia mamei dupa nastere este deficitara, pentru ca in perioada sarcinii, prin
actiunea hormonilor specifici, organismul viitoarei mame a facut rezerve, pe care, dupa
venirea pe lume a copilului, le poate utiliza.
/rin alimentatia naturala copilul primeste anticorpi, pe care produsele de sinteza si
formulele de lapte praf nu1i pot inlocui. Acesta este si motivul pentru care copilasii
alimentati la san sunt mult mai putin supusi riscului infectiilor fata de cei alimentati
artificial, iar diferentele sunt substantiale.
Alaptatul are rol fundamental in dezvoltarea tubului digestiv al copilului. :ebelusii
alaptati natural au un tranzit intestinal foarte activ, spre deosebire de cei alimentati
artificial care in proportie de ,2B sufera de constipatie. )ai mult, copiii alimentati
natural nu au niciodata probleme de digestie, colicile abdominale trec foarte repede, iar
infectiile tubului digestiv sunt e5cluse.
Deshidratarea este una din marile pericole la sugari. /roblema nu e5ista in cazul copiilor
alimentati natural, pentru ca laptele matern le asigura acestora tot necesarul hidric,
indiferent de tamepratura mediului e5terior.
6aptele matern asigura o e5celenta protectie impotriva alegiilor, impotriva afectiunilor
pulmonare si previne leucemia infantila. )ai mult alapatrea ajuta copilul la dezvoltarea
unei dentitii in pozitie corecta, stimuleaza o buna dezvolarea a musculatrii bucale si un
bun tonus al musculaturii pectorale. #ste probat faptul ca bebelusi alimentati la san sunt
mai inteligenti decat cei hraniti artificial, scrie Doctissimo. Iar toate acestea sunt doar o
mica parte din beneficiile alaptarii, pentru bebelus.
:eneficiile alatatului pentru copil nu se termina in momentul in care micutul este intarcat.
)ulte dintre avantaje se regasesc in comportamentul si dezvoltarea copilului, a tanarului,
si a adultului de mai tarziu. Copiii alaptati s1au dovedit adulti sanatosi, feriti de obezitate,
stabili emotional si cu o personalitate puternica. Si nici aceste avantaje nu pun punct listei
de beneficii pe care le aduce alaptarea e5clusiva pana la sase luni.
6aptele matern poate fi folosit ca decongestionant nazal pentru bebelusi. )edicii sustin
ca doar cateva picaturi de lapte matern puse in nari cu ajutorul pipetei au acelasi efect ca
orice alt decongestionant medical sau natural.
#ste un calmant natural in conditii de stres. laptele materne are capacitatea de a calma
durerile copilului. De la colici pana la proceduri medicale dureroase. Specialistii au
descoperit ca bebelusii care sunt alaptati dupa ce trec prin tratamente injectabile sau
testari dureroase sufera mai putin de pe urma lor. Acest lucru a fost observat pe o scala de
evaluare a durerii care analizeaza ritmul cardiac, saturatia de o5igen si reactiile de plans.
"iteste si:
-egulile de aur ale alimentatiei la san

6aptele de mama are puteri vindecatoare. Cateva picaturi de lapte, picurate direct din san
pe ochii copilului vindeca in mod miraculos infectiile oculare ale copilului, inclusiv
forme severe. Aceelasi efect se constata si in cazul infectiilor urechi sau ale sinusurilor.
Iritatiile, eczemele, acneei bebelusilor se vindeca rapid si complet cu daca sunt tratate cu
lapte matern.

Intepaturile de insecte Ealbine, tantariF ale copilului se vindeca mai repede daca zona
intepaturii se maseaza usor cu lapte matern. Si asta nue ste tot= bubitele cauzate de
varicela, pojar sunt mai usor suportabile si calmeaza mancarimile daca sunt date cu lapte
matern, scrie motheringfromtheheart.com.
Laptele matern- un aliment ideal pentru sugar
Singurele ajustari necesare in timpul alimentatiei la san vor fi facute in privinta
suplimentarii cu vitamina D, fier si fluor.
Compozitia laptelui uman variaza=
in functie de stadiul lactatiei
in cursul aceleiasi zile
in cursul aceluiasi supt
In primele zile de la nastere laptele este mai vascos, bogat in proteine si minerale ' numit
colostru.
6aptele de tranzitie se secreta intre zilele A1+2, dupa nastere si are o compozitie
intermediara intre colostru si laptele definitiv.
In nasterea prematura laptele este mai bogat cu +>18>B in proteine si I21>2B in lipide.
Valori nutritive ale laptelui matern
.lucidele din laptele matern
6aptele matern contine glucide in proportie de <2B Espre deosebire de I@B in laptele de
vacaF.
6aptele de mama contine oligozaharide Eabsente in laptele de vacaF, utile pentru
dezvoltarea florei colonice bifidigene a sugarului, Elactobifidus +F, care il va proteja
impotriva bolii diareice acute.
- parte din lactoza Eprezenta in cantitate mai mare in laptele de mamaF ajunge la nivelul
intestinului gros, reprezentand substratul dezvoltarii florei bifidigene, Oprietenoase0, care
inhiba cresterea bacteriei #.coli1la sugarul la san.
%roteinele din laptele matern
+ /roteinele totale in laptele de mama sunt +2B E3>B in laptele de vacaF. 6aptele matern
are proteine speciale, care nu se gasesc in laptele de vaca, precum lactotransferina,
imunoglobuline, lizozim care protejeaza copilul de anemie si ii asigura imunitatea si
rezistenta in fata infectiilor.
Citeste si=
Ce trebuie sa mancam iarna ca sa ne mentinem frumoase si sanatoaseK
Cele > vitamine de care fiecare femeie are nevoie
-are copilul meu are nevoie de vitamine7
8 Cazeina este de +2 ori mai redusa decat in laptele de vaca, insa cu o biodisponibilitate
mult mai mare. 6aptele de vaca are de sapte ori mai multa cazeina decat laptele matern,
de aceea precipita, facand efortul digestiv al bebelusului mult mai mare.
3 6actoglobulina, o proteina cu efect alergizant prezenta in laptele de vaca, lipseste in
laptele uman.
I 6actoferina, o glicoproteina care fi5eaza atomii de fier Eprevine anemiaF si impiedica
multiplicarea germenilor E#.ColiF, este bine reprezentata in laptele matern si scazuta in
laptele de vaca.
> Imunoglobulinele, in special IgA secretorie din laptele de mama se interpune ca o
bariera la nivelul mucoasei intestinale, in calea patrunderii bacteriilor si a virusurilor.
A Aminoacizii liberi, cu o concentratie de > ori mai mare in laptele uman fata de laptele
de vaca, au un rol esential in cresterea sugarului si in dezvoltarea creierului Ecisteina,
metionina, triptofan, taurinaF.
Lipidele din laptele matern
6ipidele din laptele uman prezinta variatii= de la femeie la femeie, in functie de regimul
alimentar, in raport cu momentul suptului si al zilei.
Concentratia de lipide din lapte este ma5ima intre orele +21+I si cea mai mica dimineata.
De asemenea, este in concentratie mai mica la inceputul suptului si ma5ima la sfarsitul
suptului, pentru a conferi senzatia de satietate.
De aceea, nou1nascutul hranit la san nu va simti constant nevoia de hrana, scazand riscul
obezitatii.
6ipidele laptelui uman sunt diferite fata de cele din laptele de vaca. Acizii grasi mono si
polinesaturati reprezinta >2B din ac. grasi ai laptelui uman E raport +H+F, spre deosebire
de laptele de vaca, bogat in acizi grasi saturati Eraportul acizi grasi nesaturatiHsaturati fiind
+H3F.
Acidul linoleic Eomega1AF este de > ori mai crescut in laptele matern decat in cel de vaca.
Acidul linoleic are un rol esential in maturarea sitemului nervos al sugarului si
favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si a calciului.
Citeste si=
Ce trebuie sa mancam iarna ca sa ne mentinem frumoase si sanatoaseK
Cele > vitamine de care fiecare femeie are nevoie
-are copilul meu are nevoie de vitamine7
6aptele de femeie are un continut mai mare de fosfolipide Elecitina, sfingomielinaF, fata
de laptele de vaca. $osfolipidele sunt componente esentiale ale materiei cerebrale
EneuroniF.
#inerale
Substantele minerale se gasesc in proportie mai scazuta in laptele uman E813gHlF fata de
laptele de vacaE@gHlF.
Calciu= in laptele uman P 8+213I2 mgHl, in laptele de vaca P +2221++<2 mgHl. Insa
absorbtia calciului nu depinde de concentratia lui din lapte ci de raportul calciuHfosfor al
laptelui.
Raportul calciuHfosfor in laptele uman P 8=+, ceea ce ii confera o biodisponibilitate si o
absorbtie crescuta, spre deosebire de laptele de vaca, unde raportul este + =8. De aceea,
alimentatia la san previne riscul aparitiei rahitismului la copil.
$ierul din laptele de mama, desi in cantitate foarte mica 2,> mgHl, are o biodisponibilitate
foarte mare. 6aptele de vaca nu contine fier.
/itamine
Cantitatea de vitamine din laptele uman variaza in functie de aportul alimentelor si starea
de sanatate a mamei.
Cantitatea de vitamine din laptele de mama Evitamina A, :, CF acopera nevoile sugarului.
Ditamina D este inferioara nevoilor lui, de aceea trebuie suplimentata.
Medicamentele si alaptarea
)edicatia mamei cuprinzand somnifere, antibiotice trec in lapte, la fel ca si alcoolul sau
substantele nocive provenite in urma fumatului.
Avantajele alaptarii la san
+. 6aptele uman este un aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale
sugarului in primele A luni.
8. 6aptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica1 sugarul fiind mai
rezistent la infectii.
3. Alimentatia la san este mult mai comoda pentru mama= nu necesita echipament
special, sterilizare, timp de preparare.
I. Rol psihoemotional= consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil.
>. Alimentatia la san confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are
actiune contraceptiva E amenoree de lactatie F
A. Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu1se nevoilor
acestuia.
<. Alimentatia la san a dus la scaderea mortii subite care poate sa apara la sugarul
alimentat artificial.
@. Alaptarea la san inseamna un consum de apro5imativ A22 QcalHzi ceea ce
determina folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii, mentinand
astfel silueta mamei.
Alptarea mbuntete sntatea mintal a copiilor
L!n nou studiu australian a constatat c& sugarii care sunt al&ptai pentru mai mult de (ase
luni au o s&n&tate mental& mai bun&, din timpul copil&riei, %n comparaie cu sugarii
al&ptai pentru mai puin de A luni. Cercet&torii de la !niversitatea de Dest din Australia
au urm&rit (i e5aminat cre(terea (i dezvoltarea a mai mult de 8>22 de copii din Australia
de Dest timp de +A ani (i au constatat c& cei care au fost al&ptai mai mult de A luni au
avut cu >8B mai mult de a avea o s&n&tate mintal& la v4rsta de 8 ani.
Riscul de avea probleme de s&n&tate mintal& 1 inclusiv comportament agresiv, delicvent
(i antisocial 1 a crescut la >>B de la v4rsta de A ani pentru copiii al&ptai pentru mai puin
de A luni. /4n& la @ ani, riscul a crescut (i mai mult la A+B, %n timp ce la v4rsta de +2 ani
copiii al&ptai pentru mai mult de (ase luni aveau un risc de 3<B.
Cercet&torii, condu(i de r.0end1 2dd1 de la !niversitatea de Dest din Australia, au
constatat c&, %n general, copiii care au fost al&ptai timp de (ase luni sau mai mult
e5perimenteaz& mai puin depresia, an5ietatea (i au fost mai puin retra(i. -ddR a spus ca
cercet&rile recente au ar&tat c& componentelor bioactive din laptele matern joac& un rol
important %n dezvoltarea rapid& timpurie a creierul copiilor %n timpul primului an de via&.
LChiar (i atunci c4nd vom adapta rezultatele s& ia %n considerare (i ali factori, cum ar fi
situaia social1economic& a p&rinilor, educaia lor, fericirea (i funcionarea familiei,
totu(i vedem c& copiii care au fost al&ptai cel puin (ase luni sunt cu risc mai mic de a
avea probleme de s&n&tate mintal& L, a spus -ddR.
)i9e Adams, autorul c&rii LSapte legi ale nutriieiL, spune c& formulele de lapte praf
pentru sugari sunt mult inferioare alimentaiei naturale cu lapte matern. L)amele care se
bazeaz& pe formula de lapte praf pentru sugari vor crea un dezavantaj serios pentru starea
de s&n&tate a nou1n&scuilor lorL, a declarat Adams. LReglarea apetitului, funcionarea
sistemului imunitar (i s&n&tatea mintal&, toate depind de hr&nirea cu lapte matern.L
Laptele matern, tratament al epiforei copiilor
*n pediatrie, managementul pacienilor cu semne (i simptome de obstrucie congenital&
de canal lacrimal s1a schimbat. A trecut de la tratamentul cu antibioticele topice la
tratament bazat pe lapte matern.
;ratamentul conservator impunea cur&area frecvent& a ochiului, masaj al canalului
lacrimal (i aplicarea de pic&turi cu antibiotic atunci c4nd e5ista scurgere muco1purulent&.
*n ultimii < ani, %n pediatrie, metoda de gestionare a obstruciei de canal lacrimal
congenital a evoluat. Aceast& schimbare a fost iniiat& de c&tre mamele care au aplicat
terapia tradiional&= laptele matern sub form& de pic&turi pentru ochi.
Aceast& evoluie a fost %nsoit& de o serie de articole ap&rute pe la mijlocul anilor +,,, 1
8222 privind sigurana pic&turilor oftalmice din lapte matern %n caz de conjunctivit&
neonatal&, precum (i caracteristicile antiinflamatorii (i activitatea antibacterien& a laptelui
matern.
Laptele matern n lupta cu cancerul
Tim %ro&ne, profesor pensionat (i muzician %n ora(ul Niltshire, Anglia, a fost
diagnosticat, %n iulie 822<, cu cancer de colon. Cu o s&pt&m4na %nainte de a avea loc
nunta fiicei sale, a suferit o intervenie chirurgical&. - lun& mai t4rziu, medicii i1au
anunat r&sp&ndirea cancerului c&tre ficat, ganglionii limfatici (i faptul c& e %n ultima faz&.
*n acel moment, alt& intervenie chirurgical& era e5clus&. A(a c&, :roMne a %nceput un
ciclu de chimioterapie.
*n disperare de cauz&, fiica lui a venit cu o idee, %n urm& vizion&rii unui documentar
despre beneficiile laptelui matern. #a poveste(te Lun om din America a fost bolnav de
cancer de prostat&. A b&ut lapte matern %n fiecare zi. Acest b&rbat a declarat c& astfel
tumorile lui s1au redus.L ?eorgia E8< aniF %(i al&pta fetia %n v4rst& de @ luni, )ontR, (i
mulgea, zilnic, laptele ei oferind tat&lui c4iva zeci de ml de lapte matern. :roMne a
%nceput s&1i spun& nepoatei sale Lora de lapteL.
Controversatul e5traingredient= laptele propriei fiice, se combina cu lapte de vac& (i fulgi
de porumb la masa de diminea&. Iniial, tat&l a spus c& laptele nu este nepl&cut la gust,
doar u(or picant (i uleios. :roMne a %ntrerupt administrarea laptelui atunci c4nd greaa
provocat& de chimioterapie a f&cut ca gustul laptelui matern s& devin& intolerabil. #l nu s1
a vindecat de cancer, dar este convins c& folosind lapte matern a f&cut un lucru bun.
L#ste foarte dificil s& spui cuiva c& a avut efect sau nuL, a spus :roMne. LCe putem spune,
%ns&, este faptul c& acest proces a fost uimitor (i a contribuit la ajutarea familiei.L
Dr'(arie )avard, de la A%* +e&s (edical, declara c&, de(i, laptele matern are multe
beneficii (i nu poate fi reprodus Lnu e5ist& nici un studiu care s& spun& c& unele proteine
din laptele uman vor aduce beneficii acestui omL.
Savard spunea, de asemenea, c& efectul placebo %n acest caz este real. LCred c& partea cea
mai important& este c& ofer& speran&. *mpreun&, fiica (i tat&l, (i1au consolidat relaia.L
Savard spunea c& laptele matern primit de :roMne de la fiica sa nu a d&unat. Dar,
oamenii de (tiin& sunt optimi(ti cu privire la potenialul oferit de laptele matern. Cei de
la $ood and Drug Administration au fost O intrigai de faptul c& noile cercet&ri arat& c&
laptele matern..........reduce riscul de cancer %n copil&rie.L - protein& din laptele matern
poate provoca celulelor canceroase o Lauto1distrugereL. Aceast& unic& caracteristic& a
acelei proteine ar putea ajuta %n lupta adulilor cu cancerul, spun unii medici. Dar, pentru
puinii oameni afectai de cancer care caut& tratamente alternative, laptele matern este
scump, necesit& reet& (i este greu de g&sit.
Bebeluii alptai fac fa mult mai bine stressului
Cercet&torii de la ,nstitutul -arolins.a din )uedia au raportat c& bebelu(ii al&ptai pot
face fa& stressului mult mai bine %n comparaie cu bebelu(ii hr&nii artificial, mai t4rziu.
Cercet&torii nu cred c& al&ptarea %n sine se traduce printr1o gestionare a stressului mult
mai bun&, dar leg&tura creat& %ntre mam& (i copil prin al&ptare, prin contact fizic poate
face copilul s& se simt& mult mai %n siguran&. !lterior, acest sentiment poate dezvolt& o
capacitate sporit& de a gestiona stresul mai t4rziu %n via&.
*n timpul studiului, cercet&torii au cerut profesorilor s& evalueze nivelul de an5ietate al
elevilor pe o scar& de la zero la >2. Apoi, p&rinii au fost intervievai cu privire la orice
perturbare major& care s1a produs %n viaa copiilor la v4rste cuprinse %ntre > (i +2, cum ar
fi divor sau separare. #chipa a luat %n considerare factori cum ar fi depresia matern&,
nivelul de educaie parental&, clasa social& (i unele obiceiuri, gen fumat. Copiii ai c&ror
p&rini au divorat sau separat au avut niveluri mai ridicate de an5ietate. Cu toate acestea,
copiii care au fost al&ptai sunt de dou& ori mai susceptibili de a fi afectai de stres, iar cei
hr&nii artificial au fost de aproape zece ori mai susceptibili de a fi stresai datorit&
separ&rii sau divorului p&rinilor.
LAcest studiu descoper& un alt avantaj potenial asociat al&pt&rii,L, a spus -osie odds,
de la +ational *hild"irth Trust. Speciali(tii spun c& al&ptarea poate reduce riscul de
apariie a reaciilor alergice, cum ar fi eczeme (i astm, la nou1n&scui, precum (i risc mai
sc&zut de apariie a cancerului mamar la mame.
LDe asemenea, e5ist& unele dovezi c& mamele care al&pteaz& sunt capabile s& fac& fa&
mai bine unor anumite tipuri de stres, ca urmare a echilibrului hormonal, (i acest lucru ar
influena r&spunsul copilului la stresL, a spus Dodds.
Conform 2rgani!a3iei #ondiale a Snt3ii copiii ar trebui s& fie hr&nii e5clusiv cu
lapte matern L%n primele (ase luni0.
Alptarea reduce riscul de poliartrit reumatoid pentru
mame
$emeile pot reduce riscul de a suferi de poliartrit& reumatoid& cu >2 B dac& al&pteaz&
timp de un an sau mai mult, potrivit unui studiu realizat de cercet&torii de la )pitalul
/niversitar (almo, )uedia (i publicat %n 0Annals o# 1heumatic Diseases'
L-amenii de (tiin& s1au %ntrebat dac& al&ptarea ar putea afecta riscul de artrit&
reumatoid&, deoarece stimuleaz& producia de doi hormoni care pot avea o leg&tur& cu
boala. *n timp ce ridic& nivelul de o5itocina 1 care a fost legat& de faptul c& scade
tensiunea arterial& (i nivelul hormonilor de stres 1 ridic& (i nivelul de prolactin& care
stimuleaz& sistemul imunitar. /oliartrita reumatoid& este o boal& autoimun& %n care
sistemul imunitar al organismului produce anticorpi impotriva propriilor tesuturi (i
cauzeaz& inflamaii dureroase.
!nii cercet&tori au sugerat c& prin cre(terea nivelului de prolactin&, al&ptarea ar putea
cre(te riscul de boal&. Dar studiul actual a constatat c&, de fapt, al&ptarea, reduce riscul de
artrit& reumatoid&.
Cercet&torii au comparat obiceiurile al&ptarii a +3A de femei care sufer& de poliartrit&
reumatoid& cu cele ale altor >II de femei care nu au avut boala. #i au descoperit c& cele
care au al&ptat timp de cel puin +3 luni au avut un risc mai mic cu >2 B , %n timp ce
femeile care au al&ptat pentru cel puin o lun& au avut un risc mai mic cu 8> B %n
comparaie cu cele care nu au al&ptat. $emeile care au avut copii, dar nu au al&ptat, au
avut apro5imativ acela(i risc de boal& ca femeile care nu au avut copii.
/otrivit 2%ritish ,n#ant Feeding )urve34, mai puin de + B dintre femeile din )area
:ritanie al&pteaz& e5clusiv %n primele (ase luni din viaa copiilor. !n procent total de <A
B %ncep s& al&pteze, dar cele mai multe fac trecerea la formula de lapte praf dup& doar
c4teva s&pt&m4ni. )ai puin de >2 B din femei mai al&pteaz& dup& A s&pt&m4ni (i doar
8> B la A luni.
Alptarea reduce riscul de cancer mamar i pentru
mamele mai n vrst
/otrivit unui studiu prezentat la reuniunea anual& a Asocia!iei Americane pentru )tudiul
*ancerului din 5os Angeles, /)A, femeile pot reduce riscul de cancer mamar prin
al&ptare, chiar dac& acestea au primul lor copil mai t4rziu %n via&.
Cercet&torii au analizat datele referitoare la femeile care au participat la 26omen7s
*ontraceptive and 1eproductive 8periences 9*A1: )tud34, ale c&rui rezultate au fost
publicate %n 8223. *n studiul curent, cercet&torii s1au uitat la datele pentru femeile %n
v4rst& de peste >I ani, ,,> dintre ele au avut cancer de s4n (i +I,@ nu au avut. #i au
comparat riscul femeilor de a dob4ndi cancer de s4n cu istoria lor %n al&ptare (i cu v4rsta
lor la prima na(tere.
#5ist& 822.222 de cazuri noi de cancer de s4n %n Statele !nite %n fiecare an (i este a treia
cauz& de deces din ar&. #5ist& dou& tipuri principale de tumori la s4n= cele care conin
receptori hormonali, precum (i cele care nu conin. Cercet&torii au descoperit anterior c&
av4nd primul copil dup& v4rsta de 8> ani atunci cre(te (ansa femeii de a dob4ndi receptori
hormonali pozitivi pentru cancerul de s4n. /rintre femeile care au avut primul copil
%nainte de v4rst& de 8> ani, cele care au avut mai muli copii au avut chiar un risc mai mic
de cancer mamar.
*n studiul curent, cercet&torii au descoperit c& al&ptarea a sc&zut riscul femeii at4t pentru
receptori pozitivi c4t (i pentru receptori negative de cancer, indiferent de v4rsta la care ea
a avut primul ei copil. L)ult mai multe femei pot alege s& %nt4rzie sarcina p4n& dup& 8>
ani (i este important de observat c& al&ptarea ofer& protecie %mpotriva receptorilor
pozitivi (i negativiL, a declarat .is4e 5rsin, profesor de medicin& preventiv& la ;coala
de (edicin -ec. a /niversit!ii din *ali#ornia de )ud.
LAl&ptarea poate avea un efect de protecie care neag& riscul crescut de cancer mamar
asociat cu sarcini la v4rste mai t4rziiL, a spus !rsin.
Alptarea protejeaz i inima mamelor
Al&ptarea a fost mult timp recunoscut& ca av4nd beneficii pentru mama (i copil.
La Leche League 6nternational recunoa(te multele beneficii, inclusiv faptul c& laptele
matern este u(or de digerat pentru copil (i anticorpii naturali protejeaz& copilul %mpotriva
bacteriilor (i viru(ilor.
!n nou studiu de la /niversitatea din Pitts"urgh a demonstrat c& al&ptarea protejeaz&
femeile de boli de inim&, infarct miocardic (i accident vascular cerebral, de asemenea.
/ublicat %n luna mai %n 2<"stetrics and =3necolog34, studiul constat& c& %n cazul %n care
o femeie al&pteaz& timp de un an sau mai mult este cu +2B mai puin susceptibil& de a
avea atacuri de cord, boli de inim& s&u accident vascular cerebral.
r. Eleanor 7ilma Sch8ar!, un cercet&tor de la /niversitatea din Pitts"urgh (i autor al
studiului, spune= Lbolile cardiace sunt principala cauz& de deces pentru femei, astfel c&
este de o importan& vital& pentru noi s& (tim ceea ce putem face pentru a ne proteja.L
Studiul a constatat c&, chiar (i al&ptarea timp de o lun& reduce rata diabetului zaharat,
hipertensiunii arteriale (i nivelul ridicat al colesterolului, toate acestea fiind cauze
principale ale bolilor de inim&.
r. S8art! subliniaz&= Lcu c4t mama al&pteaz& mai mult, cu at4t mai bine pentru ea (i
copilul ei.L Dr. SchMarz (i colegii s&i au studiat +3,.A@+ femei %n post1menopauz&, a
c&rora v4rsta medie a fost A3 ani. Chiar dac& protecia a fost estompat& din cauz& altor
variabile, cum ar fi dieta s&rac& (i lipsa de e5erciiu fizic, beneficiile al&pt&rii tot au fost
pe termen lung. Al&ptarea a demonstrat c& protejeaz& femeile %mpotriva cancerului
ovarian (i de s4n, iar acum dr. Sch8ar! a dovedit c& protejeaz& (i %mpotriva bolilor de
inim&, de asemenea. )ulte femei pot fi descurajate s& al&pteze, %n special %n spitale care
de multe ori separ& mama de copil. Asistentele ofer& biberonul cu lapte praf bebelu(ilor (i
trimit acas& noii p&rini cu mostre gratuite de lapte praf.
La Leche League %ncurajeaz& noile familii s& se informeze despre al&ptare. D&
sugereaz&= s& contactai liderii 6a 6eche 6eague Ecare ofer& ajutor gratuitF, participarea la
%ntruniri oferindu1v& libertatea de a v& familiariza cu al&ptarea (i s& fii %nconjurai de
oameni care ofer& sprijin chiar %nainte de a se na(te copilul. Al&ptarea protejeaz& mediul
%nconjur&tor, laptele matern este oferit gratuit, nu necesit& ambalare, prelucrare (i
transport. Remediile naturale sunt disponibile pentru femeilor care simt. Specialistul %n
plante medicinale, Susun Need, recomand& femeilor s& consume ceai din r&d&cin& de
p&p&die sau tinctur& de p&p&die %n ultimele dou& luni de sarcin& (i pe parcursul al&pt&rii.
Din ce %n ce mai multe cercet&ri sprijin& ceea ce muli (tiu instinctiv c& e adev&rat.
6aptele matern este cea mai bun& hran& pentru copiii %n cre(tere (i face bine (i mamei, de
asemenea.
Alptarea poate reduce obezitatea infantil
/otrivit unui studiu condus de un cercet&tor de la /niversitatea din *arolina de )ud,
hr&nirea la s4n a copiilor poate reduce riscul de obezitate, chiar dac& mama este obez&,
sau de diabet.
OConstat&rile contrazic un alt studiu de mai mic& amploare care a ar&tat c& acei copii care
au fost al&ptai de c&tre mame cu diabet zaharat au tolerana sc&zut& la glucoz&, un
precursor al diabetului zaharat, (i c4(tig& e5cesiv %n greutate0, a declarat r. Eli!abeth
#a1er-avis, de la /niversitatea din *arolina de )ud, cercet&tor principal al studiului %n
care au fost implicai (i oameni de (tiin& de la /niversitatea >arvard i %righam (i de la
)pitalul pentru #emei din %oston.
L*n contrast cu studiul de mai devreme, noi am fost capabili s& includem %n studiul nostru
mamele care nu au avut diabet zaharat, precum (i pe cele care au avut, iar dimensiunea
e(antionului nostru a fost semnificativ mai mare,L a spus )aRer1Davis.
LStudiul vine %ntr1un moment %n care naiunea se lupt& cu o Oepidemie0 de copii (i aduli
supraponderali (i obeziL, a spus ea.
L-bezitatea este unul dintre factorii de risc care duce la diabet de tip 8 (i acest studiu
subliniaz& importana al&pt&rii pentru a reduce riscul de obezitate %n copil&rie.L
Studiul a fost realizat la ;coala de )ntate Pu"lica >arvard (i a inclus peste +>.222 de
b&iei (i fete cu v4rsta cuprins& %ntre , (i +I ani. Cercet&torii au descoperit a fost mai
puin probabil ca cei care au fost al&ptai %n timpul primului an de via& s& devin& obezi la
v4rste mai mari, indiferent dac& mamele lor au fost supraponderale sau cu diabet.
Cercet&torii sunt de p&rere c& e5ist& mai multe motive pentru care ar fi mai puin probabil
ca bebelu(ii hr&nii la s4n s& devin& supraponderali. $emeile care al&pteaz& pot s&
r&spund& mai repede la pl4nsul natural al copilului pentru foame. Copiii al&ptai, de
asemenea, pot s& se opreasc& din m4ncat atunci c4nd sunt s&tui, spre deosebire de copiii
hr&nii cu biberonul care primesc o anumit& cantitate de formul& de lapte praf (i sunt
%ncurajai s& termine tot ceea ce este %n biberon.
Si compoziia nutriional& a laptelui matern este diferit& de formula de lapte praf= se
schimb& %n timp ce sugarul este al&ptat. R&spunsul biologic al sugarului la laptele matern
poate avea mai t4rziu un impact asupra riscului de a lua %n e5ces %n greutate, a spus
)aRer1Davis.
LAl&ptarea poate duce copiii pe o pist& s&n&toasa %n via&, %n special atunci c4nd familia
continu& cu o alimentaie bun& (i cu o activitate fizic& regulat&, ca parte din stilul lor de
viataL, a spus ea. )aRer1Davis a spus c& studiul puncteaz& importana %ncuraj&rii hr&nirii
la s4n, mai ales %n familiile cu istoric de obezitate, diabet zaharat (i a altor factori de
s&n&tate cum ar fi hipertensiunea arterial& (i bolile cardiovasculare.
L/rin %ncurajarea hr&nirii la s4n ne g4ndim (i la %ncurajarea venit& de la medici, asisteni
medicali (i ali furnizori de servicii medicaleL, a spus ea. LDar, de asemenea, este e5trem
de important suportul din partea membrilor familiei, prietenilor (i angajatorilor care pot
face locuri special amenajate pentru femeile care au nevoie de timp pentru a utiliza
pompele de s4nL. Studiul a fost sprijinit cu fonduri de la "ational Institutes of Jealth.
Alptarea copilului ar putea salva o via
Conform 2rgani!a3iei #ondiale a Snt3ii, al&ptarea e5clusiv& pentru primele (ase
luni poate salva vieile a +3 B din copiii care mor sub cinci ani.
6aptele matern este ceea ce natura a destinat sugarilor s& m&n4nce (i dac& suntem %n
conformitate cu natura avem %ntotdeauna beneficii.
Dar (tii de ce laptele matern este at4t de valoros7 R&spunsul este simplu= bebelu(ii sunt
n&scui cu un sistem imunitar doar parial dezvoltat, iar componentele laptelui matern
ajut& la construirea sistemul imunitar.
6aptele matern conine at4t bacterii s&n&toase c4t (i acizi gra(i, ambele lupt& %mpotriva
bolilor (i protejeaz& %mpotriva amenin&rilor din afara organismului. S& ne uit&m mai
%nt4i la bacteriile noastre s&n&toase. *n conformitate cu )- Dash, doctor (i autoritate
recunoscut& datorit& activit&ii cu privire la rolul bacteriilor probiotice (i a bacteriilor
s&n&toase, aceste bacterii s&n&toase alc&tuiesc prima noastr& linie de ap&rare imunitar&
%nc& din colon. Aceste bacterii mici ale tractului intestinal fac astfel %nc4t prezena
bacteriilor nes&n&toase, a ciupercilor (amd s& nu prospere din abunden&. Acest lucru
protejeaz& copilul, iar atunci c4nd bacteriile nes&n&toase (i ciupercile sunt %n abunden&
apar problemele.
)ulte mame, de asemenea, nu (tiu c& antibioticele distrug bacteriile noastre s&n&toase,
chiar (i )erc9 admite acest lucru %n manualul )erc9. Deci, antibioticele pot ajuta %n
infecii bacteriene pe termen scurt, dar creeaz& probleme pe termen lung. *n esen&,
(tergerea liniei de bacterii s&n&toase cu antibiotice, distruge baza sistemului imunitar (i
seteaz& organismul pentru probleme mult mai mari dec4t poate con(tientiza marea
majoritatea a oamenilor. Din nefericire, cei mai muli oameni nu (tiu s& %nlocuiasc&
aceste bacterii s&n&toase cu probiotice sau cu produse alimentare bogate %n probiotice,
cum ar fi iaurtul de calitate.
Dar, %napoi la al&ptare, prin al&ptare mamele ofer& colonului bebelu(ului mari cantit&i de
bacterii s&n&toase, care protejeaz& %mpotriva bolilor. Acest lucru ofer& protecie p4n& la
%nceputul copil&rie (i mai departe doar %n cazul %n care unele m&surile nu sunt luate Ede
e5emplu oferirea de antibioticeF, pentru c& submineaz& aceast& protecie %nlocuind
bacteriile s&n&toase.
Acum, s& ne uit&m la mediu de acizi gra(i cu lan mediu. Acizi gra(i cu lan mediu s1au
dovedit a fi antibacterieni, antivirali, antifungici (i, %n general, deto5ifiani. *n timp ce
sistemul imunitar al copilului este %n curs de dezvoltare, ace(ti acizi gra(i cu lan mediu
distrug %n mod eficient agenii patogeni care pot afecta s&n&tatea sugarilor. *n esen&,
ace(ti acizi gra(i cu lan mediu protejeaz& copiii, p4n& c4nd preia sistemul imunitar.
Acizii gra(i cu lan mediu se g&sesc %n alte c4teva locuri %n natur&, inclusiv este abundent
%n uleiul de nuc& de cocos. Acest lucru face din uleiul de nuc& de cocos un aliment foarte
important, deoarece nu numai c& va oferi aceea(i protecie antivirala, antibacterian& (i
antifungic& adulilor, dar cu c4t mama are %n corpul ei mai muli acizi gra(i cu lan mediu,
cu at4t mai mult copilul %i va primi mai mult, prin intermediul laptelui matern. Desigur,
cu c4t prime(te mai mult cu at4t copilul prime(te o protecie mai mare, de asemenea.
Al&ptarea are o valoare e5traordinar& prin livrarea acestor constructori de sistem imunitar
1 bacteriile s&n&toase (i acizii gra(i cu lan mediu.
Al&ptarea, de asemenea, Oscoate0 din diet& copilului zaharurile prelucrate, ingredientele
de tipul conservanilor (i a celor modificate genetic %nt4lnite %n formule de lapte praf,
d&un&toare pentru s&n&tatea copilului.
#ste important de (tiut c& mamele umane sunt, din p&cate, foarte to5ice %n aceste zile.
Chiar mai mult, din p&cate, acesta to5icitate trece la copii prin al&ptare (i chiar %n timp ce
copiii se afl& %nc& %n uter. Aceast& problem& este comun& din cauza unei societ&i
%nclinat& spre alimentele procesate, cu pesticide (i substane chimice %n ele, precum (i din
cauza efectelor unui mediu poluat, chiar (i cu eforturile noastre cele mai bune, nu %l
putem evita complet.
*n 822>, cercet&torii au cercetat s4ngele ombilical al unor nou1n&scui americani ale(i
aleator (i au g&sit 8@< produse chimice diferite (i poluani. - medie de 822 de substane
chimice s1au g&sit %n fiecare din ace(ti nou1n&scui= inclusiv pesticide, inhibitori de
flac&r&, teflon, repeleni de petrol din ambalajele de la fast1food (i de(euri de la benzin&.
*n timp ce acest lucru poate p&rea scandalos, iar cercet&torii au testat doar I+3 produse
chimice (i e5ist& %n jur de @2.222 produse chimice industriale utilizate, cu apro5imativ
8.222 mai multe fiind ad&ugate %n fiecare an. Desigur, cercet&torii au recunoscut c& s1ar fi
g&sit mult mai multe, dar nu au fost disponibile resurse pentru a le testa. Chiar (i cu
rezultatele acestea care sunt acceptate a fi sc&zute, cercet&torii le1au pus %n perspectiv&
atunci c4nd au spus de substanele chimice= LStim c& +@2 cauzeaz& cancer la om sau
animale, 8+< sunt to5ice pentru creier (i sistemul nervos (i 82@ au provocat defecte de
na(tere sau dezvoltare anormal& la testele pe animale.L Constat&rile acestea v& pot ajuta
s& %nelegei de ce deto5ifierea este benefic& pentru toat& lumea (i %n special pentru cei
care intenioneaz& s& aib& copii.
Deto5ifierea nu este adecvat& (i nu este benefic& %n timp ce e(ti %ns&rcinat& sau al&ptezi,
dar deto5ifierea profund& %nainte de a deveni gravid& este o idee e5celent&. De fapt,
acesta poate fi cel mai important lucru pe care %l poi face pentru copilul t&u.
Alptarea calmeaz mama i copilul
OA fost foarte bine stabilit faptul c& laptele matern este cea mai buna surs& de hrana
pentru sugari 1 este benefic pentru dezvoltarea lor fizic& (i mental&L, spune "laire-
omini9ue 0al4er doctor, cercet&tor principal (i director al ivi!iei de "ercetare in
:eurostiinta a Spitalului ouglas.
L)unca noastr& arat& acum c& e5ist& un beneficiu reciproc al mamelor care al&pteaz& 1
reacioneaz& mai puin la situaiile stresante. Acest lucru %nseamn& c& se vor concentra
mai mult pe copiii lor si vor avea mai multa energie pentru activit&i cum ar fi %ngrijirea
copiilor (i producerea laptelui 1 acest lucru este un c4(tig evident pentru copii. L
Nal9er (i echipa sa, incluz4ndu1i (i pe Sonia ;. Lupien, doctor, director al Centrului
Douglas (i studentul absolvent #ai <u, au studiat r&spunsurile la stres a 8> de mame care
al&pteaz& (i a 8> de mame care alimenteaz& copiii cu lapte praf, care au un singur copil
sau mai muli copii. )amele au fost e5puse la diferite tipuri de situaii de stres, de la cele
considerate Lemoionale sau relevanteL 1 vizionarea unui film despre copii r&nii (i
pierdui, la cele considerate Lnu pun %n pericol sau irelevanteL 1 cum ar fi vorbitul in
public (i problemele de matematica. Stresul a fost determinat prin m&surarea nivelului de
cortizol Eun hormon de stresF din saliva lor. Rezultatele preliminare arat& c& mamele care
al&pteaz& (i1au redus nivelurile de cortizol Eindic4nd putin stresF, %n timpul situaiilor de
stres emoional (i situaiilor fara pericol. Acest efect, de asemenea, a avut loc, ca r&spuns
la stresul relevant, dar a fost (i mai pronunat la mamele care au e5perien& in al&ptare Ede
e5emplu, mamele cu muli copiiF. Acest lucru indic& un beneficiu suplimentar potenial al
al&pt&rii dup& na(teri repetate. L
LAceast& diferen& de r&spuns la factorii de stres in situaii relevante (i irelevante este
foarte interesantaL, spune <u.
LAceasta %nseamn& c& mamele cu e5periena mare in al&ptare transforma stresul
important in nesemnificativ, iar mamele care alimenteaz& artificial ar putea fi mai puin
capabile s& fac& acest lucru. Descoperirile noastre arat& ca o parte din mamele care
alimenteaz& bebelu(ul cu biberonul sunt mai reactive la stres si pot conduce la o %ngrijire
mai putin optim& pentru copil.L
LStudiul nostru poate avea, de asemenea, implicaii pentru femeile predispuse la depresia
post1partumL, adaug& 0al4er.
LStresul post1partum este un factor de risc pentru depresia post1partum. Dac& putem
%nelege mai bine modul %n care mamele care al&pteaz& reduc stresul lor, prin filtrarea
provoc&rilor vieii de zi cu zi, am putea fi %n m&sur& s& trat&m mai bine mamele
predispuse la depresia post1partum.L
Afiliat 5niversit3ii #c.ill (i 2rgani!a3iei #ondial a Snt3ii, "entrul de
cercetare al Spitalului ouglas este unul dintre cele mai mari din S!A, cu o echipa de
peste A2 de oameni de (tiin& (i cercet&tori (i +@2 postuniversitari. Aceast& echip& este
dedicat& %nelegerii cauzelor unor tulbur&ri psihice 1 genetice, de mediu, culturale sau
sociale 1, precum (i dezvoltarea unor instrumente de diagnostic, tratament (i metodelor de
prevenire.
Argumente pentru a alapta
Sus
+. Alaptatul este un mod prin care unui bebelus i se furnizeaza nutrientii de care acesta
are nevoie 1 compozitia laptelui matern se schimba pe masura ce copilul creste pentru a
se adapta la nevoile acestuia.
8. /rin alaptat, nu se satisface doar foamea nou1nascutului ci si nevoile emotionale ale
acestuia.
3. Alaptatul reduce riscul copilului de a dezvolta anumite boli 1 la bebelusii alaptati e5ista
mai putine riscuri de a manifestea boala Crohn, diabet zaharat, astm bronsic sau sa sufere
de alergii.
I. Alaptatul stimuleaza dezvoltarea cognitiva 1 copiii hraniti artificial au un IG mai mic si
se considera a fi rezutatul unei alimentatii inadecvate.
>. 6aptele matern face mai usoara acceptarea de catre copil a alimentatiei diversificate 1
aromele modificate ale laptelui matern, care isi schimba gustul in functie de ce consuma
mama, fac mai usoara tranzitia bebelusului la alimentele solide.
A. /rotectie impotriva obezitatii 1 bebelusii alaptati au un regim alimentar echilibrat inca
din primele luni de viata, fapt ce ii ajuta sa dezvolte modele alimentare mai sanatoase.
<. 6aptele matern este mai usor de digerat decat orice formula 1 numarul de eructatii este
mai scazut la bebelusii alaptati natural.
@. 6aptele matern contine endorfine 1 hormoni care suprima durerea in mod natural si
contribuie la starea de confort cand micutul este bolnav.
,. Alaptarea ajuta uterul sa revina la dimensiunea de dinainte de sarcina prin eliberarea de
o5itocina.
+2. Alaptatul ajuta la pierderea surplusului de 9ilograme 1 prin alaptat si productia de
lapte, se pierd apro5imativ >22 calorii in fiecare zi.
++. )amele care alapteaza au un risc mai mic de a avea cancer 1 mai ales cancer
endometrial sau ovarian.
+8. 6aptele matern are un gust mai bun 1 gustul acestuia este dulce si are consistenta
lichida, spre deosebire de laptele praf care poate fi fara arome si cu o consitenta pastoasa.
+3. 6aptele matern nu pateaza 1 spre deosebire de laptele praf, laptele matern nu pateaza
hainele sau alte materiale.
+I. 6aptele matern are efect tranchilizant natural atat pentru mama cat si pentru copil 1
apropierea si rasfatul asociat cu alaptarea pot calma copilul agitat si eliberarea de
prolactina ajuta mama sa se rela5eze.
+>. Alaptatul este mai comod, mai simplu si mai ieftin 1 laptele matern este mereu
proaspat, curat, la temperatura corecta si este gratuit.
+A. :ebelusii alaptati au un miros placut 1 acestia miros mai bine.
+<. "optile sunt mai putin stresante pentru mama si copil 1 nevoile bebelusului sunt
satisfacute mai rapid deoarece mama nu trebuie sa pregateasa biberonul, timp in care
copilul plange si starea sa de nervozitate creste.
+@. !n copil alaptat natural nu poate fi supraalimentat 1 copilul alaptat la san se va opri
din supt atunci cand este
Avantajele alaptarii la san
+. Laptele uman este alimentul ideal pentru alimentatia sugarului in primele A luni de
viata, contine toate elementele nutritive cantitativ si calitativ perfect optmizate capacitatii
de digestie a nou1nascutului. 6aptele de mama faciliteaza trecerea fatului de la
alimentatia intrauterina la cea e5trauterina.
8. Laptele de mama este steril, are temperatura optima, nu necesita preparare, este
proaspat, alimentatia naturala este comoda, nu necesita echipamente speciale Ebiberoane,
tetine, vase de fiert apa,vase pentru sterilizareF. $ormulele de lapte Ela noi in tara se
comercializeaza sub forma de prafF necesita administrare la ore regulate. $olosirea
laptelui formula presupune riscul prepararii incorecte prin necitirea cu atentie a
instructiunilor de pe formule sau prin neatentie, greseala putandu1se produce in ambele
sensuri, fie prin dilutie prea mare si atunci sugarul nu mai primeste cantitatea de nutrienti
necesari, fie prin hiperconcentrare in conditiile unui rinichi imatur functional.
3. Laptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica. /rotectia
antiinfectioasa este realizata de catre= imunoglobuline Enu pot fi suplimentate in nici o
formulaF, oligozaharide Eajuta la dezvoltarea florei intestinale, in special al lactobacilului
bifidus si previn aderenta bacteriilor de epiteliul intestinal moment crucial in dezvoltarea
infectiilor entericeF, mucusul Eprevine, de asemenea, aderenta bacteriilor la peretele
intestinal, dar si a rotavirusului un important agent etiologic al diareei la sugarF,
lactoferina Eglicoproteina care fi5eaza fierul, fierul nefi5at este utilizatde bacterii pentru
dezvoltareF, lizozim. De aceea si din motive inca necunoscute copiii alimentati natural
sunt protejati fata de diaree, pneumonie, otita medie, meningita, septicemii, cauze
frecvente de moarte infantila in tara noastra. Rolul antialergic se datoreaza lipsei de
proteine straine speciei, cu toate ca s1a demonstrat trecerea unor substante alergizante in
cantitati suficiente pentru sensibilizarea sugarului si, totusi, laptele uman este
antialergic Eimunoglobulinele din lapte sunt indrepate impotriva antigenelor alergene
limitand absorbtia acestora la nivelul lumenului intestinalF
I. /rin alaptatul la san se creea!a o legatura
spiritual-afectiva intre mama si copil care va dura tot restul vietii. Cand alapteaza
mama se va uita in ochii sugarului, il va vedea mai bine, va comunica cu el. #ste adevarat
ca aceasta legatura se creeaza partial si in alimentatia cu biberonul, dar nu este aceesi.
Intarcarea precoce poate avea efect negativ asupra comportamentului copilului, chiar si la
mare distanta fata de momentul opririi alimentatiei la san.
>. Alaptarea la san are si un efect economic, laptele de mama, fiind mult mai ieftin
decat orice formula, de fapt este cel mai ieftin aliment posibil pentru copilul tau, si in plus
cel ami sanatos.
A. "antitatea de lapte matern si compo!itia acestuia varia!a fata de momentul
nasterii, in cursul aceleiasi zile si in cursul aceluiasi supt, acesta reprezentand o adaptare
la nevoile sugarului. Colostrul Elaptele din primele zile de dupa nastereF este mai bogat in
proteine si taurina, un aminoacid necesar pentru dezvoltarea sistemului nervos. Cresterea
concentratiei de grasimi de la sfarsitul suptului dau senzatia de satietate si astfel se evita
supraalimentarea si obezitatea. In schimb laptele formula are aceeasi compozitie in cursul
aceluiasi alaptatK 6aptele de mama contine factori de crestere care au rol in maturarea
tubului digestiv. Cantitatea de fier din laptele matern este scazuta, dar datorita unor
substante Ee5.lactoferinaF, fierul se absoarbe mult mai eficient, intr1un procent mai
ridicat, iar depozitele de fier ale sugarului sunt suficiente pana la varsta de I1A luni si nu
este necesara suplimentarea alimentatiei cu fier.
<. Sa constatat ca alaptarea naturala este asociata determina o scadere semnificativa a
riscului de moarte subitila a sugarului comparativ cu cel alimentat cu formule.
@. In cazul alimentatiei la san sugarul e nevoit sa LmunceascaL, depune un efort sa suga,
un lucru important pentru de!voltarea personalitatii ulterioare care incepe inca din
primul an de viata.
,. Sucro!a care este adaugata in formulele de lapte pentru a indulci laptele si a
imbunatati gustul Eeste mult mai dulce decat zaharul obisnuitF este asociata cu obezitatea
infantila si aparitia cariilor dentare. S1a demonstrat ca acei copii care consuma formule au
o preferinta crescuta pentru alimentele mai dulci pe toata perioada vietii si astfel riscul
pentru obezitate Ecare la randul ei determina boli cardiace, diabet zaharat, probleme
psihice, hipertensiune arterialaF.
+2. Sa demonstrat prin studii ca copiii alaptati e5clusiv la san in primele I1A luni de viata
prezinta risc mai mic de a de!volta diabet !aharat de tip 6 E insulino dependent care
apare de obicei la persoanele tinere si copiiF decat cei hraniti cu diverse formule de lapte.
De aceea este indicat sa se hraneasca copilul e5clusiv la san pana la varsta de I1A luni si
apoi sa se continuie alimentatia naturala daca este posibil pana spre varsta de +18 ani.
++. /rin prevenirea obe!itatii la copiii alimentati la san se previn, de asemenea,
cancere care sunt recunoscute a avea ca factor de risc e5cesul ponderal= cancerul de
colon, rinichi, pancreas, endometrial, adenocarcinomul de esofag si cancerul de san
aparut dupa menopauza.
+8. !n aspect important observat de cercetatori este acela ca copiii alaptati la san au un
6= mai ridicat, capacitate de invatare si memorare mai mare, decat cei hraniti cu
formule.
+3. Copiii alaptati la san fac fata mai bine stresului in viata, fata de cei alimentati cu
lapte praf.
+I. Sa observat ca alaptatul la san protejea!a mama fata de aparitia cancerului
mamar.
+>. Alaptatul la san ajuta uterul sa revina mai repede la marimea normala si ajuta
mama sa se revina mai repede la greutatea de dinaintea nasterii. eci daca vreti sa
slabiti dupa sarcina alaptati natural copilul.
+A. /entru pastrarea tonicitatea sanilor se se recomanda folosirea unei bustiere adecvate
in ultimele luni de sarcina si in perioada alaptatului. Alaptatul la san nu determina
lasarea sanilor>
+<. Alaptatul e5clusiv la san are rol contraceptiv, dar totusi daca nu doriti inca un copil
imediat, nu va bazati doar pe asta si mai folositi inca o metoda contraceptiva

"are sunt avantajele alptrii pentru copil?
+. -fer& protecie %mpotriva infeciilor precum otita, infeciile tractului respirator inferior,
infecii ale tractului urinar, diaree, sepsis. /e l4ng& protecie, laptele matern stimuleaz&
imunitatea copilului.
8. 6aptele matern este u(or de digerat.
3. #ste steril.
I. 6aptele matern are %ntotdeauna temperatura potrivit& pentru hr&nire.
>. 6aptele matern nu este .perisabil0.
A. /revine sindromul morii subite.
<. /revine riscul mortalit&ii infantile.
@. 6aptele matern reduce riscul de apariie a obezit&ii (i a hipercolesterolemiei. De
asemenea, asigur& o cre(tere fizic& (i psihic& echilibrat&.
,. 6aptele matern regleaz& temperatura (i respiraia copilului.
+2. Reduce riscul apariiei enterocolitei necrozate (i a retinopatiei la copiii n&scui
prematur.
++. /revine apariia dermatitei atopice, %n cazul %n care al&ptarea dureaz& cel puin patru
luni.
+8. /revine apariia cancerului, a leucemiei, a limfomului Jodg9ins. De asemenea,
reduce riscul apariiei cancerului la s4n %n r4ndul fetielor care au fost al&ptate.
+3. 6aptele matern previne malnutriia.
+I. $avorizeaz& dezvoltarea normal& a aparatului orofacial Edezvoltarea mu(chilor feei,
dentiiei, vorbiriiF.
+>. /revine apariia astmului, dac& al&ptarea dureaz& cel puin patru luni.
+A. 6aptele matern ajut& la dezvoltarea normal& a creierului (i a funciilor lui cognitive.
+<. /revine diabetul de tip + (i 8. Riscul este redus mai ales dac& al&ptarea copilului
dep&(e(te (ase luni.
Alptarea copilului @ncepe imediat dup natere, prin contact piele pe piele, l&s4nd
bebelu(ul s& e5ploreze (i s& g&seasc& s4nul mamei. #ste important ca bebelu(ul s& fie
l&sat s& se ata(eze la s4n, f&r& s& aib& nevoie de ajutor pentru a face asta.
Se @ntAmpl adesea ca bebeluii s refu!e sAnul, s& pl4ng& c4nd sunt pu(i la s4n sau
doar s& %l prind&, s& sug& g4teva minute (i dup& aceea s&1l lase (i s& %nceap& s& pl4ng&.
Cel mai frecvent se %nt4mpl& atunci c4nd bebelu(ul are A1@ s&pt&m4ni, dar nu este e5clus
acest lucru nici mai devreme sau mai t4rziu. /rimul (i cel mai important pas pe care
trebuie s&1l facei %n aceast& situaie este s& determinai cauza manifest&rii copilului.
Al&ptarea nu cunoa(te reguli sau restricii. Cu toate acestea, este recomandat ca al&ptarea
s& fie f&cut& la cerere, at4t ziua, c4t (i noaptea, astfel %nc4t s& nu se restricioneze suptul.
"u e5ist& alimente pe care o mmic trebuie s le evite atunci cAnd alptea!.
)4ncai ceea ce v& place, c4nd avei poft&, dar f&r& a face e5cese.
S4nul nu este numai o surs& de hran& pentru bebelu( sau o modalitate de alimentare, ci (i
o form& %n care copilul se simte %n siguran&, protejat, iubit, acceptat. Cu alte cuvinte,
al&ptarea st& la baza ata(amentului dintre mam& (i copil. #ste aciunea pe care o mam& o
face instinctiv, aceea de a lua bebelu(ul %n brae (i a1i oferi s4nul atunci c4nd acesta
pl4nge.