Elev: Sanda Marius Florin

Profesor: Obretin Florina-Ramona

Anul: III-B

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ESCARE

Generalitati:

Fie ca se afla intr-o unitate medicala fie la domiciliu, persoanele imobilizate temporar sau
permanent prezinta riscul de a dezvolta escare. Lipsa de informare despre cauzele aparitiei, factorii
agravanti, aspectul ranii in faza incipienta, modul de ingrijire al escarelor face ca de multe ori
acestea sa fie observate tarziu si sa fie tratate gresit.

Escara reprezinta o leziune a pielii care apare atunci cand tesuturile moi sunt comprimate intre o
proeminenta osoasa si un plan dur extern, pentru o perioada mai lunga de timp. Planul extern poate
fi o saltea, un scaun cu rotile sau chiar alte parti ale corpului. Prin comprimarea tesuturilor moi
(piele si muschi) circulatia sangelui care le hraneste este intrerupta, in final ajungandu-se la
degradarea si moartea tesutului.

Deoarece cei mai multi pacientii cu risc de a dezvolta escare sunt ingrijiti la domiciliu, acest
material isi doreste sa vina in sprijinul apartinatorilor, oferind sfaturi practice despre ingrijirea si
tratamentul unei escare cu pansamente moderne, hidroactive.

Ce sa facem si ce nu in prevenirea escarelor:

Pentru a preveni aparitia escarelor, pacientii expusi trebuie evaluati in asa fel incat actiunea
factorilor de risc sa poata fi redusa. Principalul factor de risc il reprezinta imobilitatea sau limitarea
posibilitatii de miscare, alaturi de alti factori agravanti precum incontinenta, starea de nutritie si
hidratatare precara, starea de inconstienta.

Pentru diminuarea sau inlaturarea acestor factori ar trebui respectate urmatoarele reguli:

Mobilizarea pacientului:

1. Persoanele cu risc trebuie mobilizate/ repozitionate la 1-2 ore, acest lucru prevenind afectarea
circulatiei in zonele supuse presiunii;
2. Trebuie acordata atentie asezarii asternuturilor astfel incat acestea sa nu formeze cute, in special
in zonele predispuse formarii escarelor (zona sacrala, fese, omoplati, coate, genunchi, calcaie etc.);
3. Mobilizarea pacientilor se face prin ridicare si repozitionare, nu prin tragere/ tarare, aceste
manevre antrenand forte de frecare ce agreseaza suplimentar pielea fragila;
4. Pentru a reduce sau indeparta presiunea din zonele predispuse se utilizeaza diverse dispozitive
anti-escara: saltele, perne, blanite, botosi. Utilizarea colacului anti-escara este contraindicat, acesta
creand alte zone de presiune.

5. Toaleta pacientului trebuie facuta de mai multe ori pe zi, in functie de necesitati, umiditatea
excesiva si prezenta urinii respectiv a fecalelor fiind factori favorizanti pentru aparitia escarelor.
Toaleta se efectueaza cu apa calduta, nu fierbinte, si se folosesc sapunuri cu PH neutru, evitandu-se
manevre de frecare insistenta. O toaleta rapida si delicata se poate face cu spuma de curatare
Elev: Sanda Marius Florin
Profesor: Obretin Florina-Ramona
Anul: III-B

Menalind;
6. In cazul pacientilor imobilizati care sufera de incontinenta, pielea din zona genitala trebuie
protejata de actiunea urinii si materiilor fecale. Crema Menalind hidrateaza pielea si formeaza un
film protector pe suprafata acesteia. Pentru absorbtia urinii este recomandata folosirea scutecelor de
unica folosinta care pot ingloba o cantitate importanta de urina, in acelasi timp pastrand pielea
uscata prin transformarea lichidului in gel si retinerea lui in corpul absorbant (de ex. scutecul
MoliCare sau slipul de unica folosinta MoliCare mobile. Pentru ca aceste produse sa fie eficiente,
trebuie aleasa marimea potrivita (in functie de circumferinta taliei pacientului) iar schimbul trebuie
efectuat la un interval de 4 6 ore (in momentul in care marcajul de pe exteriorul produsului numit si
indicator de umiditate s-a sters).
Ca o protectie suplimentara a patului se pot folosi aleze (de ex. MoliNea), acestea insa nu pot
absorbi cantitati mari de lichide si de aceea nu este recomandata folosirea lor ca unic produs de
incontinenta.

Inspectia zonelor predispuse la escare:

7. Toate zonele expuse la presiune trebuie inspectate periodic pentru a observa din timp daca exista
semne de suferinta ale tesuturilor (inrosire a pielii care nu dispare in 30 de minute de la indepartarea
presiunii, formarea de vezicule, aparitia unor zone de culoare inchisa, negru-violacee pe suprafata
pielii).

Alimentatia:

8. Pacientul imobilizat trebuie sa aiba o alimentatie echilibrata, cu un aport optim de proteine si

lichide. Deshidratarea duce la fragilizarea pielii si favorizeaza aparitia leziunilor.

Cum sa ingrijim pacientul cu escare:

Daca pacientul a dezvoltat totusi o escara este necesar sa va adresati unui medic sau asistente pentru
a primi sfaturi legate de ingrijirea ranii. Alternativ va puteti adresa unei firme de ingrijire la
domiciliu (de ex. Sanacas in Bucuresti), serviciile acestora putand fi decontate partial prin casele de
asigurari de sanatate.

In practica medicala s-a dovedit ca escarele pot fi tratate cu succes prin terapia umeda bazata pe
utilizarea pansamentelor hidroactive, tipurile de pansamente folosite fiind diferite de la un stadiu al
escarei la altul. Mai multe informatii despre tratamentul escarelor cu pansamente hidroactive gasiti
aici.

In cazul in care optati pentru tratamentul local cu pansamente hidroactive se impun anumite reguli
la fiecare schimb al pansamentului pentru a evita infectarea ranii si a favoriza procesul de
vindecare. In acelasi timp trebuie continuate masurile de prevenire enumerate anterior.
Elev: Sanda Marius Florin
Profesor: Obretin Florina-Ramona
Anul: III-B

Curatarea ranii :

1. Pansamentele se schimba cu manusi de unica folosinta (de ex. Peha-Soft), cate o pereche pentru
fiecare manevra (indepartarea pansamentului vechi, spalarea ranii, aplicarea pansamentului nou);
2. Spalarea ranii se face cu compresa sterila si sapun neutru. Daca plaga este infectata curatarea se
poate face cu solutie iodata (ex. Betadina);
3. Pentru spalarea regiunii din jurul ranii se foloseste o alta compresa decat cea cu care s-a spalat
rana pentru a se evita raspandirea germenilor;
4. Nu sunt indicate apa oxigenata, acidul boric sau cloramina pentru spalare, aceste solutii avand
efect de ardere a tesuturilor atunci cand sunt folosite timp indelungat;
5. La fiecare schimbare de pansament indepartarea tesuturilor moarte, depozitelor de fibrina
(depunerile galbui, aderente) si a eventualelor necroze (coji de culoare neagra) se face prin frecarea
suprafetei ranii cu o compresa sterila;

Selectia pansamentului:

6. Se alege pansamentul potrivit in functie de aspectul si caracteristicile ranii. Utilizarea unui

pansament neadecvat poate sa nu amelioreze starea ranii sau chiar sa o inrautateasca. Mai multe
detalii despre selectia pansamentului corect puteti citi aici.

Fixarea pansamentului :

7. Nu se folosesc pansamente autoadezive pe pielea sensibila din imediata vecinatate a ranii (aprox.
2 cm in jurul plagii sau in zonele care prezinta modificari ale pielii ca de ex. rosesta, vezicule etc.)
8. Pansamentele care nu au margine autoadeziva se acopera cu comprese sterile si se fixeaza, de
preferinta, in zonele care permit, cu o fasa de fixare (de ex. Peha-crepp.

Alternativ se pot folosi plasturi hipoalergeni pe suport de hartie (de ex. Omnipor) sau de material
netesut (de ex. Omnifix) lipiti cat mai la distanta de rana. In cazul pansarii unei escare in zona
sacrala sau fesiera se recomanda fixarea cu compresa si plasturi chiar si a pansamentelor
autoadezive pentru a oferi o protectie suplimentara impotriva scurgerilor de urina si materii fecale.

Ingrijirea pielii din jurul ranii:

9. Pielea sanatoasa din jurul escarei trebuie ingrijita corespunzator pentru a preveni aparitia altor
leziuni (de ex. se poate folosi in acest scop crema de protectie Menalind, evitandu-se insa aplicarea
ei direct pe plaga).

Tratarea ranilor infectate:

10. Daca rana prezinta semne de infectie (secretii purulente, miros urat, piele inconjuratoare
umflata, rosie, dureroasa si mai calda) trebuie consultat de urgenta un medic pentru a se stabili un
tratament cu antibiotice orale pe langa tratamentul local cu pansamente hidroactive;
11. Antibioticele orale se administreaza doar in urma unei culturi din plaga cu antibiograma (test in
baza caruia se identifica antibioticele la care sunt sensibili germenii din plaga).
Elev: Sanda Marius Florin
Profesor: Obretin Florina-Ramona
Anul: III-B

Utilizarea preparatelor locale:

12. Nu se aplica creme sau pudre cu antibiotic pe rana. Acestea pot da reactii alergice (in cazuri
extreme soc anafilactic) si pot determina rezistenta germenilor la antibioticele orale;
13. Evitati aplicarea de creme, unguente, solutii - medicamentoase sau pe baza de plante direct pe
rana deoarece acestea pot deveni un mediu de cultura pentru bacterii.

Mobilizarea pacientului:
14. Pana la vindecarea completa a escarei este de evitat pozitionarea pacientului pe zona unde este
localizata rana;
15. In momentul vindecarii, reaplicarea presiunii pe zona vindecata se va face progesiv, pe perioade
de maxim 15 minute.

Pe masura ce pielea capata rezistenta si nu se mai inroseste se poate prelungi timpul de aplicare a
presiunii pe zona afectata cu cate 30 de minute in fiecare zi.

Ingrijirea pacientilor imobilizati presupune o colaborare permanenta intre acestia, familie si

personalul medical cu rolul de a aplica masurile de prevenire si de a initia cat mai devreme
tratamentul corespunzator. Cu cat factorii de risc sunt tinuti mai bine sub control si primele indicii
de aparitie a escarei sunt recunoscute mai rapid, cu atat timpul si costurile de vindecare vor fi mai
reduse.