INGRIJIREA PACIENTILOR CU PROBLEME DE

MOBILITATE FIZICA

-INGRIJIREA PACIENTULUI CU ESCARE-

Generalitati:

Fie ca se afla intr-o unitate medicala fie la domiciliu, persoanele

imobilizate temporar sau permanent prezinta riscul de a dezvolta
escare. Lipsa de informare despre cauzele aparitiei, factorii agravanti,
aspectul ranii in faza incipienta, modul de ingrijire al escarelor face ca
de multe ori acestea sa fie observate tarziu si sa fie tratate gresit.

Escara reprezinta o leziune a pielii care apare atunci cand tesuturile

moi sunt comprimate intre o proeminenta osoasa si un plan dur
extern, pentru o perioada mai lunga de timp. Planul extern poate fi o
saltea, un scaun cu rotile sau chiar alte parti ale corpului. Prin
comprimarea tesuturilor moi (piele si muschi) circulatia sangelui care
le hraneste este intrerupta, in final ajungandu-se la degradarea si
moartea tesutului.

Deoarece cei mai multi pacientii cu risc de a dezvolta escare sunt

ingrijiti la domiciliu, acest material isi doreste sa vina in sprijinul
apartinatorilor, oferind sfaturi practice despre ingrijirea si tratamentul
unei escare cu pansamente moderne, hidroactive.

Ce sa facem si ce nu in prevenirea escarelor:

Pentru a preveni aparitia escarelor, pacientii expusi trebuie evaluati in
asa fel incat actiunea factorilor de risc sa poata fi redusa. Principalul
factor de risc il reprezinta imobilitatea sau limitarea posibilitatii de
miscare, alaturi de alti factori agravanti precum incontinenta, starea
de nutritie si hidratatare precara, starea de inconstienta.
Pentru diminuarea sau inlaturarea acestor factori ar trebui respectate
urmatoarele reguli:
Mobilizarea pacientului:
1. Persoanele cu risc trebuie mobilizate/ repozitionate la 1-2 ore,
acest lucru prevenind afectarea circulatiei in zonele supuse presiunii;
2. Trebuie acordata atentie asezarii asternuturilor astfel incat acestea
sa nu formeze cute, in special in zonele predispuse formarii escarelor
(zona sacrala, fese, omoplati, coate, genunchi, calcaie etc.);
3. Mobilizarea pacientilor se face prin ridicare si repozitionare, nu prin
tragere/ tarare, aceste manevre antrenand forte de frecare ce
agreseaza suplimentar pielea fragila;
4. Pentru a reduce sau indeparta presiunea din zonele predispuse se
utilizeaza diverse dispozitive anti-escara: saltele, perne, blanite,
botosi. Utilizarea colacului anti-escara este contraindicat, acesta
creand alte zone de presiune.
5. Toaleta pacientului trebuie facuta de mai multe ori pe zi, in functie
de necesitati, umiditatea excesiva si prezenta urinii respectiv a
fecalelor fiind factori favorizanti pentru aparitia escarelor. Toaleta se
efectueaza cu apa calduta, nu fierbinte, si se folosesc sapunuri cu PH
neutru, evitandu-se manevre de frecare insistenta. O toaleta rapida si
delicata se poate face cu spuma de curatare Menalind;
6. In cazul pacientilor imobilizati care sufera de incontinenta, pielea
din zona genitala trebuie protejata de actiunea urinii si materiilor
fecale. Crema Menalind hidrateaza pielea si formeaza un film
protector pe suprafata acesteia. Pentru absorbtia urinii este
recomandata folosirea scutecelor de unica folosinta care pot ingloba
o cantitate importanta de urina, in acelasi timp pastrand pielea uscata
prin transformarea lichidului in gel si retinerea lui in corpul absorbant
(de ex. scutecul MoliCare sau slipul de unica folosinta MoliCare
mobile. Pentru ca aceste produse sa fie eficiente, trebuie aleasa
marimea potrivita (in functie de circumferinta taliei pacientului) iar
schimbul trebuie efectuat la un interval de 4 6 ore (in momentul in
care marcajul de pe exteriorul produsului numit si indicator de
umiditate s-a sters).
Ca o protectie suplimentara a patului se pot folosi aleze (de ex.
MoliNea), acestea insa nu pot absorbi cantitati mari de lichide si de
aceea nu este recomandata folosirea lor ca unic produs de
incontinenta.

Inspectia zonelor predispuse la escare:

7. Toate zonele expuse la presiune trebuie inspectate periodic pentru
a observa din timp daca exista semne de suferinta ale tesuturilor
(inrosire a pielii care nu dispare in 30 de minute de la indepartarea
presiunii, formarea de vezicule, aparitia unor zone de culoare inchisa,
negru-violacee pe suprafata pielii).

Alimentatia:

8. Pacientul imobilizat trebuie sa aiba o alimentatie echilibrata, cu un

aport optim de proteine si lichide. Deshidratarea duce la fragilizarea
pielii si favorizeaza aparitia leziunilor.

Cum sa ingrijim pacientul cu escare:

Daca pacientul a dezvoltat totusi o escara este necesar sa va
adresati unui medic sau asistente pentru a primi sfaturi legate de
ingrijirea ranii. Alternativ va puteti adresa unei firme de ingrijire la
domiciliu (de ex. Sanacas in Bucuresti), serviciile acestora putand fi
decontate partial prin casele de asigurari de sanatate.
In practica medicala s-a dovedit ca escarele pot fi tratate cu succes
prin terapia umeda bazata pe utilizarea pansamentelor hidroactive,
tipurile de pansamente folosite fiind diferite de la un stadiu al escarei
la altul. Mai multe informatii despre tratamentul escarelor cu
pansamente hidroactive gasiti aici.
In cazul in care optati pentru tratamentul local cu pansamente
hidroactive se impun anumite reguli la fiecare schimb al
pansamentului pentru a evita infectarea ranii si a favoriza procesul de
vindecare. In acelasi timp trebuie continuate masurile de prevenire
enumerate anterior.

Curatarea ranii :
1. Pansamentele se schimba cu manusi de unica folosinta (de ex.
Peha-Soft), cate o pereche pentru fiecare manevra (indepartarea
pansamentului vechi, spalarea ranii, aplicarea pansamentului nou);
2. Spalarea ranii se face cu compresa sterila si sapun neutru. Daca
plaga este infectata curatarea se poate face cu solutie iodata (ex.
Betadina);
3. Pentru spalarea regiunii din jurul ranii se foloseste o alta compresa
decat cea cu care s-a spalat rana pentru a se evita raspandirea
germenilor;
4. Nu sunt indicate apa oxigenata, acidul boric sau cloramina pentru
spalare, aceste solutii avand efect de ardere a tesuturilor atunci cand
sunt folosite timp indelungat;
5. La fiecare schimbare de pansament indepartarea tesuturilor
moarte, depozitelor de fibrina (depunerile galbui, aderente) si a
eventualelor necroze (coji de culoare neagra) se face prin frecarea
suprafetei ranii cu o compresa sterila;

Selectia pansamentului:
6. Se alege pansamentul potrivit in functie de aspectul si
caracteristicile ranii. Utilizarea unui pansament neadecvat poate sa
nu amelioreze starea ranii sau chiar sa o inrautateasca. Mai multe
detalii despre selectia pansamentului corect puteti citi aici.

Fixarea pansamentului :
7. Nu se folosesc pansamente autoadezive pe pielea sensibila din
imediata vecinatate a ranii (aprox. 2 cm in jurul plagii sau in zonele
care prezinta modificari ale pielii ca de ex. rosesta, vezicule etc.)
8. Pansamentele care nu au margine autoadeziva se acopera cu
comprese sterile si se fixeaza, de preferinta, in zonele care permit, cu
o fasa de fixare (de ex. Peha-crepp.
Alternativ se pot folosi plasturi hipoalergeni pe suport de hartie (de
ex. Omnipor) sau de material netesut (de ex. Omnifix) lipiti cat mai la
distanta de rana. In cazul pansarii unei escare in zona sacrala sau
fesiera se recomanda fixarea cu compresa si plasturi chiar si a
pansamentelor autoadezive pentru a oferi o protectie suplimentara
impotriva scurgerilor de urina si materii fecale.
Ingrijirea pielii din jurul ranii:
9. Pielea sanatoasa din jurul escarei trebuie ingrijita corespunzator
pentru a preveni aparitia altor leziuni (de ex. se poate folosi in acest
scop crema de protectie Menalind, evitandu-se insa aplicarea ei
direct pe plaga).
Tratarea ranilor infectate:
10. Daca rana prezinta semne de infectie (secretii purulente, miros
urat, piele inconjuratoare umflata, rosie, dureroasa si mai calda)
trebuie consultat de urgenta un medic pentru a se stabili un tratament
cu antibiotice orale pe langa tratamentul local cu pansamente
hidroactive;
11. Antibioticele orale se administreaza doar in urma unei culturi din
plaga cu antibiograma (test in baza caruia se identifica antibioticele la
care sunt sensibili germenii din plaga).
Utilizarea preparatelor locale:
12. Nu se aplica creme sau pudre cu antibiotic pe rana. Acestea pot
da reactii alergice (in cazuri extreme soc anafilactic) si pot determina
rezistenta germenilor la antibioticele orale;
13. Evitati aplicarea de creme, unguente, solutii - medicamentoase
sau pe baza de plante direct pe rana deoarece acestea pot deveni un
mediu de cultura pentru bacterii.
Mobilizarea pacientului:
14. Pana la vindecarea completa a escarei este de evitat pozitionarea
pacientului pe zona unde este localizata rana;
15. In momentul vindecarii, reaplicarea presiunii pe zona vindecata
se va face progesiv, pe perioade de maxim 15 minute.
Pe masura ce pielea capata rezistenta si nu se mai inroseste se
poate prelungi timpul de aplicare a presiunii pe zona afectata cu cate
30 de minute in fiecare zi.

Ingrijirea pacientilor imobilizati presupune o colaborare permanenta

intre acestia, familie si personalul medical cu rolul de a aplica
masurile de prevenire si de a initia cat mai devreme tratamentul
corespunzator. Cu cat factorii de risc sunt tinuti mai bine sub control
si primele indicii de aparitie a escarei sunt recunoscute mai rapid, cu
atat timpul si costurile de vindecare vor fi mai reduse.