Ministerul Educatiei,Cercetarii,Tineretului Si Sportului

SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” DEJ

LOCALITATEA DEJ,JUDETUL CLUJ

PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE

Calificarea profesionala ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Profesor indrumator:
As.med. MAILAT FLORINELA

Absolvent:
MONCEA ANDREEA-MONICA

1
 Tema proiectului pentru examenul de absolvire:

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
. ANXIETATE.

2
 Juramantul asistentilor medicali
generalisti:

”In numele Vietii si al onoarei, jur

Sa imi exercit profesia cu demnitate,
Sa respect fiinta umana si drepturile sale
Si sa pastrez secretul professional.
Jur ca nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si
pacient consideratii de
nationalitate,rasa,religie,apartenenta politica sau stare
sociala.
Voi pastra respectul deplin pentru viata umana chiar sub
amenintare si nu voi utilize cunostintele mele medicale
contrar legilor umanitatii.
Fac acest juramant in mod solemn si liber!”

3
 CUPRINS
CAPITOLUL 1. PAG.

 INTRODUCERE 5

 SCOP SI MOTIVATIE 6

CAPITOLUL 2

 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS 7

CAPITOLUL 3

 NOTIUNI DESPRE BOALA 8

 ANXIETATEA
 ANXIETATE GENERALIZATA
 FOBIE SOCIALA
 TULBURARI DE PANICA
 TULBURARE STRES POST-TRAUMATIC

CAPITOLUL 4

 METODE DE LUCRU FOLOSITE LA INGRIJIREA 14

BOLNAVULUI CU ANXIETATE.

CAPITOLUL 5

 STUDIU DE CAZ

 CAZUL 1 17

 CAZUL 2 20

CONCLUZII 25

 ANEXA 1 26

 ANEXA 2

BIBLIOGRAFIE 27

INTRODUCERE

4
 ”Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa
sa isi mentina sau sa isi recastige sanatatea,prin indeplinirea sarciniilor pe care le-ar fi
indeplinit singur.

Anxietatea joacă un rol important şi în alte tulburări, cum ar fi depresia, tulburările

somatoforme, tulburările comportamentului alimentar, alcoolism sau abuz de substanţe, sau
poate acompania anumite tulburări de personalitate. Anxietatea poate apărea la copii şi sub
forma anxietăţii de separare„.

Anxietatea poate fi descrisa ca o stare afectiva vaga, difuza, de neliniste, de apasare, de

tensiune, de ingrijorare, de teama nemotivata, fara un obiect precizat sau disproportionata cu
factorii obiectivi care o determina. In mod categoric, este datatoare de disconfort psihic.

Sentimentele dominante sunt de insecuritate,de teama,anticipand abandonul,

pedepsirea, producerea unor accidente, a unor nenorociri sau catastraofe. Imaginatia este
foarte productiva in scenarii care nu pot fi nici eliminate, nici ignorate.

Tulburările de anxietate sunt mai frecvente la femei decât la bărbaţi, iar factorii ce
intervin în debutul acestor tulburări ţin atât de ereditate (şi alţi factori biologici) cât şi de psihic
(factori psihologici: divorţ, abandon, deces, eveniment traumatizant, stres, alte traumatisme
din perioada dezvoltării psihoafective.

Anxietatea se exprima la nivel fiziologic prin tremurături/contracţii sau dureri

musculare, transpiraţii (în special la nivelul mâinilor şi picioarelor), ameţeli, dureri de cap,
insomnii, probleme digestive, senzaţia de disconfort în zona pieptului, senzaţia de
instabilitate, frisoane sau valuri de căldură, gura uscată, etc.

La nivel psihic, anxietatea ia forma oboselii, iritabilităţii, inabilităţii de a se concentra,

tensiunii şi îngrijorării permanente şi excesive (privind propria persoană sau persoane
apropiate).
Tulburările de anxietate cuprind o serie de probleme. În această categorie se includ
următoarele forme: anxietate generalizată, fobia socială, fobii specifice (ex. fobia de insecte,
frica de spatii deschise sau închise), atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă si
stresul post-traumatic.

Anxietatea reprezintă o problemă foarte frecvent întâlnită în viata de zi cu zi.

Aproximativ 25% din populatie suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumita
perioadă a vietii lor. Alti 25% au o anxietate mai putin severă (ex. frica de soareci sau
păianjeni.

SCOPUL SI MOTIVATIA

5
 ”Functiile unei asistente sunt de natura independenta,dependenta si interdependenta .
Functia independenta cuprinzand asistarea pacientului din propria initiativa temporara sau
definitiv in ingrijiri de comfort,atunci cand el nu isi poate indeplini independent anumite
functii,stabilindu-se o relatie de incredere cu pacientul si aprtinatorii,transmitandu-le informati
si invataminte,ascultand si sustinad pacientul in vederea promovari unei conditii mai bune de
viata si sanatate„.

Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiecte

importante in actualul sistem de sanatate.

Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic,iar de la dreptul de

sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea.

Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli mai ales acuma cand fiecare
lucru prezinta un strop de poluare chimica sau radioactiva,de aceea preocuparea pentru
ingrijirea pacientului a fost si ramane unul din telurile medicinei.Dintre bolile intalnite din ce in
ce mai des „ se inscrie si anxietatea”.

Anxietatea este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de

tulburare, difuz. Tulburările de anxietate sunt foarte frecvente si afectează 14% din populatie.
Acuzele pacientilor sunt de natură fizică, ei nefiind constienți că la baza problemelor apărute
stă anxietatea.

.Aceasta boala m-a impresionat iar simpatia manifestata fata de pacientii cu aceasta
afectiune m-au ajutat sa inteleg mai bine aceasta boala ,fapt pentru care anxietatea mi s-a
parut potrivita ca subiect al acestei lucrari .

Documentarea cu privire la acest subiect m-a ajutat sa dobandesc mai multe cunostinte
legate de cauza si tratamentul necesar vindecarii acestei boli si a complicatiilor ei.Implicarea
mea in ingrijirea pacientilor alaturi de echipa de ingrijire a fost o experienta folositoare si
placuta care m-a incurajat la studiu si implicarea mai mare in cunoasterea acestei meserii,de
asemenea mi-am dat seama cat de importanta este colaborarea intre cadrele medicale in
rezolvarea cazurilor.

Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din

cadrul orelor la care am participat la scoala,voi incerca sa subliniez importanta acestei
afectiuni si ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavilor.

CAPITOLUL II
NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE

6
 SI FIZIOPATOLOGIE

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA (SISTEMULUI NERVOS).

Sistemul nervos reprezintă ansamblul tuturor organelor alcătuite predominant din

ţesut nervos specializat în recepţionarea, transmitere. Sistemul nervos reprezintă
însă acea parte strict specializată, în urma unui îndelungat proces evolutiv, pentru a
îndeplini aceaste funcţii. Sistemul nervos, prin intermediul encefalului, a devenit
organul conştiinţei. Funcţionarea sa generează starea de conştiinţă, capacitatea unei
fiinţe vii de a înţelege lucrurile înconjurătoare, fiind în acelaşi timp sediul personalităţii
individului. Aceste funcţii au atins un nivel maxim la encefalul de om.

Encefalul este o formă de organizare a materie prin care materia se cunoaşte pe

ea însăşi. Encefalul nu trebuie considerat echivalentul personalităţii sau a conştiinţei.
Sistemul nervos realizează legătura dintre organism şi mediu. În acelaşi timp
sistemul nervos coordonează activitatea tuturor ţesuturilor, organelor, etc. Ca urmare
a faptului că sistemul nervos îndeplineşte aceste două tipuri de funcţii, este împărţit,
dintr-o perspectivă fiziologică, în două componente: sistemul nervos somatic şi cel
vegetativ.

Sistemul nervos somatic, sau al vieţii de relaţie, realizează integrarea

organismului în mediul ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordonează funcţionarea
organelor interne, numindu-se şi autonom, ca urmare a faptului că activitatea sa nu
este coordonată conştient, fiind astfel autonomă. Din alte puncte de vedere nu este
autonom, cele două componente ale sistemului nervos fiind interconectate morfologic
şi funcţional.

Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se împarte în două componente:

-sistemul nervos central - alcătuit din encefal şi măduva spinării.

-sistemul nervos periferic- cuprinde nervii cranieni şi cei spinali

Măduva spinării.
Este un segment al sistemului nervos central situat în canalul vertebral. Se întinde de la
nivelul primei vertebre cervicale până la a doua vertebră lombară. Se termină printr-o

7
porţiune conică numită con medular. Are 43 - 45 cm lungime şi aproximativ 1 cm în diametru.
Conul medular se continuă cu o formaţiune filiformă numită filum terminale, care ajunge până
la baza coccisului Măduva corespunde ca lungime cu canalul vertebral până la a treia lună
de viaţă intrauterină. La noul născut se termină la nivelul vertebrei lombare 3, iar la adult la
vertebra lombară 2.

Coloana vertebrala
Măduva este împărţită în 4 regiuni:

-cervicală între vertebrele C1 – C6

-toracală C6-T9

-lombară T9-T12

-sacrală T12-L2

Din aceste regiuni pornesc 31 perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari,
5 sacrali, 1 nerv coccigian. Fiecare segment din măduvă, care prezintă o pereche de nervi
spinali se numeşte segment spinal.

Din cauza lipsei de corespondenţă dintre lungimea coloanei şi a măduvei şi ca urmare a

faptului că fiecare nerv părăseşte canalul vertebral prin orificiul intervertebral corespunzător ,
rădăcinii nervului spinal au o dispoziţie din ce în ce mai oblică în regiunea lombară şi sacrală
ajungând vertical. Rădăcinile nervilor spinali din zona lombară, sacrală şi coccigiană coboară
vertical alături de fillum terminale, formând coada de cal.

Nervii spinali.
Nervul = mănunchi de fibre nervoase în afara sistemului nervos central

Fibra nervoasă=axon

Fibrele nervoase care alcătuiesc nervii spinali sunt atât motori cât şi senzitive, somatice
şi vegetative, deci nervii spinali sunt nervi mixşti.

Fiecare nerv spinal (31 perechi) are 2 rădăcini: una anterioară (motoare) şi una
posterioară, care prezintă ganglionul spinal (senzitivă).

Encefalul.
Encefalul este partea sistemului nervos central situată în cutia craniană.

Este alcătuit din:

- trunchiu cerebral, cerebel, diencefal, telencefal (creirul mare).

Trunchiul cerebral.

8
 Este format din următoarele componente: bulbul rahidian, puntea lui Varolio,
mezencefalul.

Bulbul rahidian
Este segmentul inferior a trunchiului. Între bulb şi măduvă nu există o demarcaţie clară,
bulbul numindu-se şi măduvă prelungită. Are formă de trunchi de con, cu baza mare
orientată în sus şi baza mică orientată în jos, spre măduvă. Limita superioară a bulbului este
reprezentat de şanţul bulbo-pontin (şanţul dintre bulb şi punte).

Bulblul este alcătuit din substanţă cenuşie şi substanţă albă.

Substanţa cenuşie este situată la interior. În jumătatea inferioară a bulbului dispoziţia este
ca în măduvă, dar în jumătatea superioară nu mai este dispusă sub formă de coloane, ci se
fragmentează în grămezi de celule nervoase care alcătuiesc nucleii bulbului. Această
fragmentare are loc datorită încrucişării fasciculelor substanţei albe. Nucleii sunt motori,
senzitivi, vegetativi şi proprii. Nucleii motori corespund coanelor anterioare ale
măduvei.Reprezintă originea fibrelor motori care alcătuiesc anumiţi nervi cranieni. Nucleii
senzitivi corespund coanelor posterioare a măduvei. Nucleii vegetativi corespund coanelor
laterale ale măduvei. Sunt centri ai unor reflexe vegetative. Nucleii proprii nu au echivalent la
nivelul măduvei. Substanţa albă este alcătuită din fibre ascendente, descendente şi proprii
sau de asociere, carefac legătura între diferiţi nuclei ai bulbului.

Puntea lui Varolio.

Reprezintă segmentul mijlociu al trunchiului cerebral, fiind situată între bulb şi
pedunculii cerebrali. Are forma unei benzi de substanţă nervoasă, lată de 3 cm, dispusă
transversal între emisferele cerebeloase. Este delimitat inferior de şanţul bulbo-pontin, iar
superior de şanţul ponto peduncular (care o separă de pedunculii cerebrali ai
mezencefalului). Puntea lui Varolio este alcătuită din substanţă cenuşie şi substanţă albă.
Substanţa cenuşie se află la interior, formând grămezi de celule nervoase care formează
nucleii punţii.

Mezencefalul.
Este situat între punte şi diencefal, fiind străbătut de apeductul cerebral sau al lui
Sylvius, care reprezintă un canal strâmt care leagă ventriculul 4 de ventriculul 3.

Mezencefalul prezintă două feţe: antero-laterală şi posterioară.

Faţa antero-laterală reprezentat în cea mai mare parte de pedunculii cerebrali.

Aceştea sunt două cordoane de substanţă nervoasă, situate între puntea lui Varolio şi
diencefal, continuându-se spre creierul mare.

Mezencefalul este format din substanţă albă şi substanţă cenuşie, aflată la interior
sub formă de grămezi care formează nucleii mezencefalului (motri, senzitivi, vegetativi şi
proprii). Substanţa albă este formată din fascicule ascendente şi descendente, precum şi din
fibre nervoase care leagă diferiţi nuclei ai mezencefalului între ei.

9
 Nervii cerebrali (cranieni).
Sunt nervi perechi şi simetrici inervând extremitatea cefalică. Suntanalogii nervilor
spinali, alcătuind împreună cu aceştia sistemul nervos periferic. La om sunt 12 perechi de
nervi cranieni, notate cu cifre romane. După funcţie se împart în trei grupe: senzitivi, motori şi
mixt

Cerebelul (creierul mic).

Este aşezat în loja posterioară a cutiei craniene, deasupra trunchiului cerebral sub
lobii occipitali ai creierului mare.Cerebelul are formă ovoidă, cu diametrul mare dispus
transversal. Prezintă o porţiune mediană numită vermis şi două porţiuni laterale numiţi
emisfere cerebeloase. Cerebelul are trei feţe: superioară în raport cu cortul cerebelului;
inferioară în raport cu fosele cerebeloase ale occipitalului; anterioară în raport cu trunchiul
cerebral.

Corpul cerebelului are un lob anterior şi unul posterior. Cerebelul este legat de
trunchiul cerebral prin pedunculii cerebeloşi. Pedunculii inferiori leagă cerebelul cu bulbul, cei
mijlocii leaga cerebalul cu puntea, iar cei superiori realizează legătura cu mezencefalul.
Împreună cu trunchiul cerebral, cerebelul delimitează ventriculul 4.

Substanţa cenuşie este dispusă la periferie, formând cortexul sau scoarţa

cerebeloasă.

Există substanţă cenuşie şi în interiorul celei albe formează nucleii cerebeloşi.

Cortexul cerbelos este format din 3 straturi de celule dispuse uniform pe toată suprafaţa
cerebelului.

Nucleii cerebelului sunt perechi situaţi atât în vermis cât şi în emisferele cerebeloase.

Substanţa albă este formată din 3 feluri de fibre: de asociere care leagă diferitele
zone ale substanţei cenuşii din cadrul aceleaşi emisfere, comisurale care leagă cele două
emisfere cerebeloase între ele şi fibre de proiecţie, leagă cerebelul de alte etaje ale
sistemului nervos.

Diencefalul (creierul intermediar)

Este interpus între mezencefal şi creierul mare. Se află în prelungirea trunchiului
cerebral, sub emisferele creierului mare. Este alcătuit din mai multe mase de substanţe
nervoasă: talamusul, metatalamusul, epitalamusul, hipotalamusul şi subtalamusul. În
interiorul diencefalului se află ventriculul 3.

Are două feţe: bazală vizibilă la exterior şi posterioară acoperită de emisferele

cerebrale. Faţa bazală prezintă chiasma optică care este un cordon de substanţă albă
formate din fibrele nervoase ale nervilor optici. Tot pe faţa bazală se află şi glanda hipofiză.
Faţa posterioară prezintă epifiza sau glanda pineală sub forma unui corpuscul culcat pe
coliculii cvadrigemeni superiori.

Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub formă de nuclei, iar susbtanţa albă la
exterior.

10
 Creierul mare ( Telencefalul sau Emisferele cerebrale)
Reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central, motiv pentru care
este numit creierul mare. Este împărţit în 2 emisfere cerebrale, una dreaptă şi una stângă
separate printr-un şanţ adânc numit fisură interemisferică sau longitudinală. În partea bazală
a acestei fisuri, emisferele sunt unite printr-o lamă de substanţă albă numită corpul calos.

Creierul mare are formă ovoidă, cu axul mare orientat antero-posterior. Fiecare
emisferă prezintă 3 extremităţi sau poli, 3 feţe şi 3 margini. Extremităţile sunt: anterioară (pol
frontal); posterioară (pol occipital) şi latero-inferioară (pol temporal.

Feţele emisferelor cerebrale prezintă numeroase şanţuri numite scizuri sau fisuri.

Lobii emisferelor cerebrale sunt numiţi după oasele cutiei craniene cu care se află în
raport. Fiecare emisferă este împărţită prin şanţurile mai adânci în patru lobi: frontal în raport
cu osul frontal situat înaintea şanţului central; parietal în raport cu osul parietal; temporal în
raport cu osul temporal situat sub şanţul lateral; occipital în raport cu osul occipital.

Pe faţa bazală a emisferelor cerebrale se află bulbul şi tractul olfactiv. Pe faţa inferioară
a lobului frontal se află cel mai vechi segment al creierului mare, anume creierului olfactiv
care prelucrează informaţiile legate de miros. Creierul olfactic are suprafaţă netedă fără
circumvoluţii, alcătuied paleocortexul.

Creierul mare este alcătuit din substanţa cenuşie şi albă.

Substanţa cenuşie este dispusă la suprafaţa formând scoarţa cerebrală sau cortexul
cerebral, dar este prezentă şi la baza emisferelor, unde alcătuieşte nucleii bazali sau corpul
striat. Scoarţa cerebrală este alcătuită din neuroni de tip, formă şi mărimi diferite, dispuşi pe
mai multe straturi repartizate neuniform. În afară de celulele nervoase, scoarţa mai conţine
nevroglii, fibre nervoase şi vase sangvine.

CAPITOLUL III
NOTIUNI DESPRE BOALA (ANXIETATE)

11
 Anxietatea este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate,
de tulburare, difuz. Tulburările de anxietate sunt foarte frecvente si afectează 14% din
populatie. Acuzele pacientilor sunt de natură fizică, ei nefiind constienti că la baza
problemelor apărute stă anxietatea .
Tulburările de anxietate cuprind o serie de probleme. În această categorie se includ
următoarele forme: anxietate generalizată, fobia socială, fobii specifice (ex. fobia de insecte,
frica de spații deschise sau închise), atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă si
stresul post-traumatic.

Anxietatea reprezintă o problemă foarte frecvent întâlnită în viata de zi cu zi. Aproximativ

25% din populație suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumita perioadă a
vietii lor. Alti 25% au o anxietate mai putin severă (ex. frica de soareci sau păianjeni).

Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frică intensă, care este o emotie umană
normală, si care ne ajută în confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni trăiesc o frică foarte
intensă si iratională, care nu este justificată prin prezenta unei situatii periculoase. O
persoană anxioasă continuă să simtă o neliniste permanentă, care interferează si cu viata sa
cotidiana. Acesta poate să indice prezenta unei tulburări de anxietate. Însumând cele spuse
mai sus, anxietatea resimtită de o persoană este o frica foarte intensă si nejustificată de un
pericol adevărat.
Anxietate generalizată.
Este frica exagerată si grija legată de lucruri comune. Centrul anxietătii poate fi
reprezentat de prieteni, familie, sănătate, muncă, bani sau ratarea unei întâlniri importante
(de fapt tot ceea ce este important persoanei poate să capteze centrul atentiei ca focus al
anxietătii). Vorbim despre anxietate generalizată dacă grija exagerată este prezentă în
aproape fiecare zi, timp de 6 luni, si dacă persoana are dificultăți în controlarea anxietătii. În
plus persoana mai simte una sau mai multe dintre următoarele simptome:

 irascibilitate si iritabilitate usoară;

 oboseală;

 insomnie;

 probleme de concentrare; (nu se simte capabil să gândească)

Fobia socială
Constă în frica de evaluarea si judecata negativă a altor oameni. De aceea oamenilor
caracterizati prin fobie socială le este frică să facă ceva ce i-ar putea umili în fata publicului –

12
de ex. a vorbi în public, a folosi toalete publice, a mânca sau a bea în public, sau orice altă
situatie socială incluzând comportamentul la petreceri sau/si la locul de muncă. Cei care
suferă de fobie socială pot să simtă frica în cazul unei singure, sau în cazul mai multor
situatii. Această frică poate sa conducă la evitarea situatiilor respective, care, ulterior poate
să ajungă la izolare.

Fobii specifice
O persoană cu fobie specifică simte o frică persistentă si iratională de un obiect, o situatie.
Frica poate să apară fată de anumite animale, locuri sau persoane, si poate să fie atât de
intensă încât persoana respectivă va manifesta simptome fizice intense sau atac de panică.
Aceste fobii specific se pot referi la câini, sânge, furtuna, păianjeni, ace, sau la alte obiecte
si situatii, dar, în orice caz anxietatea resimtită este exagerată si tulburătoare. Adultii care
suferă de fobii de obicei sunt constienti de faptul că frica lor este exagerată si iratională. În
orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situatia sau persoana care stau la baza fricii poate să
le restrângă viata.

Tulburare de panică
Atacurile de panică sunt comune în populatia umană comparativ cu tulburările de panică,
care sunt mai rar întâlnite. Atacurile de panică pot să nu fie legate de o situatie anume, ci pot
apărea spontan. Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu tulburare de panică, trebuie să
aibă circa 4 atacuri de panica lunar într-o perioadă mai îndelungată. Tulburarea de panică
poate să fie diagnosticată dacă atacurile de panică sunt frecvente si există si o frică intensă
si persistentă de aparitia unui alt atac de panică.

Tulburarea obsesiv-compulsivă (ocd)

Oamenii care au această tulburare au gânduri (ex. O femeie are senzatia că sotul ei o
însală fără a avea însă nici un indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare si
nedorite. În acelasi timp se simt si fortate să efectueze ritualuri mentale si comportamentale,
ca de ex. spălatul excesiv al mâinilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi),
sau verificarea repetitivă a anumitor lucruri (de ex. dacă a încuiat usa, sau dacă a stins
aragazul). De obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor
sau a gândurilor lor.

CAPITOLUL IV.

13
 METODE DE LUCRU FOLOSITE IN INGRIJIREA
BOLNAVULUI CU ANXIETATE.

In urmarirea acestor cazuri am parcurs cele cinci etape ale procesului de ingrijire:

1.Culegerea datelor.Am cules date despre pacienti discutand cu membrii familiei si

cadrele medicale care s-au ocupat de bolnavi la camera de garda,astfel m-am informat
asupra suferintei,obiceiurilor de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.

2.Analiza si interpretarea datelor mi-au permis sa evidentiez probleme de dependenta

si sursa de dificultate care le-a generat,astfel am elaborate „diagnosticul de ingrijire”.

3.Planificarea ingrijirilor.Odata ce am eliberat diagnosticul de ingrijire,am determinat

obiectivele ce trebuiau urmarite si mijoacele prin care pot atinge aceste obiective.

4.Executarea,aplicarea interventiilor.Am utilizat planul ingrijirilor precizand concret

interventiile mele in ingrijirea bolnavului.

5.Evaluarea a constat in analiza rezultatelor obtinute in urma interventiilor in fiecare

caz.

CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ

14
 CAZUL I

NUME: P.R

SEX: MASCULIN

VARSTA: 20 ANI

OCUPATIA: STUDENT

NATIONALITATE: ROMANA

ANTECEDENTE MEDICALE: FARA ANTECEDENTE MEDICALE

DATA INTERNARII: 5 FEBRUARIE 2014

MOTIVELE INTERNARII: INSOMNII,FRICA DE A IESI IN SOCIETATE

DIAGNOSTICUL MEDICAL: Fobie sociala.

ISTORICUL BOLII:Bolnavul este la prima internare in sectia de psihiatrie.

Familia afirma ca de o luna de zile pacientul prerzinta o teama nejustificata de anturajul

acestuia refuzand sa se mai intalneasca cu prietenii sai , cunostintele sale , rudele sale si sa
mai iasa din casa invocand diverse motivatii. La inceput familia a incercat sa-l ajute, sa-l
incurajeze dar simptomatologia agravandu-se au apelat la specialist, motiv pentru care se
interneaza in sectia noastra pentru investigatii ,tratament de specialitate si supraveghere.

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE.

1.A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

 Frecventa respiratorie R=29 resp/minut-tahipnee

 Frecventa pulsului P=200 pulsatii/minut- tahicardie
 T.A=115/140mm Hg

2.A SE ALIMENTA SI HIDRATA

 Se alimenteaza si hidrateaza singur insuficient

3.A ELIMINA

 Mictiuni normale
 Tranzit digestiv normal

15
4.A SE MISCA,A PASTRA O BUNA POSTURA

 Capacitate buna de a se misca.

5.A DORMI,A SE ODIHNII

 Stare depresiva,insomnia

6.A SE IMBRACA SI DEZBRACA

 Se imbraca si se dezbraca singur

7.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

 prezinta febra si frisoane T-37,4

8.A FI CURAT ,A-SI PROTEJA TEGUMENTELE CURATE

 Aspect exterior neingrijit

 Igiena corporala fiind efectuata de el

9.A EVITA PERICOLELE

 Stare depresiva
 E putin speriat

10.A COMUNICA

 Comunicare ineficienta datorita anxietatii, fricii de aglomeratie

11.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VALORILE SALE

Stima de sine mult diminuata, are impresia ca este inferior colegilor sai

12.A SE REALIZA

 Nemultumit de capacitatea sa de realizare, ii este frica sa mai mearga la facultate,

la cursuri

13.A SE RECREA

 incapacitate de a se recrea datorita anxietatii ,sta mai mult in camera sa

14.A INVATA

Cunostinte insuficiente legate de boala, starea sa si de evolutia acestora

DIAGNOSTIC DE NURSING

16
 1.Respiratie si circulatie deficitare datorita anxietatii;
2.Alterarea alimentarii si hidratarii prin deficit datorita fobiilor
3.Dificultate de a se odihni din cauza insomniilor
4.Alterarea mentinerii temperaturii in limite normale;
5.Dezinteres fata de aspectul sau datorita anxietatii
6.Risc de traumatizare psihiuca din cauza starilor depresive
7. Comunicare ineficienta cu familia datorita anxietatii.
8. Diminuarea stimei de sine din cauza anxietatii;
9.Incapacitate de a se recrea din cauza starii de frica permanente;
10.Cunostinte insuficienta legate de boala sa

PLANUL DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI P.R CU

FOBIE SOCIALA.
NEVOIA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII INERVENTII EVALUARE
AFECTATA PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de Respiratie si Pacientul sa -umezeste aerul -administreaza -pacientul
a avea o circulatie aiba o buna din incapere tratamentul prezinta
buna deficitara respiratie si Pacientul sa aiba conform respiratie si
respiratie si datorita circulatie o buna respiratie indicatiilor circulatie
circulatie anxietatii si circulatie -invata medicului; corespunzatoare
pacientul sa -pregateste si
renunte la recolteaza
obiceiurile produse
daunatoare; biologice
-invata pacientul pentru analize
sa aiba o de laborator
alimentatie bogata
infructe si
zarzavaturi, sa
evite grasimile si
clorura de sodium;
-aplica tehnici de
favorizare a
circulatiei
2.Nevoia de Alterarea Pacientul sa -exploreaza pre- -alimenteaza si Pacientul sa
a bea si de alimentarii si se alimenteze ferintele paci- hidrateaza alimenteaza si
a manca hidratarii prin si sa se entului asupra ali- pacientul hidrateaza
deficit datorita hidrateze Meselor premise parenteral la corespunzator
fobiilor corespunzator sau interzise; indicatia
Serveste pacientul medicului
cu alimente la o
temperature
moderata, la ore
regulate si
prezentate

17
 atragator;
-asigura un climat
cald, confortabil si
incurajeaza
pacientul
3.Nevoia de Dificultate in a Pacientul sa Linistesc Administrez Pacientul sa mai
a dormi,a se se odihni ,este aiba un somn pacientul,aerisesc antidepresivele linistit .Pacientul
odihni. agitat are linistit,sa camera si la orele poate sa
insomnia. doarma stabilesc o prescrise de doarma.
aproximativ temperature medic si
10 ore pe ambientala de sedative la
noapte. 21⁰C. nevoie
4.Nevoia de Alterarea Pacientul sa Asigur conditii de Administrez Temperatura
.a-si temperaturii nu prezinte confort termic in antitermice si pacientului
mentine corporale. febra. salon .Masor antibiotice revine la limite
temperatura temperatura recomandate normale.
corpului in bolnavului in de medic.
limite intervaluri cerute
normale. de medic si notez
valorile.
5. Nevoia Dezinteres Pacientul sa -ajuta pacientul sa Pacientul este
de a fi curat, fata de prezinte un isi faca baie sau preocupat de
ingrijit , de a aspectul sau aspect ingrijit dus; aspectul sau si
proteja datorita -ajuta pacientul de igiena sa
tegumentele anxietatii sa-si schimbe
si atitudinea fata de
mucoasele aspectul sau fizic;
-constientizeaza
pacientul de
importanta
mentinerii curate
si ingrijite a
tegumentelor
6.Nevoia de Risc de Sa se Deschid o linie de Este La 48 de ore
a evita traumatizare linisteasca si comunicatie cu supravegheat pacientul
pericolele. psihiuca din sa pacientul vorbind permanent intelege
cauza starilor constietizeze despre lucruri de pentru a necesitatea
depresive necesitatea interes pentru observa din internarii si se
internarii. varsta lui ii explic timp daca apar linisteste.
ca va sta internat modificari ale
o perioada scurta starii de
pentru a vedea cu sanatate.
evolueaza boala.
-asigura conditii
de mediu
adecvate pentru a
evita pericolele
prin accidentate;
-informeaza si
stabileste
impreuna cu
pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate
7.Nevoia de Comunicare Sa Purtam discutii de La 72 ore

18
a comunica ineficienta cu colaboreze cu interes pentru pacientul este
familia datorita cadrele pacient ori de cate mai degajat
anxietatii medicale. ori ne intalnim in comunica cu
salon sau pe cadrele
coridor. medicale si
-identifica familia si isi
cauzele, manifesta
natura,intensitatea curiozitatea.
fricii;
-familiarizeaza
pacientul cu
mediul nou;
-limiteaza atentia
acordata
gandurilor triste
8. Nevoia Diminuarea -pacientul sa- -ajuta pacientul sa Dupa 4 zile
de a actiona stimei de sine si recapete identifice cauza pacientul are
conform din cauza increderea in frustrarii; mai multa
propriilor sine -il incurajeaza sa- incredere in el
anxietatii;
convingeri si exprime
si valori, de sentimentele si
a practica nevoile;
religia --il asigura de
confidentialitate si
ii pastreaza
secretele
9.Nevoia de Incapacitate -pacientul sa - castiga incre- Pacientul
a se recrea de a se recrea se relaxeze si derea pacientului practica activitati
din cauza recreeze si il ajuta sa depa- de relaxare si
starii de frica seasca momen- recreere
permanente tele dificile;
-invata pacientul
tehnici de rela-
xare;
-alege mijloacele
de recreere
individualizate

10.Nevoia Cunostinte Pacientul sa- -exploreaza Pacientul a

de a invata insuficienta si insuseasca nivelul de acumulat
legate de boa- mai multe cunostinte al cunostinte noi
la sa cunostinte pacientului privind despre boala sa
despre boala boala sa; si vrea sa
sa -identifica mani- acumuleze cat
festarile de de- mai multe
pendenta , sursele notiuni
de dificultate ;
-stimuleaza
dorinta de
cunoastere;
-motiveaza
importanta
acumularii de noi
cunostinte ;
-constientizeaza

19
 pacientul asupra
propriei
responsabilitati
privind sanatatea

Dupa 15 zile de spitalizare pacientul este externat fara a se observa complicatii ale bolii cu
recomadarea sa urmeze tratamentul in continuare si sa revina la un control dupa o luna de
zile.

CAZUL II

NUME:E.R

SEX:MASCULIN

VARSTA:40 DE ANI

OCUPATIA:SOFER

NATIONALITATE:ROMANA

STARE CIVILA:CASATORIT

ANTECEDENTE MEDICALE:FARA ANTECEDENTE

DATA INTERNARII:27 APRILIE 2014

MOTIVELE INTERNARII:INSOMNIE.ANXIETATE,STRES

DIAGNOSTIC MEDICAL:STRES POST-TRAUMATIC

ISTORICUL BOLII:Bolnavul este la prima internare in sectia psihiatrie.

In urma cu doua saptamani pacientul a suferit un traumatism psihic major fiind implicat intr-
un accident rutier fara leziuni somatice , dar de atunci este foarte speriat, nu doarme
noaptea, ,nu vrea sa mai sa conduca masina,prezinta transpiratii reci , tremur al
extremitatilor, stari de anxietate nemotivate, simptomatologie pentru care se interneaza in
sectia noastra pentru investigatii, supraveghere si tratament de specialitate

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

20
1.A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

 Frecventa respiratory 22 respiratii/minut

 Frecventa pulsului 90 pulsatii/minut
 T.A 120/95 mmHg

2.A SE ALIMENTA SI HIDRATA

 Se alimenteaza si hidrateaza singur ineficient.

3.A ELIMINA

 Mictiuni normale
 Tranzit intestinal normal

4.A SE MISCA ,A PASTRA O BUNA POSTURA

 Capacitate buna de a se misca

5.A DORMI,A SE ODIHNII

 Stare depresiva,insomnie

6.A SE IMBRACA SI DEZBRACA

 Se imbraca si se dezbraca singur

7.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITELE NORMALE

 Prezinta febra si frisoane T-37,8⁰C

8.A FI CURAT,A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE

 Aspect exterior neingrijit

 Igiena corporala fiind efectuata de el.

9.A EVITA PERICOLELE

 Este putin speriat in ceea ce priveste perioada pe care o va petrece in spital.

10.A COMUNICA

 Nu prea comunica cu familia sa,cu pacienti si cu personalul medical.

11.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE

 Stima de sine este diminuata se crede foarte inferior fata de prietenii lui

12.A SE REALIZA

 Nemultumit de capacitatea lui de a se realiza in viata.

13.A SE RECREA

 Incapacitatea de a se recrea din cauza bolii.

21
 14.A INVATA

 Cunostinte insuficiente despre boala sa.

DIAGNOSTIC DE NURSING:
1.Nu se poate odihnii din cauza insomniilor.

2.Risc de traumatizare psihica din cauza anxietatii.

3.Este retinut in privinta comunicarii cu cadrele medicale.

4.Respiratie si circulatie deficitare din cauza anxietatii.

5.Dezinters total fata de aspect fizic din cauza anxietatii.

6.Dimiunarea stimei de sine din cauza fobiilor.

7.Incapacitatea de a se recreea din cauza anxietatii.

8.Nelinistea cu privire la perioada care o va petrece in spital.

PLANUL DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI E.R CU STRES POST-TRAUMATIC.

NEVOIA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

AFECTATA PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE

1.A dormi,a Dificultate in a Pacientul sa Linistesc Administrez Pacientul este mai

se odihni. se odihni din doarma pacientul,aerisesc antidepresivele linistit. .Pacientul poate
cauza aproximativ 8 camera. la orele sa doarma.
insomniei. ore pe noapte. prescrise de
medic.

2.A evita Pacientul se Sa se Deschid o linie de Este La 24 de ore pacientul

pericolele. teme de linisteasca si comunicatie cu supravegheat intelege necesitatea
perioada pe sa pacientul vorbind permanent internarii si se
care o va constientizeze despre lucruri de pentru a linisteste.
petrece in spital. necesitatea interes pentru varsta observa din
internarii. lui ii explic ca va sta timp daca apar
internat o perioada modificari ale
scurta de timp. starii de
sanatate.

3.A comunica Este retinut in Sa colaboreze Purtam discutii de La 72 ore

privinta cu cadrele interes pentru pacientul
comunicarii cu medicale. pacient ori de cate este mai

22
 cadrele ori ne intalnim in degajat
medicale. salon sau pe coridor. comunica
-identifica cauzele, cu
intensitatea fricii;
cadrele
medicale
si familia
sa.

4. Nevoia de Respiratie si Pacientul sa Pacientul sa aiba o -administreaza -pacientul prezinta

a avea o circulatie aiba o buna buna respiratie si tratamentul respiratie si circulatie
buna deficitara din respiratie si circulatie. conform corespunzatoare
cauza anxietatii. circulatie -aplica tehnici de indicatiilor
respiratie si
favorizare a medicului.
circulatie circulatiei
- invata pacientul sa
aiba o alimentatie
bogata in fructe si
legume.

5. . Nevoia -Dezinteres total Pacientul sa -ajuta pacientul sa isi -Pacientul este

de a fi curat, fata de aspecul prezinte un faca baie sau dus; preocupat de
ingrijit , de a sau sin cauza aspect ingrijit -ajuta pacientul sa-si aspectul sau si de
proteja anxietatii. schimbe atitudinea igiena sa corporala.
tegumentele fata de aspectul sau
si fizic.
mucoasele

6. . Nevoia Diminuarea -pacientul sa- -ajuta pacientul sa Dupa 7 zile pacientul

de a actiona stimei de sine si recapete identifice cauza are mai multa
conform din cauza increderea in frustrarii; incredere in el.
-il incurajeaza sa-si
propriilor anxietatii; sine
exprime sentimentele
convingeri si si nevoile;
valori, de a
practica
religia

7. .Nevoia Incapacitate de -pacientul sa - incearca sa ii Pacientul practica

de a se a se recrea din se relaxeze si castigi increderea activitati de relaxare.
recrea cauza anxietatii. recreeze. pacientului si ajutal
sa depaseasca
momentele dificile;

8. Nevoia de Cunostinte Pacientul sa -exploreaza nivelul Pacientul a acumulat

a invata insuficienta stie mai multe de cunostinte al cunostinte noi despre
legate de boala despre boala pacientului privind boala sa
sa. sa. boala sa;
-stimuleaza dorinta
de cunoastere.

23
Dupa 15 zile de spitalizare pacientul este externat cu recomandarea ca dupa 7 zile sa revina
la control

CONCLUZII

24
 Anxietatea este una din marile probleme ale medicinii moderne.Contrar prejudicatiilor care
mai dainuie in randul populatiei si chiar in anumite cercuri medicale,aceasta boala este
curabila.Prognosticul depinde de mai multi factori,dintre care cel mai important este
prevenirea si profilaxia,urmat de diagnostic precoce si de tratament
corespunzator,competent.

Tratamentul propriu-zis care si el trebuie sa fie instituit cat mai repede,trebuie sa fie
condus de specialist in psihiatrie.

In urma elaborarii acestei lucrari am acumulat multe informatii noi si necesare cu privire
la anxietate.

Am invatat cat de importanta este colaborarea cu cadrele medicale,in efecutarea

tratamentului bolnavilor,si comportamentul asistentei fata de pacienti,acela de a avea un
spirit binevoitor,de a manifesta compasiune,de a fi alaturi de pacienti in suferinta lor.

Comportamentul asistentei fata de pacientii pe care ii are in grija determina intr-un

anumit fel reactia bolnavului fata de boala si ii motiveaza sa lupte cu ea.

25
26
 BIBLIOGRAFIE

1.LUCRETIA TITIRCA, Ghid de nursing Vol I,EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA

Bucuresti 2001.

2.CAROL MOZES,Tehnica ingrijiri bolnavului,Editura medicala Bucuresti 2003.

3. CORNELIU BORUNDEL,Medicina interna Bucuresti.

4.Holdevici (2000) Psihoterapia tulburariilor anxioase Editura Ceres Bucuresti .

5.Imandescu ,I,B (2005) Psihologie medicala : I.Psihologia sanatatii,Editura

Infomedica,Bucuresti.

6.Holdevici (2002) Psihoterapia Anxietatii Editura Dual Tech Bucuresti.

27