Curs 1

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII

Pielea=Organul cutanat reprezinta invelisul exterior al corpului.Intre 1,5- 2 m patrati.

-greutatea 1/15 din greutatea corpului
-grosimea difera,mai groasa pe palme si plante
-culoarea este data de cantitatea de pigment melanic si distributia,cantitatea de
carotene,grosimea,vascularizatie.

Structura microscopica
-Dinspre exterior spre interior:Epiderm, Derm,Hipoderm.

EPIDERM:epiteliu pavimentos pluristratificat alcatuit din keratinocite,Cheratina are un rol structural.

-Melanocite,cellule Langerhans
-Keratinocitele sunt dispuse in mai multe straturi:
1)Stratul Bazal(Germinativ) are un rand de cellule cilindrice,voluminoase,ax mare perpendicular pe
membrane bazala.Ele se numesc Keratinoblasti.(28-30 de zile rata de refacere a pielii)
2)Stratul Spinos(Malpighian) are 6-20 de randuri de keratinocite,voluminoase cu nucleu
mare,poligonale,citoplasma eozinofila.Celulele se turtesc pe masura ce evolueaza si se aplatizeaza.
3)Stratul Granulos are 5-6 randuri de cellule romboide , axul parallel cu suprafata pielii ,nucleu picnotic.
4)Stratul Lucidum are 2-3 randuri de cellule turtite si nucleul poate fi absent
5)Stratul Cornos are 4-10 randuri de cellule care se numesc cornocite,turtite,fara nucleu.Partea
superficiala are un strat disjunct (cellule ce se pot desprinde la cele mai mici traumatisme.

Melanocite:cellule denditrice la nivelul stratului bazal,bulbului firului de par,tecii ext al firului de

par,retinei,coroidei.Pot sintetiza melatonina.

Celulele Langerhans:cellule dendritice localizate bazal in derm,epiderm,anexele pielii.Au rol

immunologic,reglator al functiei mitotice.

Jonctiunea dermoepidermica(mb bazala) limita intre epiderm si dermul papilar.

-are un aspect ondulat cu prelungiri dermice in epiderm(papile dermice) ,papile epidermice(creste
interpapilare).

DERM :tesut conjunctiv

-situat sub epiderm, are 2 straturi :corpul(derm papilar) si Korionul.

HIPODERM :tesut fibroadipos deasupra aponevrozei

-grosimea difera
-alc din lipocite grupate in lobuli separate prin septuri conjunctivo-vasculare.
-la nivelul hipodermului sunt vase de sg,bulbi pilosi,glomeruli sudoripari,filete nervoase.

1
Functiile pielii
1)Functia de protectie:asigurata de keratina din epiderm,unghii,fire de par,derm,hypoderm.
-protectie termica asigurata de gl sudoripare
-protectia aintiinfectioasa asig de stratul cornos disjunct
-fotoprotectia:keartina,melanina.
-protectia fata de ag chimici asigurata de stratul cornos:filmul hidrolipidic,mantaua acida.
-mentinerea echilibrului mediului intern prin limitarea pierderilor de apa.
2)Functia imunologica:cel Langerhans,Keratinocite,limfocite.
3)Functia senzoriala
4)Functia endocrina
5)Functia respiratorie :0,3-1,5 din schimburile gazoaase.Termoreglarea prin termoreceptori externi.
6)Functia hematopoietica sistemul reticuloendotelial
7)Functia excretore:gl sebacee,sudoripare
8)Functia de comunicare socio sexuala:culoare,aspect estetic al pielii.

Curs 2

INFECTII VIRALE

Leziunile cutanate din cursul infectiilor virale pot sa apara pe 3 cai :inoculare directa,infectie
sistemica,extensie locala de la un focar intern.
-celula gazda poate sa ramana infectata mult timp fara semne clinice.
-in anumite conditii virusul se multiplica producand leziuni caracteristice.Multiplicarea si severitatea
depind de tipul virusului si rasp imun al gazdei.
-infectiile virale cutanate sunt facute de virusul ADN, mai putin de ARN.

Infectii cu herpes virusuri

Herpesul reprez o epidermo-neuroviroza contagioasa ,cu 2 localizari distincte:
1)Tipul 1 produce localizarea facial,peribucala.
2)Tipul 2 localizare genitala.

Manifestari clinice:
-debut brusc prin eruptii veziculoase cu elem in nr variabil grupate in buchet pe o baza eritemo-
inflamatorie dureroasa , rar poate fi o vezicula solitara.
-plafonul veziculei se rupe rapid lasand in urma eroziuni cu contur policiclic si se cicatrizeaza in aprox 2
sapt.
-in localizarile cutanate ele se acopera cu cruste lasand dupa o cicatrizare o mica macula eritematoasa.

Forme clinice:
1)HERPESUL CUTANAT DE PRIMA INFECTIE AL FETEI SI MUCOASEI BUCALE:leziune
obligatore,majoritatea sunt infectati in copilarie.
-2/3 din cazuri e inaparent,restul se manifesta printr o gingiva-stomatita herpetica.Dupa 3-5 zile
afectiunea debuteaza brusc cu febra ,varsaturi,rar semne neurologice.
-semnele generale sunt urmate de cele locale-eruptii la nivelul mucoasei,faringelui,amigdalelor.

2
2)HERPESUL GENITAL DE PRIMA INFECTIE
-inoculare pe cale sexuala
-prima infectie trece neobservata
-statistic mai frecv la B necircumscrisi
-eroziune policiclica prin ruperea veziculelor
-uneori erupta este la nivelul meatului cu usturimi la urinare
-subiectiv semnele prodromale:prurit moderat,usturimi,arsuri,dureri.

3)HERPESUL RECIDIVANT
-virusul herpetic 1 si 2 se cantoneaza in ganglionii spinali ai nv sacrati unde traiesc inactivi.

4)FORME CU MANIFESTARI NEUROLOGICE:

-aspectul unei meningoencefalite ,meningita simpla

5)FORME PROFUZE:eruptii buchete vezicule multiple,leziuni ziolate extinse pe suprafete largi cu

localizari.

6)RARA: in reg fesiera, crurala post,degetele mainii ,palma,planta.

7)FORME PROPRII VARSTEI COPILARIEI:infectia herpetica neonatala(de la o mama infectata,mortal in

50% cazuri)
-eczema, herpetica( infectie herpetica primara)

TRATAMENT GENERAL:
-nu e un tratament specific pt sterilizarea org
-aciclovirul cel mai folosit:nucleozid ciclic care inhiba AND-polimeraza herpetica.
-activarea se produce doar in cellule afectate
-e tratament de elective pt primo infectie si recidiva
-pt adm peros e sub forma de capsule sau comprimate de 200 si 400 mg
sub:ZOVIRAX,EUVIROX,ACICLOVIR.
-doza terapeutica este de 1 g/zi
-doze de 5 cp/zila interval de 4-5 ore
-tratament 7-10 zile
-in cazul recidivelor aceesi doza 5 zile
-pt profilaxia recurentelor:1-2 cp/zi 1-2 ani
-Pt injectii sub forma de pulbere,flacoane de 250 mg :Herpexin,Virolex sau 500 mg-Zovirax,Foscarent (iv
60 mg/kg corp)
-Alte forme: Ganciclovir-Cymevene,Famciclovir-Famvir,Valaciclovir-Valtrex cp de 500 mg
, Brivudinul-Helpin cp 125 mg.
-imunoterapia si imunoprofilaxia poate fi active sau pasiva :isoprinosim
-imunoterapia pasiva:imunoglobuline antiherpetice.

TRATAMENT LOCAL
-antivirale unguient,crema,solutie aciclovir 5% ,oftalmic 3%:aciclovir,zovirax de 5 ori/zi 4-5 zile.
-dupa vindecare pacientul continua inca 3 zile.

Colorantii
-violet de gentian :combate durerea,effect de cicatrizare.

3
-solutie Castellani (antimicotic) este antiseptic local ,fara reactii adv.

Localizare locala :igiena locala,spalaturi cu sol diluata Fnose pt 10 ml cu apa distilata 100 ml.
-ptevitarea suprainfectiei:faringosept,strepsils 3 zile 3-6 cp.
-badijonari cu solutie violet de gentian

Panaritiu:antivirale locale ,coloranti.

Genitale:spalaturi cu Rivanol,permanganate de potasiu ,antivirale,evitarea rap sexuale.

RP1/Valtrex 500 mg , o cutie ds intern 3-4 ori/zi

RP2/aciclovir crema, 1 flacon ds extern 3-4 ori/zi
RP3/rivalt cp 1 cp/zi ,7 zile – scump.

ZONA ZOSTER-HERPES ZOSTER

-neuroectodermoviroza manifestata prin eruptive veziculoasa cu elemente grupate in buchete aparand
in cateva zile ,unilateral,pe traiectul nv senzitivi.(intercostali,cervico-brahiali,auriculari,ramura oftalmica
a trigemenului)
-eruptia leziunii evolueaza fie spre crustificare fie spre ulceratie.
-in cazurile severe apare necroza si hemoragie.
-eruptia e precedata uneori cu multe zile inainte de dureri profunde,junghi,senzatia de arsura cu iradieri
diferite.
--la varstnici durerile dureaza si dupa vindecare clinica=algie postpsroriazica.
Complicatii:
-grave uneori cu sechele,cele mai frecvente sunt cu localizare oftalmica(ulceratii,keratita
interstitiala,iridociclita,irita).Rar nevrita optica,sindr Ramsay hunt( pe traiectul nv auricular,la nivelul
pavilionului urechii si conductul auditiv cu iradier in tample)
-boala e produsa de virusul Varicelo-zosterian.
-e o primoinfectie in copilarie inaparenta sau nu ,virusul se poate cantona in gg spinali posteriori care se
pot active in conditii favorabile:stress,afectiuni infectioase,limfoame maligne,tratam cu
citostatice,corticoizi,radioterapie,cancere in stadiul terminal,traume psihice,lipsa orelor de
somn,suprasolicitare.
TRATAMENT GENERAL:
-combaterea inflamatiei si a durerii,prev inf secundare si a altor complicatii,tratarea algiilor
postzosteriene.
-Algocalmin 1-2 fiole im, Aspirina 1-1,5 g/zi,Paracetamol 1-2 g/zi,Ketoprofen,Piafen,Ketospray 100,200
mg.
-AINS:fenilbutazona,indomethacin
-Steroidiene:prednisone 30-40 mg/zi timp de 7-10 zile sub protective obligatory antivirale.
-antib se adm curative dupa antibiograma in caz de suprainfectie:Rimfampicina 1 cp la 6 ore 150 mg
timp de 5-7 zile.
-Antivirale:7-10 zile
-Aciclovir 800- mg 4-5 ori/zi,amelioreaza durerea.
-Pamciclovir 250 mg 3/zi
-Valtrex 500 mg 1g/3 ori pe zi -2 cp
-Alanelf -1 cp/zi din plante ,refacerea terminatiilor nervoase.
-Adjuvant:vitamin B1,B6,B12,E,A,Cimentidina.

TRATAMENT LOCAL:

4
-In perioada de veziculatii OXimed,Oxycort tamponari cu alcool 90 grade de 2-3 ori/zi ,pudraje cu talc
sulfamidat 10.
-baneocin crema 100
-Fucidin fara H, crema sau unguient.
-Pt algiile postzosteriene ,topical este CAPSAICINA(zostrix), injectii intradermice cu apa
distilata,acupunctura.

PITIRIAZIS ROZAT GIBERT

-dermatoza eritemo-scuamoasa ce afecteaza adolescentii si adultii tineri.
-tendinta la vindecare spontana.
Clinic:
-debut cu placa unica eritemato-scuamoasa,rotund ovalar ,2-4 cm ,supraf si margini bine delimitate.
-acoperita de o scuama fia usor aderenta(medallion)
-dupa 5-7 zile apar elemente eruptive similar mai mici ,localizare la niv trunchiului,abdomen,radacina
mb mai rar.
-uneori pacientul acuza prurit.
Etiologie:herpesvirus
Tratament:Hidrocortizon mixuri.
-antihistaminic :claritine,aerius 1 cp/zi
-sedative
-tranchilizante
-dermatocorticoizi
-evitarea bailor fierbinti,sapun.

PAPILOAME,VERUCI,INFECTII ALE PIELII

Papiloma virusuri
-afecteaza tegum exterior,regiunea genital,mucoasa orala
-grup de virusuri AND
-frecv 7-10%,ridicata la scolari,adultii tineri.
-transmiterea este favorizata de microtraumatisme,frecventarea piscinelor
-virozele ano-genitale:prin contact sexual.

Forme clinice
1)Veruci vulgare
-papule rotund-ovalare,bine circumscrise cu suprafata keratozica,frecvent de culoarea pielii,gri
cenusii,rosii,isolate sau confluate in placi.
-nr variabil
-localizare pe degete,dosul mainii,picioarelor
-localizarile peri si subunghiale sunt dureroase si produc modificari
-frecvent la copii
-transmitere prin hetero/autoinoculare.
-prognostic bun 65% se regenereaza spontan
-sunt dispuse liniar pe traiectul leziunii

2)Verucile plantare

5
-superficiale: similar verucilor vulgare ,nedureroase,au aspect de veruci in mosaic
-profunde:leziunea elementara este papula,leziuni keratozice plate,discoid care intrerup cartilajul
normal al pielii.Sunt inconjurate de un inel cornos,unice sau multiple.Sunt foarte dureroase.Localizate in
zone de presiune ale plantei(calcai).

3)Veruci plane(juvenile)
-papule epidermice turtite,ferme la palpare,lucitoare,rotund-ovalare,1-4mm diam.
-culoare galbui-cenusiu apropiata de cea a pielii
-apare culoarea rosie care semnaleaza un raspuns din partea organismului
-loc:maini,degete,fata(frunte,obraji)
-prez la copii si adultii tineri
-de multe ori apar grupate

4)Papiloame-veruci filiforme :-digitate

-moluscum

-formatiuni exofitice,pediculate,de culoarea pielii

-nedureroase
-localizare:periorificial,peribucal,in regiunea cefalica , apar in zone de frecare :la gat(lant)
-se cauterizeaza usor
-100% are pe cineva in familie cu papiloame

5)Condiloame ano-genitale
A)CONDILOAME ACUMINATE(in creasta de cocos)
-afecteaza mucoasa genital si tegumentele perigenitale
-leziuni roz-rosietice,nekeratozice,care in timp capata un aspect albicios.
-devin vegetante,conopidiforme
-Localizare: B:gland,santul balano-preputial ,F:labii,vagin
-cresc in dimensiuni si In numar

B)CONDILOAME PLANE ALE COLULUI UTERIN :au potential oncogen

C)CONDILOMATOZA BUSCHKE-LOWENSTEIN (condilomatoza giganta)

Diagnostic paraclinic:
-examen histopatologic
-ex virusologic-biochimie

Diagnostic diferential:
-verucile palmo-plantare cu keratodermii circumscrise

-verucile plantare profunde diagnostic diferential :cicatrici fibroase, granuloma de corp strain.
Tratament
-Duofilm,Verofilm
-Acid salicilic +/- acidul lactic trateaza verucile vulgare- nu pt faciale si ano-rectale.
-crema protectoare-Cutaden dupa Duofilm ,Verofilm , seara sis dupa se pune un bandaj pentru
protectie.
-Podofilina 10-25%

6
-Podofilotoxina 0,5% pt verucila ano-genitale.Pe suprafete mari exista riscul de afectare
hepatica,renala,deces.

Rp/Podofilina 2g , 1g Lanolina,Vaselina ds extern in strat subtire 1 data pe zit imp de 5 zile.

-crioterapia-urmareste inghetarea leziunilor cu zapada carbonica(azot lichid) -70-80 de grade pana la

producerea unei bule subepidermice.Vindecarea se face fara leziuni.
-metode chirurgicale :chiuretaj ,electrocoagularea,fotovolatilizarea cu laser CO2.Cel mai frecvent.

CURS 3

INFECTII BACTERIENE ALE PIELII

Piodermite-infectii bacteriene ,pios-puroi

Factori favorizanti:
-Conditii locale : leziuni preexistente provocate de scarpinat,epilat,barbierit,igiena deficitara.
-Cauza generala: boli de sistem(imunosupresie),DZ,boli
metabolice,neoplazii,obezitate,alcoholism,tratament prelungit pt imunosupresie.

Contaminarea org cutanat se face pe cale exogena(contact direct) sip e cale endogena (indirect )
Piodermitele sunt primare si secundare.

A) IMPETIGO
-piodermita superficiala,contagioasa
-are 2 forme : veziculos(stafilococ,streptococ) si vulos(produs de stafilococ mai frecvent la nn,sugari)
-predomina la prescolari
-favorizata de colectivitati,afectiuni preexistente.

Clinic:
-vezicule,bule pe obaza eritematoasa care se rup si lasa suprafete denudate.Dupa uscarea lor se
formeaza cruste galben-brune(melicerice)
-tendinta la cicatrizare in 2-3 saptamani
-complicatii: glomerulonefrita poststreptococica,scarlatina
-frecvent prinde narile
-vindecarea se poate face fara atrofie,cicatrice insa pot ramane pete.

Tratament
-Penicilina ,eritromicina 7-10 zile
-local cu comprese umede antiseptic pentru indepartarea crustelor
-Altargo-unguent ds extern 2 ori/zi
-Baneocin ds extern 1/zi

B)ECTIMA
-ulceratii acoperite de cruste aderente
-cauza e streptococul de grup A
-f favorizanti: igiena precara,malnutritie,leziuni cutanate,af cutanata preexistente.

7
Clinic
-bule,pustule pe o baza eritematoasa
-inconjurata de un halou eritemato-edematos
-baza poate fi indurata
-crusta se detaseaza greu si lasa o ulceratie cu fundul fibrinos
-localizare la niv mb inf
-vindecare in cateva sapt cu cicatrice
Tratament
-badijonari cu solutie antiseptic,dermatocorticoizi
-in fazele extinse :antibioterapie sistemica 5-7 zile si Prednison in doze mici si cure scurte(30 mg/zi , timp
de 5-7 zile).
-tratament local:mult timp pt a se preveni recidivele
-Levofloxacina 1 g ,Vaselina 50 mg ds extern x2/zi,Gentamicina 20 mgx5 fiole,Lanolina 10 g.

C)Cheilita Angulara
-inf streptococica la niv comisurii bucale
-debut cu vezicule pe un fond eritematos
-frecvent la copil
-apar fisuri comisurale dureroase(ragade) care se acopera de cruste melicerice.
-se vindeca cu solutii antiseptic ,tratament local.

D)ERIZIPELUL SI CELULITA ERIZIPELATOIDA

-erizipelul este o infectie bacteriana a dermului si a tesutului subcutanat superficial.
-are margini bine delimitate si supradenivelate
-rosu aprins/lucios
-celulita este un process inflamator al tes conj lax,se poate extinde superficial iar erizipelul afecteaza
zone mai frecvent.Cele 2 procese coexista.
Erizipelul-piodermita streptococica,eritematoasa profunda,intereseaza limfaticele reticulare ale
dermului.
-cel mai frecvent de streptococ A,C,G care patrunde printr o poarta de intrare.Otite,rinite,ulcer cronic
de gamba,escoriatii,intertrigo micotic interdigito-plantar
-este contagioasa
-frecvent pe gambe,fata
-f contagioasa
-debut brusc ,frison,cefalee,greata,convulsii.
Clinic
-place eritemato-edematoasa,suprafata lucioasaacoperita cu vezicule,bule uneori cu continut hemoragic
-la periferieleziunea este net delimitate de un burelet mai proeminent.Asociata frecvent cu adenopatie
lezionala regional.
-este unica leziune.
-localizare la niv mb inf,maini,scalp,fata
-complicatii:meningita,sinus cavernos
-la gambe:fisuri interdigito-plantar
-evolutiala pacientii tineri cu vindecare spontana cu descuamare
-complicatii:celulita,septicemia.
-diag diferential:dermite de alta etiologie,zona zoster,edem quincke ,tromboza venoasa profunda.
Tratament
-antibioterapie sistemica cu penicilina injectabil,eritromicina,cefalosporina 5-7 zile.

8
-se poate asocial cu edem persistent-prednison 30 mg/zi sau AINS
-local:repaus la pat,comprese umede cu ceai de musetel,rivanol,badijonari cu coloranti,aplicarea de
unguente cu antibiotic.
RP/Diprogenta 1–crema,Vaselina 50 mg,Lanolina10 mg
Sistemic:Ketonal,antihistaminic,augmentin,gentamicina
-poarta de intrare trebuie indentificata.

E)FURUNCULUL
-este o infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroza,produsa de stafilococul
auriu.Afecteaza de obicei foliculii pilosi .
-frecvent la barbati si adolescent
-factori fav:malnutritie,DZ,deficitel imunitare,traumatisme ale pielii.
-infectii recurente care sunt frecvente la purtatorii nazali de stafilococ auriu.
CLINIC
-nodul follicular inflamator
-tegumente calde,nodulul e dureros,devine rapid pustulos si apoi necrotic.
-se elimina burbionul(miezul central alcatuit din tesut necrotic,detritus cellular,secretii purulente)
-dupa eliminare zona ramane ulcerate,vindecata cu cicatrice.
-localizare:brate,gat,fese,reg ano-genitala,fata,ocazional febril cu stare generala moderat alterata.
FORME CLINICE
1)Furunculoza:leziuni multiple cu localizari diferite
2)Furunculul antracoid:aspect classic ,,in stropitoare”
-inf stafilococica profunda a unui grup de foliculi adiacenti :pe ceafa,umeri,coapse.Necroza masiva duce
la ulceratie crateiforme.Stare generala alterata,febra,frisoane.
3)Furuncul localizat:in reg nazo-geniana(furunculul malign al fetei) complicate cu tromboflebita
sinusului cavernos.

TRATAMENT
-antibioterapie sist antistafilococica
-Doxiciclina 200 mg 2 cp initial apoi 1 cp/zi 5 zile
-ingrijire locala,comprese umede,caldute.
-local Fucidin 2-3 aplicatii/zi
-incizie(cu electrocauter) si drenaj
-se contraindica exprimarea leziunilor manevra prin care este fav diseminarea.

F)HIDROSADENITA SUPURATIVA
-afectiune inflamatorie cronica,recurenta a glandelor apocrine ,localizare axiala
-debut dupa pubertate,glandele apocrine sunt complet dezvoltate
-frecvent la femei.Mecanismul este inca discutat:infectie bacteriana sau obstructive sl foliculului pilos
-stafilococul auriu,streptococci,germeni
-clinic:prurit,durere usoara
-la ex ob sunt prezenti noduli subcutanati,Fermi,sensibili la palpare care pot ulcera.Prin fistule dreneaza
o secretie din exudat seros,puroi,sange.Daca procesul inflamator se extinde in hypoderm si se formeaza
placi sau benzi liniare indurate.
-se vindeca cu cicatrice.

Tratament
-igiena locala,solutii antiseptic,antibioterapie dupa antibiograma,tratament chirurgical.

9
-Clindamicina 1% local de 2 ori /zi timp de 6 saptamani.
-Diprogenta
-Doxiciclina,Tetraciclina
-f grav:Roacutane 10 mg,Isotretinoin
-Prednison-corticoterapie cp 5 mg 0,25-0,5 mg /kg corp.
-chirurgical:incizie,drenaj
-dupa evacuare :apa oxigenata,rivanol
-nu se foloseste local pudra cu antibiotic.

CURS 4
INFECTII MICOTICE

Fungii sunt:unicelulari (levuri)-levuroze si pluricelulari(dermatofiti)

-dezvoltarea este favorizata de mediul aerob,ph neutru, 20-37 grade Celsius.Cresterea lor este inhibata
de uscaciune si lumina.
Infectii-micoze superficiale si profunde.

Clasificare
1)Tinea capitis(pilomicoze)
a)uscate-microsporia ,tricofitia,favus
b)inflamatorii:tricofitia supurata
2)Tinea corporis(tip herpes circinat)
3)Tinea cruris
4)Tinea manum
5)Tinea unghium
6)Tinea pedum
7)Otomicoze
8)Pitiriazis versicolor
9)Eritrasma
10)Candidoze cutaneo-mucoase:infectioase,alergice
11)Micoze profunde

TINEA CORPORIS-CIRCINAT
-este o dermatofitie a pielii glabre pe trunchi si member.In unele arii afectate este posibila si
infectareaparului de tip terminal.
-Clinic:leziuni liniare cu centrul palid,cu dendint la vindecare si periferia active,mai eritematoasa decat
centrul,bogata in dermatofiti.
-leziune inflamatorie cu vezicule sau pustule
-leziune discret inflamatorie,limitate,inconstant acoperite de scuame
-perifoliculite,nodozitati inflamatorii la femeile care se epileaza.
-Diag diferential:dermatita seboreica,psoriasis,lichen simplex,pitiriazis versicolor,candidoza,pitiriazis
rozat.

TINEA CRURIS(ECZEMA MARGINATUM)

-dermatofitia reg inghinale

10
-fav de umiditatea crescuta din reg inghinala.Infectarea se produce prin autoinoculare sau
heteroinoculare.
-prin fol prosoapelor in comun,contact sexual
-Clinic:placi eritematoase,contur policiclic bine delimitat,margine supradenivelata
-tendinta la extindere spre reg gluteala,abd inferior
-umiditatea crescuta det inexistenta scuamelor
-la obezi macerarea conduce la aparitia de fisuri in pliurile inghinale se infecteaza
-periferia lez e marcata de noduli inflamatorii si pustule.
-Diag diferential:intertrigo ul candidozic,bacterian,psoriazisul ,eczema atopica,dermatita de contact

TINEA FACIEI
-se inteleg dermatofitiile fetei:contaminarea hetero sau autoinoculare
-manif:plagi cu margini supradenivelate ,leziuni eritematoase maculare cu sau fara scuame,leziuni
papuloase.
-prurit,senzatia de arsura accentuate de radiatii solare.
-diag dif:lupus eritematos discoid,dermatita seboreica,psoriazis

TINEA MANUM
-inf ale palmei
-dosul mainii sunt incluse in tinea corporis
-sursa:annual parazitat sau o reg infectata a corpului(de regula piciorul)
-Clinic:forma hiperkeratozica-difua a mainii,fisuri,piele uscata,accentuarea pliurilor.
-forma exudativa-veziculoasa ,forma uscata –descuamare accentuate
-diag dif:eczema cronica a mainilor,dermatita de contact iritativa,psoriazisul palmar,lues secundar.

TINEA PEDIS-PICIORUL DE ATLET

-dermatofitie a piciorului
-grefarea dermatofitilor e favorizata de maceratia pielii spatiului interdigito-plantar.Spatiul 4-5
-frecv la b adulti,cei care au incaltaminte neadecvata,fac sport mult
-Clinic:forma hiperkeratozica uscata:teg eritematoase,pruriginoase,scuame fine argintii.Lez se extend
spre fata dorsala a piciorului(tinea in moccasin)
-forma intertriginoasa:teg sunt fisurate,macerate,se descuameaza
-lez se extend pe fata plantara a deg,prurit constant,miros neplacut.
-forma dishidrozica:exudativa,veziculo-buloasa cu vezicule mici,lichid clar,pruriginoase.Maceratia
tegumentelor,spatiilor interdigitale.Veziculele se rup si lasa in urma vezicule inflamatorii ce lasa in urma
un guleras.
-Diag diferential:infectii bacteriene,dermatita de contact,psoriasis vulgar,eritrasma.

TINEA CAPITIS
-incubatie 3 saptamani
-dermatofitie care afecteaza reg scalpului
-contaminarea firului de par se face prin sporii care se desprind de la indivizii parazitati
-firul de par poate fi parazitat-ectotix

Forme:
1)Microsporia :de 4 ori mai frecv la b

11
-placi alopecice rotunde,bine delimitate , cu suprafata scuamoasa,fenomene inflamatorii variabile ca
intensitate.
-nu da alopecie definitive
-la examenul cu lampa wood prezinta o fluorescent verzuie

2)Tricofitia:frecv la barbate
-clinic:placi alopecice multiple,cu sau fara scuame,firele se rup la emergent
-nu da alopecie definitive
-tendinta la vindecare spontana la pubertate

3)FAVUSUL
-afecteaza copii
-mai putin contagios,contactul trebuie sa fie prelungit.
-se caracterizeaza prin leziuni inflamatorii,scuame galbene ,,ca suflu” in forma de farfurie
-acestea se constituie in jurul foliculilor pilosi fiind centrate de mai multe fire de par.
-vindecarea cu alopecie cicatriceala
-leziune cu un miros urat
-nu se vindeca spontan
-diag dif: alopecia areata,traumatica,impetigo,lupus eritematos

4)KERION CELSI
-granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza ariile paroase ale scalpului si barbii.
-etiologie:ag etiologic E DERMATOFIT ZOOFIL.
-Clinic:formatiune pseudotumorala inflamatorie cu peri rari la suprafata.Firele sunt usor de indepartat
-vindecare cu alopecie definitive.

Diag de laborator in toate tinea-aspect de chiftelute cu spaghete

-ex cu microscopul optic cu MO KOH sol20% hidroxid de potasiu
-preparat colorat
-ex la lampa wood

Tratament:Clotrimazol,Miconazol,Ketoconazol
-Naftifina-crema unguent ,Biazol,,Terbinafina,Clotrimazol

RP/Itraconazol (orugal) cp 100 mg ,ds intern 2 cp/zi dim si seara dupa masa timp de 7 zile,3 sapt pauza
se repeta 3 luni.

RP/Fluconazol 150 mg,3cp ds intern 1 cp la 5-7 zile

RP/Eritromicina 2g,Ketoconazol 7 cp,Nidoflor tub 2,ds exterm de 2 ori/zi

12
Pitiriazis versicolor
-micoza superficiala ,produsa de o levura lipofila
-colonizeaza pielea normala a scalpului,torace superior
-are 2 forme: ovale si orbiculare
Manifestari clinice:
-leziunile sunt reprezentate de macule bine delimitate confluate in placi si placarde policiclice de diverse
culori :alba ,roz,rosie,cafenie.
-sunt acoperite de scuame fine care se detaseaza usor(,,semnul talasului”)
-poate sa apara la obezi,imunodeprimati,neoplazii,sida,hipercorticism.
-Manifestarile subiective sunt absente
-prezinta prurit usor
-afecteaza mb superioare,abdomen,torace anterior,posterior
-se ia usor de la piscine,sezlong
-Lampa wood(fluorescenta verzuie) ,examen la microscop
Diagnostic diferential:
-vitiligo,pitiriazis rozat.
Tratament
-antimicotic local-Naftifina-unguent crema,Ketoconazol(sampoane antimicotice),Mediket
Versi(sampon),Vitella Versi(gel antimicotic)
-se recomanda si tratament systemic in formele recurente(Ketoconazol,Clotrimazol,Naftifina)

Curs 5

EPIZOONOZE

-afectiuni produse de paraziti care traiesc pe tegumente .Frecv produse de arahnide si insecte.Prin
intepare se realizeaza porti de intrare pt alti germeni.

Scabia
-afectiune infectioasa produsa de sarcoptes scabiei
Etiologie: S scabiei,varietatea hominis este un ectoparazit.
-masculul este mai mic,iar femela sapa un tunel care se numeste sant acarian in care are loc
copularea.Sapa 2-3 mm/zi in a2a jumatatea a noptii si depune intre 40-50 de oua.La capatul distal al
tunelului se afla vezicula perlata.
-prurit accentuat nocturne
-apare la orice varsta
-incubatie sub 1 luna
-transmitere prin intermediul hainelor,asternut-contact direct
-parazitul nu poate sa supravietuiasca departe de gazda mai mult de 24-36 de ore.

Manifestari clinice
-santul acarian e usor supradenivelat,maroniu,lungime variabila.Marginit la un capat de o leziune
scuamoasa iar la celalalt capat este vezicula perlata.

13
-leziuni nespecifice:papulo-vezicule de tip prurirgo,leziuni de grataj,la copii veziculo-bule palmo-
plantare.
Manifestari obiective
-leziunile sunt localizate in spatiile interdigitale,zonele articulatiei
pumnului,coate,genunchi,plante,fata,scalp.
Manifestari subiective:
-prurit accentuat in a2a jumatate a noptii
Forme clinice
1)Forma normoergice:Forma clasica(descrisa anterior) ,Forma incognito(cei tratati cu corticoizi),Forma
atenuata(la persoanele cu igiena buna la care exista prurit,leziuni cutanate minime).
2)Forma hiperergica-forma nodulara,noduli de culoare rosu-brun,infiltrati,pruriginosi,acoperiti de cruste
hematice produse prin grataj
3)Forma hipo si anergice:scabia norvegiana(crustoasa)-apare la pacientii cu raspuns imun alterat sau cei
tratati gresit cu dermatocorticoizi.Clinic prezinta scuame,cruste,hiperkeratoza,fisuri,unghii
4)Scabia persoanelor imune-din zone endemic care in timp dezvolta imunitate(poate sa duca la
vindecare spontana)

Diagnostic pozitiv:
-prurit cu exacerbare nocturna
-santul acarian
-vezicula perlata
-confirmarea se face prin examenul parazitologic
Complicatii
-suprainfectia,eczematizare,lichenificarea pielii
Tratament
-Lindan-cel mai folosit 1%,contraindicate la copii mici,gravide
-Lindanest-calmeaza pruritul,inflamatia locala.
-Benzoat de benzyl crema 25-30% indicat la copii 1 data /zit imp de 2 zile.Se indeparteaza dupa 24 de
ore cu apa si sapun.La gravide se poate da o doza unica.
-sulf precipitat 10% pt adulti,3-5% pt copii

RP/sulf precipitat 10 g
Lanolina 10g
Vaselina 100 g ds extern 1 data/zi timp de 5 zile
-pt prurit-antihistaminic
Tratament 3 zile rezultate f bune la 5 zile.
-lenjeria se spala si se fierbe,se tine afara la aer ,aerisire
-tratare si infectiei bacteriene secundare:antibiotic local

Pediculoza
-afectiune infectioasa produsa de paduchi
-sunt 2 specii :pediculus humanus cu capitis si corporis si phtirius pebis
Epidemiologie:
-contact direct cu parul parazitat.Forma corporis se poate lua prin hainele infestate.
-P pubis prin contact sexual
-paduchii nu supravietuiesc departe de gazda mai mult de 10 zile,ouale 1 luna

14
Manifestari clinice
-arii parazitare au aspect pruriginos,prezinta papule,escoriatii,leziuni impetiginizate.Paraziti adulti si oua
atasate firului de par.Uneori se observa pete albastrui
-la cei infestati se descriu modificari cutanate sub denumirea de ,,piele de vagabond”
:hiperpigmentari,escoriatii,cicatrici liniare.Aceste leziuni au o topografie caracteristica in pelerina.
Diagnostic pozitiv:
-prezenta pruritul,evidentierea parazitului
Diagnostic diferential:
-dermatita atopica,prurit senil,prurit din limfoame,dermatita herpetiforma
Tratament
-Malathion-0,5-1%
-Carbaryl/ K.O Poux(gel crema 100 ml adm 30 de minute omoara parazitii prin asfixie si deshidratare.Se
repeta dupa 7 zile.

CURS 6

URTICARIA

Reprezinta o reactive cutanata produsa de factori multiplii caracterizate printr o eruptive :papule si/sau
placi eritemato-edematoase,fugace,pruriginoase care afecteaza dermul si tesutul cellular subcutanat.
Edemul Quincke,edem angionevrotic=edem masiv al tesutului subcutanat.

ETIOLOGIE
-medicamentele,alimente,aditivi alimentary,antibiotic,sedative.AINS,tranchilizante,alergeni
inhalati(praf,polen),infectii bacteriene,virale,parazitoze,micotice.
-intepaturi de insect,alergeni de contact,afectiuni
interne(colagenoze,carcinoame,limfoame,leucemii,colecistite),factori genetici,fizici,psihici.

HISTOPATOLOGIE :dilatatia vaselor sanguine mici si a limfaticelor si edem dermic.Urticaria afecteaza

dermul superficial si mijlociu.
-Angioedemul:dermul profund si hipodermul
-Urticaria:consecinta cresterii permeabilitatii vasculare a capilarelor si venulelor mici,ca urmare a unui
nr mare de mediatori.Cel mai important este histamina.

FORME CLINICE
-Dupa culoare: roz,rosu deschis.Sunt si leziuni albe datorita compresiei vasculare.
-Dupa dimensiuni:micropapuloasa(urticarial colinergica),urticarial giganta(cm-zeci cm)
-Dupa forma:leziuni inelare,cu centrul clar si periferia eritematoasa-urticaria
inelara,policiclica,geografica(urticarial frigurata)

ALTE FORME
-Dupa morfologie:urticarial buloasa,urticarie hemoragica
-Acute :durata de max 6 sapt
-Cronice:peste 6 saptamani

URTICARIA CRONICA INTERMITENT

15
-leziunile pot persista 24 de ore,pot dispare rapid
-Dupa mecanismul de producere:alergice si nealergice:subst incriminate actioneaza direct.
Manifestari clince: disfonie,dispnee,varsaturi,dureri abd,altralgii,artrita,cefalee,hipotensiune
arterial,soc anafilactic:insuf respriatorie,cardiovasc,urticarie,angioedem.

URTICARII FIZICE:Stimulul declansator e de natura fizica

DERMOGRAFISMUL:
-15-20 secunde apare o leziune eritematoasa,liniara,rosu,alb,se insoteste de prurit si o eruptive
urticariana.
URTICARIA LA PRESIUNE:
-papule profunde,indurate,sensibile la 3-12 ore dupa aplicarea unei presiuni:picioare,fese,coapse-in
zonele de presiune.Arsura,febra,frison,altralgii,VSH crescut,leucocitoza.
ANGIOEDEMUL VIBRATOR:
-la cei care lucreaza cu aparate ,sunt declansate de vibratii.
URTICARIA LA FRIG:
-poati fi familiala,dobandita primitive,secundara.
URTICARIA LOCALIZATA LA CALDURA:carac prin papule urticarie pruriginoase la 5 minute dupa
contactul cu o sursa de caldura 40-45 grade.Persista aprox o ora.
URTICARIA SOLARA:
-primitiva si secundara(lupus)
-leziuni care apar pe arii cutanate,teg expuse cronic la soare,bronchospasm,vertij,cefalee
URTICARIA ACVAGENICA
-contactul cu apa,indifferent de temperature,conduce la aparitia de papule urticariene similare ca aspect
cu cellule din urticaria colinergica.
-prurit moderat,fara leziuni cutanate vizibile
-dispare la 30 de min-o ora
URTICARIA COLINERGICA
-de caldura(edemul Quincke)-varianta de urticarie in care edemul se produce la nivelul hipodermului.
-afecteaza in special femeile tinere.
-edem de culoare alb,roz.nepruriginos,persista ore-zile,are limite imprecise.
-Orice localizare:zona de elective :pleoape,buze,mb in zona art mari,reg genital,limba,faringe,larince-
asfixiere.

TRATAMENT
-eliminarea cauzei
-adm de antihistaminice
-in cazurile severe:asoc de edem laringean,terapie sistemica,iv,apoi peros,adrenalina subcutanat.
-evitarea fac nespecifici care prod vasodilatatie,alcool,caldura,stress,ef fizic,dieta
-Alimente premise:carne de pui,vita fiarta/gratar.cartofi,orez fierti in apa,piure din cartofi far
aunt,lapte,sare,supa crema de legume,apa plata,cel mult o cafea fara lapte.Timp de 7 zile.
-Antihistaminice:sedative(hidroxizinul 10-25 mg/zi ,nonsedative:Claritine,aerius,borenar,syzal,tamalis 1-
2 cp/zi
-Asociere de anti H1 si H2 –Cimentidina 300 mg 4 ori/zi,Ranitidina 150 mg de 2 ori/zi
-Antidepresive triciclice:Doxepinul
-Beta adrenergice:adrenalina,efedrina.
-Inhib ai degranularii mastocitare:cromoglicat disodic (ketotifen) 2 cp 1 mg/zi
-Corticosteroizi sistemici:perfuzie endovenoasa hemisuccinat de hidrocorizon 300 mg 2 fiole ds perfuzie
venoasa.

16
-Dexametazona ds intramuscular de 3 ori /zi
-Prednison 0,5-1 mg/kg corp-incepem cu 6 cp/zi 3 dim si 3 seara timp de 5 zile.Dupa 5 zile trecem la 5 cp
dupa inca 5 la 5 dupa la 3 cp,2cp,1cp/zi .
-regim hiposodat,evita sarea.
TRATAMENT LOCAL:mixture antipruriginoasa ds extern,halamine
-in cazuri cu placarde:Mometazona 1 flacon,Lanolina 30 g,Vaselina ad 100
-Simptomatic:pt copii Zirtec solutie 5-6 pic/zi 2/2/2,ketof sirop.

CURS7
ECZEME/DERMATITE

Reprez un sindrom cutanat inflamator def clinic printr o succesiune de etapte:

-Eritem
-Veziculatie
-Exudatie
-Crustificare
-Descuamare
-Lichenifiere
+Prurit si evolueaza in pusee,character recidiv

Clasificare
Eczema acuta:debut brusc,cu placarde eritematoase,limite imprecise,vezicule sau bule,spargerea
acestora lasa o suprafata zemuinda.
Eczema subacuta:evolueaza spre crustificare,uscare.Placarde eritematoase acoperite de cruste si
scuame.
Eczema cronica: E.Uscata ,E.Lichenifiata

1.Eczeme exogene:dermatita de contact alergica si alergia de contact pe cale sistemica

2)Eczeme : E atopica-dermatita
3)E mixta(exo/endogene)
-e numulara,dishidroza,microbiana,de staza,seboreica,dermatita seboreica,asteatotica,asociata
malabsorbtiei intestinale,diseminarea la distanta a unei eczeme.

ECZEMA DE CONTACT ALERGICA

-Mecansim de producer-hipersensibilitate mediata a celulelor
1)Ortoergica(propriu zisa):actiunea iritanta direct aplicata pe piele
2)Alergica:la pacientii care au o sensibilizare anterioara.
ECZEMA DE CONTACT IRITATIVA:rez expunerea la o substanta:acuta,cronica

Exp Anterioara Dermatita iritativa Dermatita Alergica

Nu e necesara Obligatoriu
Zone afectate Locul contactului cu extens mica La distanta
in jur

17
 Susceptibilitate Oricine,in grade variate Numai anumiti pacienti sunt
suspecti
Debutul leziunilor Rapid 4-6 ore de la expunere Lent ,minim 24 h de la expunere

Legatura cu expunerea Leziunile apar de la prima Nu apar leziuni la prima

expunere expunere

Eczema alergica de contact pe cale sistemica

-reactii eczematoase la alerg,inclusive in organism pe cale sistemica:dishidroza,placi ale
leziunii(palpebrale,genito-fesiere,gat,eruptii maculo-papuloase)
Eczema numulara
-placi rotund ovalare ,bine delimitate,etiopatogenie necunoscuta
Clinic:vezicule de cativa mm,conflueaza si formeaza placi bine delimitate care se extend periferic .
Diag dif:Tinea corporis,psoriasis,impetigo,eczema alergica de contact.
Tratament:antibioterapie,corticoterapie,Prednison 5 mg,Medrol 10mg.
-doza se indiviualizeaza 1mg/kg corp
-corticoterapie 40-80 mg/zi
-5 zile
-daca e faza cronica la fiecare zi scadem un comprimat.
-topic:compresii umede,coloranti,violet de degentian.
-dupa remitere:crème,unguente cu dermatocorticoizi combinate cu PUVA.
-leziunile foarte infiltrate pot fi tratate cu injectii intralezionale cu solutie cu glucocorticoizi.

Dishidroza/Eczema dishidrozica
-eczema veziculoasa a palmelor si plantelor
-vezicule si/sau bule cu lichid clar,pruriginoase
Cauze:tulburari ale secretiei sudorale,contactul cu nichel.
-apare la orice varsta ,nu e insotita de reactii inflamatorii.
-loc simetric:palma,planta,degete,senzatia de arsura,intepatura.
-se vindeca spontan in 2-3 sapt cu descuamoare reziduala.Recurente frecv la 6 luni.
Diag dif:Tinea,dermatita de contact,psoriasis pustulos.
Tratament:-eliminarea cauzei
-local:bai cu solutii antiseptic
-dermatocorticoizi
-sistemic:antihistaminic

Eczema microbiana
-determinata de prezenta unor microorganism,se remite dupa indepartarea lor.
-existenta eczemei este sustinuta de:prezenta de leziuni,bacteriene,virale urmate de eczematizare.
Clinic:
-placi eczematoase in jurul plagilor ,ulcere de gamba,leziuni exudative.
Diag dif: eczema suprainfectata,dermatita de contact secundara.
Tratament:igiena locala,antiseptic,antibiotic,antibioterapie sistemica.

18
Eczema de staza
-eczema gravitationala/varicoasa
-secundara hipertensiunii venoase.Poate fi favorizata de aplicarea diverselor topice,suprainfectia
bacteriana.
Clinic:placi eritemato-exudative,scuamo-crustoase,pruriginoase,dilatatii varicoase,edem,dermatita ocra
si purpurica,placi de atrofie alba,ulceratii
-uneori apar placi eczematoase si la nivelul celuilalt mb inferior,eruptii secundare generalizate prin
mechanism allergic.
Diag dif:dermatita atopica,de contact,ecz numulara,psoriasis,lichen hipertrofic,tinea.
Tratament:evitarea topicelor alerg, reducerea presiunii venoase,pansarea zonei afectate pt a impiedica
gratarea leziunilor

Dermatita seboreica
-frecventa,din cauza stresului
-evolutie cronica,localizari in arii bogate in glande sebacee(scalp,fata,lateral nas,sprancene)
-predomina la B
-leziuni eritematoase bine delimitate si acoperite de scuame.
Factori implicati:
-levura pitirosporum ovale,obezitate,hiv,pancreatita
-in evolutie putem observa eritem perifolicular,plagi bine delimitate,eritemato-scuamoase,isolate sau
confluate si se poate extinde de interlinia paroasa,retroauricular.
-in cazuri cornice duce la alopecie difuza
-eczema prinde si fata,
Diag dif:candidoza,tinea cruris,psoriasis,pitiriazis rozat Gibert,eruptii post medicamentoase
Tratament:sampoane,ketoconazole,zinc.
-forma acuta:antiseboreice,dermatocorticoizi asociate cu antifungice sau bacteriene.
-in cazuri severe Itraconazol.

Eczema asteatotica
-eczema fisulara,crater
-la persoanele in varsta
-asociata cu reducerea filmului lipidic
Factori incriminati:
Scaderea filmului lipidc,spalatul frecvent,seroza cutanata.
-modificari de PH,factori climatici,afectiuni sistemice,diabet,hepatite,boli renale,boli maligne.
-prurit accentuat,teg uscate,acoperite de scuame.
-tendinta la fisurare
Tratament
-emoliente,dermatocorticoizi de potenta redusa.

CURS 8
PSORIAZIS

19
Reprezinta o afectiune cutanata inflamatorie si proliferative care se caracterizeaza prin prezenta de placi
eritematoase ,bine delimitate,acoperite de scuame groase,lamelare,stratificate,sidefii,localizate pe
zonelede extensie si in pielea scalpului.
-durata variabila de evolutie ,numeroase variante morfologice.
-boala are un det plurifactorial pt a se exprima clinic necesita prezenta unor factori genetici si de mediu.
-sunt afectate ambele sexe
-la orice varsta,frecv in decada a3a

ETIOPATOGENIE
-traumatisme cutanate superficiale-Kobner
-fenomen de hiperproliferare keratocitara
-turn over 28-30 de zile
-infectii cu streptococ
-factori endocrine
-pubertate,menopauza
-lumina solara
-medicamente:saruri de litiu,betablocantele,antimalarice,corticoterapia sistemica,factori psihogeni
-alcool,fumat,sida

FORME CLINICE
-Vulgar
-Eritrodermic
-Pustulos:localizat si generalizat
-Artropat:artrita psoriazica

PSORIAZISUL VULGAR
-poate afecta pielea glabra,paroasa a scalpului,fanere,mucosae
-aspect de placi eritemato-scuamoase ,cu afectarea intregii calote
-leziunile sunt limitate de linia paroasa
Psoriazidul pielii glabre..-flux sanguine crescut la nivel subepidermic.La desprinderea scuamei apar mici
puncte forme punctiforme(semnul AUSPITZ )
-acoperit de scuame sidefii,groase,lamelare,usor detasabile
-f bine delimitate,supradenivelate:coate genunchi,reg sacrata
-rar pe palme,plante
-rareori poate afecta si zonele de flexie-psoriazis inversat-placi ,placarde bine delimitate cu suprafata
neteda si lucioasa fara scuame.
Dupa forma si dimensiune:
-in picatura-gutat
-numular
-in placarde
-inelar
-figurat

PSORIAZISUL UNGHIILOR
-50% din pacienti
-hiperkeratoza subunghiala,incepe distal si se termina proximal
-depresiuni punctiforme ale lamei unghiale
-onicoliza:distal sau la marginea laterala a unghiei

20
-pata de ulei:coloratie galbuie
-striuri longitudinale ,santul transversal

In practica avem:
-psoriazisul eruptive:leziuni multiple care apar brusc
-psoriazisul stabil cronic: f clasica-placi persistente acoperite de scuame groase
-psorizisul instabil

Examene de laborator
-diag de certitudine-biopsie
Diag dif:eczema,lichen simplex,intertrigo candidozic,tinea,sifilis secundar.
-eruptia gutata are un prognostic mai bun.

PSORIAZISUL ERITRODERMIC
-afectarea tegumentelor in totalitate
-se produce prin transformare lenta sau brusca
-de novo
-prin inductie iatrogena
-bolnav febril,stare general alterata
-teg eritematoase ssi/sau scuame
-infiltrat ,uneori exudative
-modif unghiale severe,alopecie difuza
-evolutie prelungita cu recaderi frecvente
-afectarea termoreglarii vu hipotermie
-pierdere crescuta de lichide,protein,fier
Diag dif:psoriasis universal,eritrodermiile.De alta cauza: eczema,limfom,reactii post medicamentoase.

PSORIAZISUL PUSTULOS
-Forme:localizate si generalizate
Forme in care apar pustule macroscopice:
-p pustulos palmo-plantar cronic:poate fi uneori singura manfiestare din psoriasis.Placi eritemato
scuamuase acoperire de pustule.E mai frecvent la femei.Culoare galbuie/maronie.Respecta
degetele.Diagnostic dif:dermite,dermatita,eczema de contact,leziuni palmo plantare suprainfectate.
-p pustulos palmo-plantar acut:cu pustule sterile
-acrodermatita continua:eruptie de pustule sterile pe degetele mainii.Poate duce la distrofie unghiala
sau pierderea unghiei.Diag dif:pulpit bacteriene,tinea,candidoza,eczema de contact
Formele generalizate
-psoriazisul vulgar tipic care se transforma in psoriasis pustullos ca urmare a opririi tratamentului
-psoriazisul cu debut tardive care se transforma in psoriasis pustulos generalizat
Clinic:febra,alterarea starii generale,senzatia de piele uscata si arsura.Modificari
unghiale,ingrosarea,detasarea unghiei.Recurente recvente

Psoriazisul pustulos generalizat al sarcinii

-in ultimul trimestru de sarcina si persista pana la nastere si postpartum.
-recidiveaza la sarcini ulterioare
-risc de nastere premature,anomalii fetale,moarte neonatala.

Psoriazisul pustulos circinat si inelar

21
-leziuni discrete eritematoase care devin edematoase si se extend periferic
Pustuloza exanterica
-aparitia brusca a unui nr de pustule mici care afecteaza intreaga suprafata cutanata

Psoriazisul artropatic(artrita psoriazica)

-distributia pe sexe este egala.
Clinic
-leziuni le cutanate preced pe cele articulare
-pot avea orice forma si localizare
-prezinta altralgii,redoare matinala,articulatii tumefiate,afectarea p moi periarticulare
Forme clinice:
-Artrita oligoarticulara:asimetrica(modificari ale articulatiei interfalangiene-sinovita,degete in
carnaciori)
-Artrita simetrica:seronegativa afecteaza mai frecvent zona metacarpofalangiana
-Artrita articulatiei interfalangiene distale-se insoteste de modificari unghiale severe
-Artrita mutilanta-osteoliza severa-scurtarea degetelor
-Artrita axiala:manifestari prin spondilita si/sau sacroileita
-artrita extraarticulara apar mai rar decat in artrita reumatoida.
-afectarea tecilor tendinoase e rara
-leziunile oculare sunt frecvente:conjunctivita,uveita,episclerita

Paraclinic
-radiografie :demineralizare osoasa local,pensarea spatiului articular,eroziuni articulare,telescoparea
falangelor in forme axilare,osificari paravertebrale.
-VSH crescut,proteina c reactiva crescuta,anemie,leucocitoza
-biopsia sinoviala-modif fibroase
Diag dif:artrita reumatoida,guta,sindrom reiter,lupus eritematos sistemic.
Tratament:masuri generale nespecifice:repaus,medicatie anxiolitica
-local:keratolitice:pt indepartarea scuamelor(ac salicilic,uree)
-+/- Cignolin
Rp/ ac salicilic 3 g,hidrocortizon 2g,Lanolina 10 g,vaselina ad 100
-gudroane natural 2-10% singur sau asociat cu UVB
-dermatocorticoizii :actiune antiinflamatoare
-retinoizii-acidul retinoic
-analogi ai vit D3-calcipotriol
-fototerapia naturala
-PUVA
-SISTEMIC:MTX, adm sapt 15-25 mg/sapt fractionat in 3 prize/12 ore
-cp 2,5mg
-2 comprimate dimineata la ora 8/seara la ora 8/marti dim maxim 6 luni
-obligatoriu control TGO TGP
-efecte adverse :efecte hepatice,digestive
-Retinoizii-actioneaza prin scaderea proliferarii epidermice
- scade chemotactismul neutrofilelor
-normalizeaza procesul de keratinizare
- doza de atac 0,75-1 mg /kgc/zi
- pulbere 0,5 mg/kgc/zi
-Efecte secundare

22
- ciclosporina: doza de 0.25mg/kgc/zi
- Efecte adverse: HTA, afectare renala
- Piritreximal
- Tacrolimus

Forme severe:
-Psoriazis eritrodermic: acelasi tratament sistemic + masuri de compensare a pierderilor de
temperatura,local cu emoliente.
-Psoriazispustulos:raspunde mai greu la tratament
-Psoriazis artriopatic:AINS,MTX
-Antimalarice de sinteza,Azatiopina,retinoizi sistemici,PUVA
-corticoterapia sistemica doar in cazuri severe carenu raspund la AINS
-formele invalidante tratament chir-ortopedic

CURS 9 AFECTIUNI BULOASE

-boli relative rare

PEMFIGUSUL VULGAR
-maladie cutaneo-mucoasa,grava,mortala fara tratament
- eroziuni bucale, insidious, localizat, in 50% din cazuri apar eroziuni bucale dureroase si trenante. Se
sparg foarte repede, au fundul rosu-viu si sunt uneori marginite de un guleras epidermic
- dupa doua saptamani sau luni apare o eruptive buloasa, generalizata, cu lichid clar, pe pielea normal si
lasa eroziuni marginite care se vindeca lent, nepruriginoase

Diagnositc pozitiv:
-examen histopatologic, anamneza, examen clinic
-prelevarea unei bule
-imunofluorescenta directa si indirecta

Clinic: semnul NIKOLSKY- aplicarea unei presiuni moderate pe pielea fara bule determina aparitia unei
noi leziuni buloase

Tratament
Prednisone – doze mari 1mg/kgc/zi ->3mg
-tratamentul se administreaza pana nu mai apare o bula noua
-Nikolsky negativ pentru a reduce la jumatate doza
-Azatioprina 100-150 mg/zi, rar MTX
-Imuran
-Forme mai putin active: prednisone 40mg/2zile cu azatioprina

Ulcerul de gamba: = leziuni prin lipsa de substanta, cu evolutie cronica, lent vindecabila, cu tulburari
circulatorii primitive sau secundare
-cea mai frecventa: insuficienta cronica – venoasa, arterial, neuropatia diabetic

Afectiuni vasculare:
-neuropatii

23
-afectiuni metabolice
-traumatisme
-neoplazii
-infectii
-pediculite
-pyoderma gangrenosum

ULCERELE VENOASE
Consecinta a insuficientei venoase cornice (ulcer varicose,de staza)
Patogenie: disfunctie congenitala sau dobandita a valvelor profunde si/sau comunicante
-istoric de tromboza venoasa profunda
-20% incompetent sistemului venos superficial
-displazii congenitale venoase

Clinic CEAP (clasificare)

C0 = fara semne vizibile sau palpabile

C1 = teleangiectazii, vene reticulare
C2 = cornice
C3 = edeme
C4 = modificari cutanate – a. pigmentare si/sau eczeme venoase
b. hipodermita scleroasa si/sau atrofia alba
C5 = ulcere cicatrizate
C6 = ulcere necicatrizate

EDEM ( manifestarea cea mai precoce,alb,moale, nedureros, se accentueaza in ortostatism si la caldura)

-mai evident seara, dispare dupa repausul nocturne
-se localizeaza perimaleolar si apoi se extinde in 1/3 inferioara
-netratat are tendinta la permanentizare si organizare fibroasa

DERMATITA OCRA SI PURPURICA ( apare datorita extravazarii eritrocitelor in derm, acumulare de

hemosiderina in macrophage, creste activitatea melanocitara sub influenta inflamatiei
-Modificarile pigmentare sunt punctiforme sau dispuse in placi

ECZEMA DE STAZA( apare prin sensibilizare microbiana sau la topicele aplicate)

- Cauciuc din banda elastic, eczema de staza ( acuta, subacuta si cronica)
-1/3 inferioara a gambei, periulceros , de-a lungul venelor varicoase

DERMOHIPODERMITA VARICOASA
- aspect de sticla de sampanie rasturnata
- se produce indurarea si fibrozarea dermului si a tesutului subcutanat, datorita extravazarii de lichid

ATROFIA ALBA
-mici cicatrici atrofice care pot conflua in placi cu contur neregulat, mai ales in regiunea gleznelor
-frecvent la diabetic, HTA, aterosclerotici

ULCERUL VENOS

24
-in regiunea melolara interna
- unice sau multiple
- de la cativa milimetri la zeci de milimetri, toata circumferinta gambei – ulcere in manson
- margini neregulate cu tendinta la vindecare, fundul curat, granulat, uneori cu insule de epitelializare pe
suprafata. Cand nu are tendinta la vindecare fundul are aspect de tesut scleros
- rar e dureros
-daca e dureros dispare la ridicarea piciorului si se suspecteaza o componenta arteriala, suprainfectie ,
uneori procesul de cicatrizare a prins filete nervoase
- aproape toate ulcerele de gamba sunt contaminate cu numeroase microorganism – celulita, erizipel
Investigatii
Inspectie, palpare, masurarea circumferintei gambei
-percutia si testul tusei
- testul PERTHES
-Testul Trendelenburg I
- Testul Trendelenburg II

Investigatii paraclinice
-Flebografie, echo Doppler, rar fotopletismografie, uneori histopatologie, radiografia zonei
ulcerate,patch teste,hemoleucograma,VSH,glicemia,culture bacteriologice din ulcerari.

Complicatii
-suprainfectie,eczematizarea,hemoragia,limfedem,calcificari subcutanate,modificari osoase,transformari
maligne.

Tratament
-clinostatism prelungit
-contentie elastic(ciorapi elastici)
-scleroterapie
-tratament chirurgical
-Detralex-toata viata 2 comprimate/zi,Endolex 2 comprimate/zi
-evitarea caldurii,expunerea la soare,bai fierbinti,dusuri reci,cei obezi trebuie sa scada in greutate
-combaterea infectiei
-chirurgical mechanic,indepartarea detritusului
-compresii umede
-debridare chirurgicala
-stimularea granularii-Nitrat de Argint solutie 1%
RP/1 Nitrat de Ag,Balsam de Peru 1g,Vaselina 10 g
-ingrijirea tegumentelor,grefare
-Sistemic:antibiotic,fibrinolitice,hemoreologice,diuretice,AINS
-compresie umede de ser fiziologic
-levofloxacina,vaselina,lanolina

25