Scoala Postliceala ,,George Enescu Longinus,, Botosani

Referat la disciplina: BOLI INTERNE

Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro - duodenal

Prof. Dr.Coord. Anton Dorin Elev : Branzac (cas.Hutuleac) Mihaela

AMG : anul II

Gr. B

2021
 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal

Ulcerul gastro-duodenal este o lipsă de substanţă care poate afecta toate straturile peretelui stomacului sau duodenului, proces indus de
acţiunea unor factori agresivi pe fondul scăderii influenţei unor factori de apărare prezenţi la nivelul mucoasei gastro-duodenale.

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA STOMACULUI ŞI DUODENULUI

a) Forma, configuraţia exterioară, diviziunile stomacului şi duodenului

Stomacul – este cea mai dilatată porţiune a tubului digestiv şi se găseşte in etajul abdominal superior şi corespunde epigastrului şi hipocondrului.
Forma reală a stomacului se observă cel mai bine la examenul radiologic. El are forma literei J majuscul sau a unui carlig de undiţă avand @ 25
cm lungime, 10 cm lăţime, 8 cm grosime şi are o capacitate de pană la 1300 ml.

Topografic şi funcţional se descriu trei porţiuni:

- fundul (marea tuberozitate) = fornix – partea cea mai largă şi reprezintă camera de aer a stomacului, neconţinand alimente.

- corpul – partea de mijloc

- porţiunea pilorică – o porţiune orizontală formată din antrul piloric şi canalul piloric.

Stomacul are două feţe: anterioară şi posterioară; două margini sau curburi – marea curbură orientată spre stanga şi mica curbură orientată spre
dreapta; două orificii – orificiul cardia prin care se uneşte cu esofagul şi orificiul piloric prin care se uneşte cu duodenul.

Duodenul – este prima porţiune a intestinului subţire, incepe de la pilor şi se termină la unghiul duodenojejunal – Treitz. Are forma unei
potcoave cu lungimea de 25-30 cm, este segmentul fix al intestinului subţire, nemodificandu-şi poziţia. Este situate retroperitoneal cea mai mare
parte fixat de peretele posterior al abdomenului.

Concavitatea duodenului inconjoară capul pancreatic şi in ea se deschid canalul pancreatic şi canalul coledoc printr-o proeminenţă mamelonară
in grosimea căreia se află ampula Vater, care prezintă sfincterul Oddi.

Prin schimbările de direcţie, duodenul este impărţit in patru porţiuni:

- superioară – frecvent numită bulbul duodenal

- descendentă

- orizontală sau inferioară

- ascendentă, care se continuă cu jejunul

In drumul său duodenul descrie trei flexuri, unghiuri sau genunchi: superioară, inferioară şi duodenojejunală.

b) Structura stomacului şi duodenului

Structura stomacului

Grosimea peretelui stomacului este de aproximativ 3 mm iar structura sa este adaptată in vederea asigurării celor două funcţii esenţiale sale:
funcţia de rezervor al alimentelor cu evacuare intermitentă şi funcţia de digestie asigurată de sucul gastric. In constituţia sa anatomică intră patru
tunici. De la exterior spre interior acestea sunt: tunica seroasă, tunica musculară, tunica submucoasă şivtunica mucoasă.

Tunica seroasă – este formată de peritoneu şi nu imbracă invintregime stomacul. Această tunică se aplică peste stratul subseros.

Tunica musculară – cuprinde trei planuri de fibre: planul superficial este format din fibre longitudinale, planul mijlociu din fibre circulare iar
planul profund sin fibre oblice sau ansiforme. Această tunică constituie aparatul motor activ al stomacului, care realizează: depozitarea
alimentelor ingerate, amestecarea acestora cu sucul gastric pană ce se formează un amestec semifluid numit chimul gastric şi golirea lentă,
intermitentă a chimului din stomac in duoden, intr-un ritm adecvat efectuării digestiei intestinale.

Tunica submucoasă este formată din ţesut conjunctivo-elastic lax; in ea se găsesc numeroase vase, terminaţii nervoase şi plexul nervos
submucos Meissner.

Tunica mucoasă – are o coloraţie roşiatică deosebindu-se net de cea esofagiană şi o structură complexă fiind formată dintr-o componentă
epitelială şi una conjunctivă.
Atribuţiile mucoasei gastrice sunt numeroase şi complexe:

- secreţie externă: glandele corpului, fundului secretă sucul gastric care conţine pepsină şi acid clorhidric; glandele pilorice şi cardiale elaborează
o secreţie mucoasă.

- secreţie internă: in mucoasa gastrică sunt presărate celule cu capacităţi endocrine care produc: gastrina, serotonina, enteroglucagon, factorul
intrinsec Castle.

- resorbţie: se resoarbe apă, alcool, cofeină şi unele substanţe otrăvitoare (nicotină).

- protecţie şi apărare – prin secreţia de mucus se impiedică autodigestia mucoasei; aciditatea acţionează bactericid; unele celule ale corionului au
proprietate fagocitară.

Structura duodenului

In structura duodenului intră cele patru tunici caracteristice ale organelor tubului digestiv abdominal: tunica seroasă, tunica musculară, tunica
submucoasă, tunica mucoasă.

Tunica seroasă sau peritoneul duodenului este dublată de un strat subseros iar prima jumătate a porţiunii superioare este invelită in intregime de
peritoneu restul duodenului fiind extraperitoneal.

Tunica musculară prin mişcările pe care le efectuează pereţii intestinului se asigură contactul intim şi amestecarea chimului cu sucurile
intestinale precum şi progresiunea acestei mase pe lungul traiect al canalului digestiv, reprezentand aparatul motor activ al intestinului subţire
respectiv al duodenului.

Tunica este alcătuită din două straturi musculare netede: unul exterior format din fibre

longitudinale şi unul intern format din fibre circulare.

Tunica submucoasă are in constituţia sa glande duodenale Brunner ce constituie caracterul histologic esenţial al duodenului secreţia lor este
continuă – mucoidă şi alcalină.
Tunica mucoasă prezintă nişte cute transversale numite valvule conivente Kerkring ce lipsesc in prima porţiune a duodenului şi apar in porţiunea
descendentă iar rolul lor este să mărească suprafaţa de absorbţie a intestinului. In afară de aceste plice circulare mucoasa mai prezintă şi alte
elemente de mare importanţă funcţională – vilozităţile intestinale. Vilozităţile sunt formaţiuni ale mucoasei adaptate pentru indeplinirea funcţiei
de absorbţie a intestinului subţire. Vilozitatea intestinală este formată dintr-un strat epitelial la exterior şi corionul la interior. In corion se află o
arteriolă care dă numeroase capilare ce alcătuiesc o reţea ce căptuşeşte epiteliul. Din reţeaua capilară arterială se formează o venulă ce coboară
de la varful vilozităţii la baza ei. In axul vilozităţii se găseşte chiliferul central, un capilar limfatic. Vilozitatea intestinală reprezintă unitatea
morfofuncţională a aparatului de absorbţie intestinal. Printre vilozităţi se află şi glande intestinale sau criptele lui Lieberkuhn.

c) Fiziologia secreţie gastrice

Stomacul unui adult normal secretă in 24 ore aproximativ 2500 ml suc gastric, acesta avand in componenţă următoarele:

- acid clorhidric secretat de celulele oxintice (marginale)

- enzime: lipaza, gelatinaza, labfermentul, pepsina

- mucus gastric ce protejează mucoasa gastrică.

Faza cefalica

Secreţia incepe inainte ca alimentele să fi ajuns in stomac şi se realizează prin mecanisme nervoase şi durează 30-45 minute.

Faza gastrică incepe odată cu pătrunderea alimentelor in stomac, durează aproximativ 3-4 ore şi se realizează prin dublu mechanism nervos şi
umoral.

Mecanismul nervos este declanşat de distensia gastrică produsă de alimente.

Mecanismul umoral este declanşat de contactul mucoasei cu produşi ai digestiei şi constă in descărcarea in sange a gastrinei care stimulează
secreţia.
Faza intestinală incepe odată cu pătrunderea chimului acid in duoden şi are la bază mecanisme reflexe şi umorale. Contactul mucoasei
duodenale cu anumiţi constituenţi proteici ai chimului declanşează secreţia de gastrină din mucoasa duodenală stimuland in continuare secreţia
gastrică. Glucidele, lipidele şi aciditatea chimului inhibă secreţia şi motricitatea gastrică prin eliberarea unui hormone inhibitor – enterogastron.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE

DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
1 .Disconfort, Pacientul Rol propriu: 8 . 05 . 2020 ora 12
dure re să prezinte o - asigur condiţii de habitat cu salon curat, aerisit cu un grad Pacientul acuză dureri
diminuare a obişnuit de umiditate şi ionizare corespunzătoare a aerului, intense la
abdominalǎ
durerilor în temperatura optimă de 18 - 22 ° C, luminozitate adecvată, nivelul epig astrului
Cauza : decurs de 2 - 3 - asigur pacientului repausul fizic şi psihic în perioada Ora 14
-alterarea zile.
integrităţii dureroasă şi obligatoriu pos tprandial, După adminis trarea
mucoasei gastrice - manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientului; ajut analge-zicelor,
Manifestăr i : pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de antispast icelor se
- dureri intense în remisie sau exacerbare, observă o uşoară
epigastru, - evaluez caracterul durerii, durată, localizare, iradiere, Ameliorar a durerilor.
periodice, ce apar intens itate şi factorii care o declanşează sau o agravează, Ora 19
la o oră postprandial - ajut pacientul să descrie durerea dându- i exemple, făcând
şi durează circa 2 După dispariţia
analogii,
ore, efectului medi- caţiei
- sfătuiesc pacientul să se relaxeze, să practice o respiraţie durerile s- au
- pirozis abdominală de 5- 10 minute după administrarea de analgezice, accentuat. Se
- eructaţii - la indicaţia medicului pregătesc materialele necesare şi adminis trează din nou
- balonare pacientul pentru a recolta sânge în vederea examenelor de analgezice.
pos tprandială laborator: hemogramă, hematocrit, VSH, leucocite, glicemie,
uree, creatinină, fosfatază alcalină, TGP, TGO,
 OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
colesterolemie, bilirubinemie totală şi directă, proteinograma, electroforeza Ora 23
şi urină pentru examen sumar de urină.
Durerile au
- pregătesc şi însoţesc pacientul pentru examene paraclinice
Diminuat după
MRF, radios copie gastro- intestinală
adminis trarea
- în ziua internării, adminis trez delegat perfuzie l i t ică analgezicului.
cu:
Ser glucozat 5 % 500 ml Ser 9 . 05 . 2020
fiziologic 9 ‰ 1000 ml Între orele 22- 6 pacientul
Scobutil 1 f ( 1 f= 1 ml) prezintă dureri
Papaverină 1 f ( 1 f= 1 ml) suportabile.
Algocalmin 1 f ( 1f= 2 ml) Şi o Ora 12
perfuzie cu vitamine:
Vitamina B 1 1 f ( 1 f= 2 ml) Durerile au diminuat
Vitamina B 6 1 f ( 1 f= 2 ml) dar nu în tota litate.
Vitamina C 5 0 0 1 f ( 1 f= 5 ml) Zantac Ora 18
3 f ( 1 f= 2 ml) 1 f 7 : 13 : 19
Durerile epigastri- ce s- au
- din a doua zi administrez următoarea medicaţie
redus mult în intensitate.
delegat: Ora 22
Ulcoran 3 cp/ zi 1 cp 7: 13 : 19 Scobutil 3
cp/ zi 1 cp 7 : 13 : 19 P apaverină 3 cp/ zi 1 Pacientul prezintă
cp 7 : 13: 19 A lgocalmin 3 cp/ zi 1 cp 7 : 13 dureri, dar mult
: 19 Vitamina B 1 1 cp 13 reduse în intensitate.
Vitamina B 2 1 cp 13
Vitamina B 6 1 cp 13
 OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
- observ efectul medicaţiei asupra organismului 10 . 05 . 2020
- menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat şi în Pacientul nu acuză
zilele următoare dureri. Obiectiv
realizat.
2. Deficit de Pacientul Rol propriu : 8 . 05 . 2020
volum l ichidian să fie - menajez f izic şi psihic pacientul în t impul ora 12
Cauza : menajat fizic vărs ăturii Pacientul prezintă
- alterarea şi - protejez lenjeria cu muşama şi aleză greţuri şi vărsături şi
mucoasei gastrice psihic în i se
- aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într- o
Manifestăr i : t impul adminis trează
- greţuri vărsăturii. parte aproape de marginea patului după ce înainte l- anti emetice.
- vărsături Pacientul am izolat cu un paravan de restul salonului Ora 20
precoce, cu să prezinte o - î i aşez sub bărbie o tăviţă renală. Când apare vărsătura cu o După adminis-
conţinut alimentar stare de bine mână î i ţin tăviţa sub bărbie iar cu cealaltă susţin fruntea trarea antieme- t
≈ 300 ml. fără greţuri şi
bolnavului icului, greaţa şi
vărsături,
în termen de - după încetarea vărsăturii ofer pacientului un pahar vărsăturile au
8 ore. cu apă pentru clătirea cavităţii bucale şi apoi dispărut.
îndepărtez tăviţa renală 9 . 05 . 2020
Pacientul nu mai
- apreciez macros copic aspectul şi cantitatea
prezintă vărsături ci
vărsăturii şi informez medicul despre aceasta doar o uşoară greaţă.
- pentru a atenua greaţa sfătuiesc pacientul să inspire 10 . 05 . 2009 .
profund Pacientul prezintă o
- supraveghez funcţiile vitale şi vegetative: puls, s tare de bine fără
tensiune arterială, respiraţie, temperatură, diureză,
scaun, greutate corporală şi le notez în foaia de
observaţie
 OBIECTIV INTERVENŢII LE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
Administrez delegat : greaţă şi fără
Metoclopramid 1f intramus cular ( 1f= 2 ml) vărsături.
- observ efectul medicaţiei Obiectiv realizat.
- menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat în
zilele de 8 , 9 , 10 . 05 . 2001
- din 11 . 05 până în 18 . 05 . 2001 , adminis trez delegat:
Metoclopramid 3 cp/ zi 1 cp 7 : 13 : 19
- observ efectul medicaţiei
- menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat şi- n zilele
următoare

3. Alimentaţie Pacientul Rol propriu : 8 . 05 . 2020 .

inadecvată în să aibă o - aerisesc salonul înaintea fiecărei mese Pacient alimen tat pa-
deficit alimentaţie - prezint meniul atractiv pe o tavă protejată cu un şervet curat renteral cu soluţie
Cauze : cores punză- electrolitică, ser glu-
- ajut pacientul să adopte o poziţie comodă cu partea cefalică a
- greţuri toare canti- cozat, vitamine.
patului ridicată
- vărsături tativ şi ca- 9 . 05 . 2020 .
alimentare l i tativ. - pe t impul vărsăturilor suprim alimentaţia pe cale orală şi
Pacient alimentat
postprandiale Evaluare zilnică. alimentez parenteral cu glucoză izotonică, vitamine, soluţie de
parenteral cu
precoce electroliţi
soluţie electro- l i
- dureri epigas trice - după încetarea vărsăturilor, rehidratez pacientul treptat cu tică, ser gluco- zat,
apărute după cantităţi mici de l ichide reci oferite cu l inguriţa, în vitamine.
ingerarea special lapte câte 200 ml la 2 ore interval iar în cursul nopţii
alimentelor la 4 ore ori de câte ori este necesar. După f iecare pahar cu 10 . 05 . 2020 .
lapte pe care î l bea î i ofer pacientului apă alcalină pentru a- şi Necesarul caloric al
Manifestări: pacientului a fost
- astenie f izico- clăti gura
asigurat prin
psihică progresivă
- paloarea
 OBIECTIV INTERVENŢII LE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
tegumentelor - regimul alimentar este un regim etapizat, bolnavul primeşte alimentaţie
supe de orez s trecurate, supe mucilaginoas e, preparate cu parenterală cu
lapte şi unt , griş, fulgi de orez, ouă f ierte moi. glucoză şi
- fracţionez necesarul caloric în 5- 6 mese/ zi, mese ce vor fi în vitamine.
cantităţi mici fapt care are avantajul unui aport caloric 11 . 05 . 2020 .
suficient fără să destindă stomacul Pacientul este
alimentat per oral cu
- nu insist pentru a consuma întreaga cantitate de alimente
alimentaţie
- fac bilanţul zilnic între alimentele ingerate şi eliminări hidrică,
- menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat şi- n zilele respectând regi- mul
următoare alimentar
impus.
12 . 05 . 2020 .
Pacientul primeşte o
alimentaţie
hidrică,
respectând regimul
impus. 13 . 05 . 2019
.
Pacientul este
alimentat per oral
nutriţional.
 OBIECTIV INTERVENŢII LE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
4 . Diaforeza Pacientul - explorez obiceiurile pacientului în legătură cu cunoaş terea În urma interven- ţ i
Cauza : să prezinte şi respectarea normelor de igienă ilor curente,
- dureri intense în tegumente şi - planific un program de igienă cu pacientul adaptat la starea pacientul prezintă
regiunea epigas- mucoase sa fizică tegumente şi
t r ică curate. mucoase curate.
- observ modul în care pacientul îşi efectuează toaleta
Manifestăr i : Evaluare la Obiectiv realizat.
zilnică
- t ranspiraţii reci, 2 zile.
abundente, - asigur temperatura camerei de 20 - 22 ° C şi a apei 37 - 38 ° C
localizate la favorabilă efectuării toaletei zilnice
nivelul axilei, - asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă
palmelor, regiunii - învăţ pacientul să poarte şosete din bumbac (
f rontale. absorbante) şi să le schimbe frecvent
- educ pacientul să- şi menţină igiena r iguroasă a plicilor şi
spaţiilor interdigitale
- conştientizez pacientul în legătură cu importanţa menţinerii
curate a tegumentelor, pentru prevenirea îmbolnăvirilor
- menţin intervenţiile programate

5 . Tulburari ale Pacientul Rol propriu : 8 . 05 . 2020.

r i tmului de somn să prezinte un - menţin condiţiile necesare somnului, res pectând dorinţele Pacientul a avut un
Cauze : somn calitativ şi deprinderile pacientului somn agitat cu treziri
- durerile intense şi cantitativ - observ dacă perioadele de relaxare, odihnă sunt în raport cu frecvente în cursul
epigastrice în l imite necesităţile organismului şi întocmesc un program de odihnă nopţii.
- cefalee fiziologice 7- corespunzător organis mului
- anxietatea 8
- înlătur stimulii externi: auditivi, vizuali ce ar putea perturba 9 . 05 . 2020 .
moderată ore/ noapte. somnul pacientului Pacientul a
Manifestăr i :
- ore insuficiente - învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare,
 OBIECTIV INTERVENŢII LE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
de somn calitativ Evaluare la exerciţii respiratorii cu 5 - 10 minute înainte de prezentat un somn
ş i cantitativ 24 ore. culcare medicamentos.
- observ şi notez calitatea, orarul somnului şi gradul de 10 . 05 . 2020
satisfacere a celorlalte nevoi. Pacientul a
Rol delegat : beneficiat de 7 - 8 ore
- la indicaţia medicului administrez: Fenobarbital 1 f de somn
intramus cular ora 21 ( 1f= 2 ml) calitativ, fără
treziri nocturne,
- observ efectul medicaţiei
odihnitor.
- menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat cât t imp
este nevoie

6. Anxietate Pacientul Rol propriu : 8 . 05 . 2020.

moderată să fie - favorizez adaptarea pacientului la noul mediu Pacientul este
Cauza : echilibrat - identific cu pacientul cauzele anxietăţii neliniş tit, temător,
- necunoşterea psihic în agitat.
- asigur un climat de calm şi s ecuritate, creez un
prognos ticului decurs de 2 9 . 05 . 2020 .
climat de înţelegere empatică
bolii zile. Anxietatea
Manifestăr i : - pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru pacientului s- a
- nelinişte investigaţiile paraclinice şi pentru adminis trarea tratamentului diminuat dar este
- agitaţie - încurajez pacientul pentru a- i înlătura anxietatea cauzată de încă prezentă.
- teamă spitalizare 10 . 05 . 2020 .
- cefalee - pun pacientul în legătură cu bolnavi ce prezintă aceeaşi Pacientul este
afecţiune pentru ca prin schimb de experienţă pacientul să echilibrat din
capete încredere în vindecare punct de vedere psihic
- încurajez relaţia pacientului cu familia permiţând acesteia să şi
f ie cât mai mult posibil alături de pacient Rol delegat: anxietatea a
dispărut.
 OBIECTIV INTERVENŢII LE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
- la indicaţia medicului adminis trez
Hidroxizin 1 dg/ zi
- observ efectul medicaţiei
- menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat şi în
următoarele zile
7 . Deficit de cu- Pacientul - explorez nivelul de cunoş tinţe al pacientului cu privire la 8 . 05 . 2020
noştinţe în legătu- ră să acumule- afecţiune, mod de manifes tare, de prevenire, proces de Pacientul a
cu menţinerea sănătăţii ze cunoş- recuperare, factorii declanşatori, tratament, regim de viaţă recepţionat noile
Cauza : t inţe noi, - informez pacientul cu privire la mijloacele şi resursele de informaţii cu
- inaccesibilitatea suficiente informaţie pe care le pot asigura: broşuri, cărţi, reviste privire la boala sa,
la informaţii despre boală, este dornic să afle cât
- stimulez dorinţa de cunoaş tere a pacientului şi motivez
Manifestăr i : pe mai multe lucruri noi
importanţa acumulării de noi cunoştinţe
- cunoştinţe insu- toată durata privind modul cum să-
f iciente despre spitalizării. - conştientizez pacientul asupra propriei res pons abilită ţi şi păstreze sănătatea
importanţa regimu- privind sănătatea sa şi să prevină
lui, alimen tar, - verific dacă pacientul a înţeles corect mesajul transmis şi complicaţiile.
t ratamen tului, dacă şi- a însuşit corect noile cunoştinţe.
despre evoluţia Fac pacientului educaţie pentru sănătate:
bolii. - î i explic pacientului care sunt alimentele permise şi
interzis e:
 Alimente permise: lapte integral la 3 - 4 ore interval, ouă f
ierte moi, smântână, frişcă, brânză de vaci, caş, biscuiţi,
pişcoturi, supe mucilaginoase, piureuri moi, făinoase fierte în
apă sau lapte, carne slabă de vacă, viţel, pasăre f iartă, peşte
slab ( păstrăv,
 OBIECTIV INTERVENŢII LE ASISTENTEI CU ROL EVALUARE
DIAGNOSTIC PROPRIU ŞI DELEGAT
NURSING
ştiucă), zarzavaturi f ierte ( spanac, morcovi, dovlecei, mere rase)
 Alimente interzise: supe de carne, slănină, mezeluri,
grăsimi prăjite, sosuri cu rântaş, ciuperci, brânzeturi
fermentate, lapte bătut, chefir, ouă tari, maioneză, peşte
cons ervat, icre, carnea de porc, untura, legumele tari, fructe
crude oleaginoase, condimente, pâine neagră, ciocolată, cafea
 Î i este interzis cu des ăvârşire alcoolul, băuturile carbo-
gazoase, tutunul
 Nu are voie să consume alimente reci sau f ierbinţi, trebuie să
respecte orarul meselor
 Î i explic că trebuie să evite stresul, să aibă regim de
viaţă echilibrat, să urmeze tratamentul cu stricteţe şi în
ambulator, să se prezinte la controlul periodic
 Î i explic că trebuie să evite fumatul seara deoarece măreşte
secreţia de acid clorhidric
 TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

DATA ANALIZA MOD DE RECOLTARE VALORI VALORI

CERUTĂ OBŢINUTE NORMALE
8 . 05
2020 Hemoleucogra ma:
4 , 2 mil/ mm 3 4 , 5- 5 , 5 mil/ mm 3
Hematii
9 , 8 g% 14- 16 g%
Hemoglobina Se recoltează 2 ml sânge prin puncţie venoasă pe 42% 45%
Hematocrit heparină sau EDTA dimineaţa pe nemâncate 310000 / mm 3 150000-
Trombocite 400000 / mm 3
10300 / mm 3
4000- 8000 / mm 3
Leucocite

Recoltez 1 , 6 ml sânge pe 0 , 4ml citrat de sodiu 3 , 5- 10 mm/ h

VSH 8% prin puncţie venoasă, dimineaţa pe nemâncate 8 mm/ h
10- 20 mm/ 2 h

Se recoltează 5 - 8 ml sânge prin puncţie

Uree sanguină venoasă fără substanţe anticoagulante, 34 mg% 20- 40 mg%
dimineaţa pe nemâncate
Se recoltează 5 - 8 ml sânge prin puncţie
Glicemie venoasă fără substanţe anticoagulante, 93 mg% 80- 120 mg%
dimineaţa pe nemâncate
Creatinina Se recoltează 5 - 8 ml sânge prin puncţie 0 , 73 mg% 0 , 6- 1 , 3 mg%
venoasă fără substanţe anticoagulante,
dimineaţa pe nemâncate
DATA ANALIZA MOD DE RECOLTARE VALORI VALORI
CERUTĂ OBŢINUTE NORMALE
TGP TGO Se recoltează 5 - 8 ml sânge prin puncţie 4- 13 ui
10 ui
venoasă fără substanţe anticoagulante, 16 ui 5- 17 ui
dimineaţa pe nemâncate
Se recoltează 5 - 8 ml sânge prin puncţie
Amilazemie venoasă fără substanţe anticoagulante, 5 USH 2- 9 USH
dimineaţa pe nemâncate
Proteinograma Se recoltează 5 - 8 ml sânge prin puncţie
Proteine totale venoasă fără substanţe anticoagulante, 7 , 58 g% 7- 8 g%
Albumine dimineaţa pe nemâncate 54 , 81 % 50- 60 g%
45 , 69 %
Globuline 40 g%
1 , 18
Raport A/ G 1
Electroforeza Se recoltează 5 - 8 ml sânge prin puncţie
Globuline α 1 venoasă fără substanţe anticoagulante, 23 , 4 % 2- 4 , 5 %
Globuline α 2 dimineaţa pe nemâncate 10 % 6- 12 %
9 , 72 %
Globuline β 8 , 5- 13 , 3 %
20 , 49 %
Globuline γ 13- 20 %
DATA ANALIZA MOD DE RECOLTARE VALORI VALORI
CERUTĂ OBŢINUTE NORMALE
Examen sumar Se face toaleta organelor genitale externe Albumină, glu- Albumină, glu-
de urină apoi se recoltează 100 - 150 ml urină din jetul coză, pigmenţi coză, pigmenţi
mijlociu într- o sticlă perfect curată. Aceasta se biliari, corpi
biliari, corpi
etichetează şi se trimite la laborator cetonici, uro-
bilinogen cetonici, urobili-
– abs. Sediment nogen – absenţi.
urinar: rare Sediment urinar:
leucocite, he- matii epitelii foarte rare,
atipice, rare epitelii leucocite rare,
hematii şi cilindri
granuloşi absenţi
DATA EXAMENUL CERUT PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

8 . 05 Echografie pâine) şi ape gazoase şi adminis trez cărbune animal şi triferment câte 2 Ficat cu lob
2020 abdominală tablete de 3 ori/ zi hepatic drept 9 ,
- în ziua precedentă examenului îi dau pacientului un regim hidric 6 cm şi lob
compus din supe, limonade, ceai, apă negazoasă hepatic stâng 7 ,
- în seara precedentă î i ofer pacientului o cană cu ceai şi pâine prăjită 9 cm, cu
şi două l inguri de ulei de ricin reflectivitate
normală şi
- în ziua examenului, înainte de efectuarea acestuia î i interzic
ecos tructură
pacientului să consume alimente sau l ichide
omogenă.
- conduc pacientul la serviciul de radiologie, î l ajut să se dezbrace şi să Colecist,
se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică pancreas,
- după efectuarea examinării ajut pacientul să se îmbrace şi- l conduc la rinichi cu
salon unde- l instalez comod în pat. dimens iuni şi
- anunţ pacientul cu două zile înainte, explicându- i necesitatea ecos tructuri
tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticul bolii, tehnica investigaţiei normale.
şi regimul alimentar pe care trebuie să- l respecte.
- adminis trez pacientului cu 1 - 2 zile înaintea examinării un regim
alimentar neflatulent şi uşor digerabil, format din supe, ouă, pâine
prăjită, unt, făinoase, produse lactate
- seara, în ajunul examinării, efectuez pacientului o clismă evacuatoare
- anunţ pacientul că în ziua examinării nu trebuie să fumeze pentru că
fumatul măreşte secreţia gastrică şi că nu trebuie să mănânce
- în ziua examinării, conduc pacientul la serviciul de radiologie Esofag nor-
mal. Stomac
 DATA EXAMENUL CERUT PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

9 . 05. Radiografie gastro- - dezbrac complet regiunea toracică a bolnavului şi- l conduc sub ecran cu mucoasă
2020 duodenală unde î i ofer cana cu sulfatul de bariu pregătit înaintea examinării ( se îngroşată, cu
amestecă 150 g sulfat de bariu cu o cantitate de 200 - 300 ml apă rece pliuri con-
amestecând continuu cu o l ingură de lemn),
vergente în
- după terminarea examinării ajut pacientul să se îmbrace şi- l conduc la direcţia micii
pat,
curburi,
- adminis trez un purgativ ( o l ingură de ulei de parafină) după efectuarea
examinării şi informez pacientul că va avea scaunul colorat în alb hiperton,
hiperkinetic, cu
hiperse-
creţie accen-
tuată. Pe
mica curbură
verticală,
deasupra
unghiului
gastric- nişă
proeminentă cu
edem la-
cunar la baza de
implan-
tare. Bulb şi
duoden normal.
 EVALUARE
INTERVENŢII CONSTANTE
- asigur condiţii de microclimat cores punzătoare cu salon curat, aerisit, cu un grad obişnuit de Intervenţiile
umiditate şi o ionizare corespunzătoare a aerului, cu temperatura de 18- 22 ° C, luminozitate propuse au fost
adecvată realizate.
- asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie
- asigur îngrijiri igienice şi supraveghez pacientul
- măsor funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de obs ervaţie
- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor
- recoltez produsele biologice şi patologice
- apreciez comportamentul general al pacientului
- asigur un regim de viaţă echilibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului alimentar
- pregătesc f izic şi psihic pacientul pentru inves tigaţii şi tratament
- administrez întocmai tratamentul prescris de medic
- observ efectul medicaţiei
- informez pacientul şi î i furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor acordate
- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu
- identific cauza anxietăţii pacientului
- identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientului şi- i explic şi- l învăţ obiceiurile bune
necesare pentru vindecare şi evitarea complicaţiilor
- aplic măsuri de prevenire a infecţiilor nos ocomiale, curăţenia şi dezinfecţia, sterilizarea,
izolarea, purtarea echipamentului de protecţie, respectarea circuitelor funcţionale
- educ pacientul privind îngrijirile ulterioare al domiciliu şi respectarea regimului igieno- dietetic
impus de afecţiune