Sunteți pe pagina 1din 83

RADIOLOGIA

INTERVENŢIONALĂ
DEFINIŢIE
•Radiologia Interventionala (RI)
este o subspecialitate de radiologie-
imagistica medicala ce reuneste
totalitatea metodelor si tehnicilor
instrumentale de abord percutan
ghidat radio-imagistic, practicate
in scop diagnostic sau/si terapeutic.
SCURT ISTORIC
•1953-SELDINGER-comunica prima data tehnica de cateterism
percutan arterial ce foloseste un fir ghid introdus pe acul de punctie
arteriala,urmat de introducerea coaxiala a unui cateter de calibru mai
mare decit acul;metoda sta la baza TUTUROR METODELOR DE
ABORD INTERVENTIONAL PERCUTAN,ATIT VASCULAR CIT SI
NON-VASCULAR
•1961-prof.Alfidi (SUA),dupa dezobstructia cu fir ghid de angiografie
a unui dren colmatat(montat chirurgical):".am facut o interventie
radiologica..";fraza a ramas in istorie,si s-a transformat in definirea
unei intregi subspecializari a radio-imagisticii medicale..:
•1964-DOTTER,JUDKINS (Oregon-USA) executa prima Angioplastie
Percutana Transluminala (APT) -dilatarea unei stenoze
femurale,folosind tehnica 11211g622l Seldinger si un sistem de catetere
coaxiale cu calibru crescator;
•1969-ROSCH-TIPSS experimental(animal);
•1972-ROSCH,DOTTER,BROWN-prima embolizare arterială
terapeutică(EAT) a a.gastroepiploice,cu cheag autolog în HDS

•1974-OKUDA (Univ.Chiba,Japonia)-inventeaza acul fin,ultraflexibil,


atraumatic ("ACUL CHIBA")şi aplică prima dată puncţia percutana cu ac
fin,ghidată imagistic(pe ficat,cai biliare) efectuând primele Colangiografii
Percutane Transhepatice(CPT) cu ac fin.

•1974-LUNDERQUIST(SUA) -efectueaza primele drenaje percutane ghidate


fluoroscopic în icterul obstructiv neoplazic.

•1974-CAREY,GRACE-prima EAT cu particule de Gelaspon(Gelfoam);

•1974-TADAVARTHY-aplica prima dată embolizarea cu Ivalon (Polyvinyl


Alcool);

•1975-GIANTURCO-creeaza şi aplică spiralele metalice ca agent emboligen


în EAT.
•1976-GRUNTZIG (Elveţia),inventează şi aplică pe animal şi la om cateterul
cu dublu lumen şi balon gonflabil,ce a permis aplicarea APT în toate
teritoriile vasculare.
•1980-DANIIL şi STANCIU(Iaşi,România) efectueaza primele colangiografii
percutane cu ac CHIBA din România în cazuri cu icter obstructiv(singura
metoda-in perioada respectivă neexistând nici CT nici ecografia în
România);
•1981-DANIIL şi col.(Iaşi,România)-aplica în clinica primele embolizari
arteriale terapeutice în România(în cancerul renal);
•1982-DANIIL şi col.-executa primul drenaj biliar percutan transhepatic în
România;
•1982-DANIIL (Cl.radiol.Iaşi)-prima EAT hepatica efectuată în România
(cancer hepatic);
•1983-FOTIADE (Spiţ.Fundeni,Bucureşti)- efectueaza primele angioplastii
periferice în România,aplicate în acelaşi an şi la Cl.Rad.Iaşi;
•1983-DANIIL,G.Ionescu (Cl.Radiol-Iasi)-realizeaza primele embolizari
arteriale splenice;
•1984-DANIIL şi col.(Iaşi)-prima extracţie percutana de calculi biliari
restanţi în c.biliara;
•1985-DANIIL(Cl.Radiol.-Iasi)-primul drenaj percutan al abcesului hepatic
în România;
•1985-PALMAZ(SUA)-inventeaza şi aplică prima endoproteză arterială
expandabila (a.iliaca);
•1988-ROSSLE-(Freiburg-Germania)-efectueaza primele TIPS (Shunt
Transjugular Intrahepatic Porto-Sistemic) la om;
•1994-DANIIL şi col (Iaşi)-aplica primele scleroterapii percutane cu alcool
absolut din România, în chistul hidatic hepatic.
•1995-DANIIL şi col (Iaşi)-executa prima dată în România alcoolizarea
percutana eco-ghidata în tratamentul carcinomului hepatic.

În decursul ultimilor 25 ani ,o multitudine de invenţii şi noi tehnologii


aplicate au accelerat şi perfectat progresiv metodele şi tehnicile de
radiologie intervenţională: -aplicarea laserilor şi a unor instrumente
rotatorii electro-mecanice în dezobstrucţia arterială,distrugerea
percutana a tumorilor cu unde de radiofrecvenţa,ghidajul cu IRM în
abordul percutan al tumorilor, perfecţionarea unor instrumente
intervenţionale şi de abord-ace catetere, fire ghid,proteze,agenţi
emboligeni ,etc.
Evoluţia spectaculoasă a realizărilor acestor ultimi ani în domeniul
radiologiei intervenţionale va continua cu certitudine.
Ce este radiologia intervenţională (RI)?

 Tratamente ţintite cu ghidaj imagistic.

 Comparativ cu chirurgia clasică – mai puţină durere, mai


puţine riscuri şi o recuperare mai rapidă.

 Radiologii intervenţionali sunt medici acreditaţi.


Care sunt avantajele radiologiei intervenţionale?

 Majoritatea procedurilor pot fi realizate la pacienţi din


ambulator sau necesită o spitalizare scurtă.

 De obicei nu este necesară anestezia generală.

 Sunt reduse în mod semnificativ riscurile, durerea şi timpul de


recuperare.

 Procedurile sunt mai puţin costisitoare decât chirurgia sau alte


alternative.
Ce proceduri sunt realizate prin RI?

Intervenţii vasculare

Intervenţii non-vasculare
Ce proceduri sunt realizate prin RI?

Intervenţii vasculare

 Angiografia.
 Angioplastia cu balon.
 Plasarea de stenturi la nivelul vaselor de sânge.
 Chimioterapia în cancer prin intermediul cateterelor.
 Embolizarea endovasculară.
 Recanalizarea endovasculară şi tromboliza.
 TIPS.
 Accesul venos pe termen lung pentru dializă şi administrarea de
medicamente.
 Biopsii hepatice transjugulare.
 Recuperarea intravasculară a dispozitivelor.
 Plasarea de filtre la nivelul VCI.
Ce proceduri sunt realizate cu ajutorul RI?

Intervenţii non - vasculare

 Drenajul abceselor .
 Aspirarea lichidului pleural şi de ascită în scop diagnostic şi
terapeutic.
 Puncţie aspirativă tiroidiană cu ac fin ghidată ecografic.
 Biopsie hepatică ghidată ecografic.
 Drenaj biliar pentru canale biliare hepatice obstrucţionate.
 Nefrostomii percutanate şi stentări.
 Ablaţia prin radiofrecvenţă a tumorilor.
 Gastrostome de alimentare.
 Bipsie cu ac ghidată CT.
 PTC şi drenaj transhepatic percutanat.
 Nefrostomie percutanată şi stentarea anterogradă.
 Colecistostomie ghidată ecografic.
 TRUS - Biopsii prostatice.
De ce radiologii intervenţionali au nevoie de tehnologie de
calitate superioară?

 Calitatea ghidajului imagistic este în


funcţie de echipamentul imagistic utilizat.

 Limitările se datorează inabilităţii


de a vedea sau localiza precis boala
pe care vrem să o tratăm .
Tomografia computerizată

 Contrast bun.

 CT-ul convenţional nu este în timp real.

 (Fluoro-CT - ul este în timp real dar disponibilitatea este limitată.)

 Examinatorul este expus la doze ridicate de radiaţii.


ECOGRAFIA

 Timp real
 Excelentă pentru
intervenţiile la nivelul
ţesuturilor moi
 Limitată de slaba penetrare
a oaselor şi a ţesuturilor
pline cu aer
 Dificultatea de a vedea
instrumentele
Fluoroscopia

 Timp real

 Utilizare îndelungată şi
experienţă clinică bogată

 Contrast limitat şi slabă


definire a
organelor/structurilor
Fluoro – CT-ul
multidetector
Avantaje

 Combină avantajele fluoroscopiei


cu secţiunile CT.
Fluoroscopia
Angiografia

 Examinarea radiologică a arterelor şi venelor pentru a diagnostica


blocajele şi alte probleme la nivelul vaselor de sânge.
 Utilizarea unui cateter pentru a avea acces la nivelul vasului de sânge şi
a unei substanţe de contrast pentru a face vizibilă artera sau vena.
Angiografia

 Tehnologie cu potenţial
 Angiografie cu substracţie digitală (DSA)
 Substracţia oaselor şi a ţesuturilor moi pentru a vizualiza doar vasele de
sânge după injectarea substanţei de contrast
Angiografie

 Intervenţie bazată pe
cunoaşterea anatomiei şi pe
memorarea imaginilor
vizualizate.
Angiografia-CT (CTA)

 CTA utilizează razele X pentru a vizualiza


sistemul arterial şi venos din organism.
 CTA combină utilizarea razelor X cu analiza
tomografică.
 CTA este mai puţin invazivă şi mai uşor
acceptată de pacienţi decât cateterismul
angiografic.
Utilizările obişnuite

 Examinarea arterelor pulmonare pentru a exclude


embolismul pulmonar.
 Vizualizarea fluxului sangvin in arterele renale la pacienţii
hipertensivi şi la cei suspectaţi de a avea probleme renale.
De asemenea este efectuată şi la donatorii de rinichi.
 Identificarea anevrismelor aortice sau de la nivelul altor
vase sangvine mari.
 Detectarea bolii aterosclerotice la nivelul membrelor
inferioare.
 Detectarea trombozei venoase (cheaguri) la nivelul
pelvisului şi membrelor inferioare.
Cum este realizată?

 Înaintea examenului este injectată o substanţă de contrast


într-o venă.
 În timpul examinării dispozitivul se roteşte în jurul
pacientului, creând un fascicul de raze X în formă de
evantai şi detectorul înregistrează imagini ale fasciculului
după ce trece prin pacient.
 Pot fi înregistrate 1000 de imagini într-o şedinţă.
 Apoi sunt utilizate tehnici de reconstrucţie pentru
vizualizarea imaginilor.
Beneficii vs riscuri

 CTA poate fi utilizată pentru examinarea


vaselor de sânge din majoritatea regiunilor
corpului.
 Este mai precisă decât angio-RMN-ul şi
ecografia.
 Este o modalitate utilă de screening a vaselor
de sânge deoarece este mai sigură şi consumă
mai puţin timp decât cateterismul
anogiografic.
Riscuri

 Riscul de reacţii alergice datorită substanţelor


de contrast, cum ar fi iodul.
 Este periculoasă la pacienţii cu probleme
renale şi diabet.
 Tegumentele pot fi iritate datorită utilizării în
exces a substanţelor de contrast.
Angio-RMN-ul

 RMN-ul produce imagini ale corpului fără să


utilizeze razele X.
 Energia electromagnetică eliberată la expunerea
unui pacient la unde de radiofrecvenţă într-un
câmp magnetic puternic este măsurată şi analizată
de un computer.
 Angio-RMN-ul reprezintă studiul vaselor de
sânge cu ajutorul RMN-ului.
 Furnizează imagini detaliate fără să utilizeze
substanţe de contrast.
Utilizări obişnuite

 Utilizat pentru investigarea pacienţior cu


suspiciune de afecţiuni ale arterelor
intracerebrale.
 Utilizat pentru a detecta boli ale aortei şi ale
vaselor de sânge ce vascularizează rinichii,
plămânii şi membrele inferioare.
 Utilizat pentru confirmarea stenozei arterelor
carotidiene.
Cum se realizează?

 Sunt utilizate aparate RMN standard.


 Pacientul este plasat în aparatul RMN.
 Expunerea pacientului la unde radio într-un câmp
magnetic puternic generează date care sunt
utilizate de computer pentru a genera imagini ale
secţiunilor prin corp care pot fi vizualizate în
orice plan sau orice direcţie.
 Gadoliniumul este substanţa de contrast utilizată.
Se administrează intravenos în timpul
investigaţiei imagistice.
Benefcii vs riscuri

 Beneficii
 Durata investigaţiei şi timpul de recuperare sunt relativ
mici.
 Raport eficient cost-beneficiu.
 Lipsa expunerii la raze X.
 Utilitate foarte mare la pacienţii alergici la substanţele de
contrast.
 Posibilitatea de a amâna chirurgia.
Beneficii vs riscuri

 Riscuri
 Dacă sunt prezente implanturi este dificil să se obţină o
imagine de bună calitate.
 Această procedură este interzisă la femeile însărcinate.
Angioplastia şi stentingul vascular

 Utilizate pentru a debloca arterele îngustate de la nivelul membrelor


inferioare, rinichilor, ficatului sau într-o altă regiune a corpului.

 Deschid arterele blocate sau îngustate prin inserarea unui balon mic la
nivelul vasului şi umflarea acestuia.

 Baloanele sunt inserate cu ajutorul unor catetere subţiri pentru a funcţiona la


nivelul afectat, fără a fi nevoie de intervenţie chirurgicală clasică.
 Procedură minim invazivă pentru îmbunătăţirea fluxului
sangvin în artere.
 Chirurgul introduce un cateter cu balon la locul respectiv.
 Balonul este umflat pentru a deschide artera, dezumflat şi
apoi îndepărtat.
 Stentarea vasculară poate fi realizată în acelaşi timp.
 Stentul este un dispozitiv permanent lăsat la nivelul
arterei.
 Ajută la vindecarea arterei în poziţie deschisă după
angioplastie.
Utilizări obişnuite

 Boală vasculară periferică.

 Hipertensiune renală vasculară.

 Menţinerea unui acces pentru hemodializă.

 Boala carotidiană.

 Boala coronariană.
Cum este realizată?

 Inserţia balonului– insuflarea – dezumflarea–


îndepărtarea.
 Plasarea unui stent cu ajutorul cateterului – pentru
consolidarea pereţilor arteriali.
 Stenturi cu înveliş de medicamente – utilizate în cazul
bolii coronariene (cu acordul FDA).
 Stenturile cu înveliş de medicamente – pentru a preveni
restenozarea.
 Câteodată stentarea nu este necesară.
Beneficii vs riscuri

 Beneficii
 Comparativ cu by-pass-ul – mai puţin invazivă, cost
scăzut şi riscuri mai mici.

 Nu necesită anestezie generală.

 Nu necesită incizii chirurgicale.

 Pacienţii pot reveni la activitatea obişnuită după


procedură.
Beneficii vs riscuri

 Riscuri
 Inserţia cateterului poate cauza lezarea arterei. Balonaşul
poate duce la formarea de cheaguri sau la ruptura arterială.

 Blocajele pot să reapară.


 Hemoragia masivă necesită medicaţie specială sau chiar
transfuzii de sange.
 Risc de infarct când este practicată la nivelul arterei
carotide.
 În caz de îngustare bruscă a vaselor - poate fi practicat
by-pass de urgenţă.
Angioplastia cu balon
Angioplastia cu balon

Complicaţii
 Embolizarea plăcii

 Disecţia vasului de sânge

 Recurenţa bolii

 Ruptura vasului
Plasarea unui tub de nefrostomie
 Inserţia unui tub la nivelul rinichiului
 Utilizată la pacienţii la care rinichii sau ureterele sunt blocate datorită
litiazei renale sau cancerului.
Drenajul biliar– Drenajul percutanat
transhepatic biliar (PTBD)

 Inserţia unui tub în


sistemul hepatobiliar
obstrucţionat datorită
calculilor sau cancerului.
Chemoembolizarea pentru cancerul
hepatic
 Îndepărtarea chirurgicală a tumorilor hepatice oferă cea mai bună şansă de
vindecare

 Îndepărtarea chirurgicală nu este posibilă la 75% din pacienţii cu cancere


hepatice primare şi la 90% din pacienţii cu cancere hepatice secundare
(metastaze).
Chemoembolizarea pentru cancerul hepatic

Introduce o cantitate mare de citostatice direct în tumoră,


lipsind-o de aportul sangvin prin blocarea arterelor care o
hrănesc (embolizare).
Chemoembolizarea pentru cancerul hepatic

 Introduce citostatice direct


la nivelul tumorii hepatice.
 În prezent este folosită
pentru tratamentul
cancerelor hepatice şi a
tumorilor endocrine
metastatice de la nivelul
ficatului.
Chemoembolizarea pentru cancerul hepatic

Utilizând imagistica un cateter


este introdus prin artera
femurală la nivelul vaselor de
sânge care hrănesc tumora.
Chemoembolizarea
pentru cancerul hepatic

Mici particule embolizante sunt


injectate pentru a bloca vasul de
sânge.
Chemoembolizarea
pentru cancerul hepatic

Citostaticele şi lipsa
aportului sangvin duc la
micşorarea tumorii.
Chemoembolizarea pentru cancerul hepatic
Chemoembolizarea pentru
cancerul hepatic
Ablaţia prin radiofrecvenţă a tumorilor (RFA)

 Utilizează radiofrecvenţa pentru a distruge şi ucide ţesutul canceros.


Reprezintă o alternativă la rezecţia chirurgicală.
 Singura opţiune la majoritatea pacienţilor cu metastaze hepatice datorate
cancerului de colon.
Aplicaţii clinice
Sondă de radiofrecvenţă
Ablaţia prin radiofrecvenţă(RFA)
 Tratament non-chirurgical, localizat, care distruge termic ţesutul ţintă,
protejând ţesutul sănătos.
 De obicei are puţine efecte secundare.
Ablaţia prin radiofrecvenţă(RFA)

 Tratament non-chirurgical,
localizat, care distruge termic
ţesutul ţintă, conservând
ţesutul sănătos.
 De obicei are puţine efecte
adverse.
Ablaţia prin radiofrecvenţă(RFA)
PRE POST
Ablaţia prin radiofrecvenţă(RFA)
Inserţia de stenturi-grefe pentru anevrisme
Tromboliza şi filtrele venoase
 Dizolvă cheagurile de sânge prin injectarea de trombolitice la sediul cheagului
(Urokinază, Alteplază, Tenectaplază)
 Reface fluxul sangvin fără intervenţie chirurgicală.
Tromboliza şi filtrele venoase
Filtrele mecanice previn ajungerea cheagurilor de sânge din
circulaţie la plămâni (embolism pulmonar).
Şuntul portosistemic transjugular intrahepatic

 O procedură care previne hemoragiile fatale la pacienţii cu boli hepatice


 De obicei se practică la cei care aşteaptă transplantul
Embolizarea cu ajutorul cateterelor

 “Embolizare” – metodă de a bloca vasele de sânge care au


mai multe efecte negative decât pozitive.
 Materialul este trecut prin cateterul care are vârful plasat
în vasul care trebuie blocat sau în vecinătatea acestuia.
 Este foarte util în controlul hemoragiilor excesive sau
pentru a întrerupe aportul sangvin la o tumoră.
 Embolizarea terapeutică serveşte la eliminarea AVM.
 Embolus-ul – medicament sau material sintetic folosit în
blocajul vasului de sânge.
Utilizări obişnuite

 Controlarea sângerării cauzate de leziuni, tumori sau ulcer


gastric.
 Pentru a întrerupe aportul sangvin tumoral. Poate fi
folosită în asociere cu chimioterapia.
 Pentru a trata tumori benigne fibroase de la nivelul
uterului – o alternativă la histerectomie. Tumorile fibroase
multiple pot fi tratate într-un singur timp.
 Excelentă pentru tratamentul AVM (cominicare anormală
între o arteră şi o venă, ca un “scutcircuit”).
 Tratamentul anevrismelor cerebrale.
 Tratamentul hemangioamelor.
Cum este realizată?

 Echipamentul utilizat este acelaşi ca la angiografia cu cateter.


 Primul pas este angiografia (injectarea unei substanţe radioopace într-
o arteră sau o venă) pentru a localiza exact sediul sângerării sau
anormalitatea.
 Introducerea cateterului şi injectarea substanţei de contrast (în mod
normal prin artera femurală).
 Un material embolic potrivit este ales şi injectat prin intermediul
cateterului pentru a ajunge la sediul afecţiunii.
 Sunt efectuate repetate angiografii până când este controlată
sângerarea sau este prezent destul material embolizant la nivelul
tumorii sau malformaţiei vasculare.
Sunt utilizate diferite materiale embolizante

 Gelfoam – utilizat pentru a controla hemoragia până când cauza – cum


ar fi o fractură osoasă, este identificată şi rezolvată sau până când are
suficient timp să se vindece.
 Agenţi particulari permanenţi – Aceşti agenţi sunt utilizaţi pentru a
bloca permanent micile vase de sânge. Sunt utilizaţi pentru a opri
hemoragia sau a bloca arterele care vascularizează o tumoră când este
puţin probabil să se vindece leziunea subiacentă. Sunt materialele
utilizate cel mai frecvent pentru embolizarea tumorilor uterine
fibroase. De ex.: Polyvinyl alcool-ul (PVA).
Diferitele materiale embolizante utilizate

 Spiralele metalice fabricate din oţel inoxidabil sau


platină, pot fi folosite pentru a bloca arterele mari. Sunt
prezente într-o varietate de mărimi.
 Agenţii lichizi sclerozanţi cum este alcoolul, sunt folosiţi
pentru a distruge ţesutul ţintă. Se doreşte utilizarea lor în
tratementul malformaţiilor venoase, prin umplerea
acestora cu lichid, pentru a induce formarea de cheaguri şi
distrugerea stratului intern venos.
Beneficii vs riscuri

 O metodă foarte eficientă de a controla hemoragia, mai


ales în urgenţă.
 Utilizată în tratamentul tumorilor şi malformaţiilor
vasculare.
 Este mai puţin invazivă decât chirurgia clasică deschisă.
 Când embolizarea este utilizată pentru tratamentul
malformaţiilor arteriovenoase intracraniene (AVM),
injectarea unei cantităţi mici de material reduce riscurile
unei afectări cerebrale.
Beneficii vs riscuri

 Embolusul se poate fixa într-un loc greşit, privând ţesutul


normal de aportul de oxigen.
 Risc de infecţie după embolizare, chiar dacă s-au
administrat antibiotice.
 Deoarece angiografia este o parte din procedură există
riscul de reacţii alergice la substanţa de contrast şi de
afectare renală la pacienţii cu diabet sau alte afecţiuni
renale pre-existente.
Embolizarea arterială pentru hemoragia obstetricală
 Embolizarea arterelor uterine pentru a preveni hemoragia postpartum cu
risc vital
 De obicei previne histerectomia
 Păstrează fertilitatea
Embolizarea arterelor uterine pentru tumorile
fibroase
 Procedura de embolizare a arterelor uterine pentru a micşora tumorile
uterine benigne, dureroase.
 Alternativă la histerectomie sau miomectomie.
Embolizarea arterelor uterine pentru tumorile fibroase
 Embolizarea arterelor uterine pentru a micşora tumorile uterine benigne,
dureroase.

 Alternativă la histerectomie sau miomectomie.


Accidentul vascular cerebral

 Îngustarea arterelor carotide este o cauză obişnuită de accident vascular


cerebral

 Vasul se poate închide şi creierul este privat de aportul sangvin = accident


vascular cerebral

 Mici plăci pot să migreze de la nivelul peretelui arterial şi să embolizeze la


nivel cerebral = accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral

 Prevenirea accidentului vascular cerebral


 Tratarea “îngroşării arterelor” la nivelul arterei carotide cervicale prin
stentare
Accident vascular cerebral
Crioterapia

 Crioterapia, de asemenea numită criochirurgie


sau terapie de crioablaţie ţintită, se referă la
aplicarea frigului excesiv pentru a distruge
ţesutul bolnav, inclusiv celulele canceroase.
Utilizări obişnuite

 Utilizată pentru a distruge tumorile cutanate, nevii


pigmentari precanceroşi, nodulii, tatuajele sau
pistruii inestetici.
 Utilizată pentru a distruge retinoblastoamele.
 Doctorii au început să utilizeze crioterapia în
cancerul prostatic, hepatic şi cervical, mai ales
dacă nu este posibilă chirurgia.
 În prezent există cercetări pentru utilizarea
crioterapiei în tumorile osoase, cerebrale, renale,
pulmonare şi de la nivelul măduvei osoase.
Cum este realizată?

 Este realizată cu ajutorul unei sonde de crioterapie (ataşată


prin intermediul unui tub la o sursă de N sau Ar).
 Pentru masele externe, N lichid este aplicat direct cu
ajutorul unui tampon de bumbac sau al unui spray.
 Pentru tumorile interne, N lichid sau gazul Ar este condus
prin sonda de crioterapie, care vine în contact cu ţesutul
bolnav.
Cum este realizată?

 Formele mai avansate de crioterapie, cum ar fi în


tratamentul cancerului hepatic, implică inserţia unei sonde
prin intermediul unei incizii la nivelul tegumentului. Apoi,
utilizând dispozitivul imagistic, doctorul localizează şi
îngheaţă tumora.
 De asemenea, pentru cancerul de prostată, şase până la opt
ace-sonde pot fi inserate la nivelul perineului (ţesutul
dintre rect şi scrot) şi pot fi ghidate ecografic pentru a
îngheţa tumora.
Beneficii vs riscuri

 Pentru crioterapia intraoperatorie timpul de recuperare


este mult mai mic comparativ cu îndepărtarea chirurgicală
a tumorilor.
 Crioterapia percutanată are un potenţial ridicat de a ajunge
o procedură care poate fi aplicată la pacienţii din
ambulator.
 Este mai puţin traumatică decât chirurgia deschisă
deoarece necesită doar o mică incizie.
 Cauzează o cicatrice de mici dimensiuni şi aparent nu
produce calcificări.
Benecii vs riscuri

 În tratamentul afecţiunilor hepatice poate leza canalele


biliare sau poate cauza hemoragie severă.
 În tratamentul afecţiunilor renale poate afecta sistemul
urinar colector sau poate cauza hemoragie severă.
 În tratamentul tumorilor pulmonare poate duce la colaps
pulmonar şi la acumularea de fluide în jurul plămânului.
 Trebuie avută grijă în zonele în care nervii sunt aproape de
tumoră. Fibrele nervoase îngheţate pot cauza tulburări
motorii sau parestezii în zonele inervate de nervii
respectivi.