GHIDUL

PACIENTULUI

CE ESTE
COLESTEROLUL?

Colesterolul este un compus lipidic cu structura chimica de sterol (combinatie de

steroid si alcool). Cea mai mare parte din colesterol este sintetizata in organism
(ficatul fiind principalul loc de producere a colesterolului=75%), doar o mica parte
provine din alimentatie (25%).
Colesterolul participa la diferite procese metabolice, intra in compozitia unor
hormoni (estrogeni, testosteron), vitaminei D. Colesterolul care nu este utilizat este
eliminat prin ficat. ( bila care este apoi eliberata in intestinul subtire).
Fiind insolubil in apa, colesterolul este transportat in organism de catre lipoproteine
(complexe formate din proteine hidrosolubile si lipide) clasificate in functie de
densitate in: chilomicroni, VLDL (very low density lipoprotein), LDL (low density
lipoprotein), IDL (intermediate density lipoprotein), HDL (high density
lipoprotein).

colesterol LDL - lipoproteine cu densitate mic aa numitul

colesterol ru, are un continut in colesterol de 50 %, Este implicat in
arteroscleroza Aceast fraciune a colesterolului, dac este n exces, se
depune pe vasele de snge. Se formeaz astfel placa de aterom. Ca urmare a
acestui fenomen, vasul de snge se ngroa i i pierde elasticitatea din ce n
ce mai mult, crescand riscul aparitiei bolilor de inima (cardiopatie ischemica,
infarct miocardic, hipertensiune arteriala); Acest tip de colesterol creste in
cazul consumului crescut de grasimi saturate in dieta.

colesterol HDL - lipoproteine cu densitate mare aa numitul

colesterol bun este sintetizat la nivelul ficatului si intestinului si are rolul
de a esterifica colesterolul liber si de a-l transporta de la celulele periferice
spre ficat opunandu-se procesului de ateroscleroza.O dieta bogata in fructe si
legume proaspete, bogata in acizi grasi omega 3, poate ajuta la cresterea
acestui tip de colesterol in sange

Trigliceridele sunt un alt tip de grasime. Acestea se gasesc in produse alimentare, in zonele
grase ale corpului si in sange. Folosim trigliceridele pentru a face rost de energia necesara la
un moment dat sau le inmagazinam pentru mai tarziu. Consumul unui numar mare de calorii,
in special zaharuri sau carbohidrati, determina cresterea nivelul de trigliceride din sange.

CARE
SUNT
VALORILE
FRACTIUNILOR SALE?

NORMALE

ALE

COLESTEROLULUI

SI

Valoarea colesterolului seric se determina din sange. Se recomanda testarea profilului

lipidic (colesterol, HDL-colesterol, trigliceride) de la varsta de 20 ani. Daca acesta este
normal se recomanda repetarea la 4 - 5 ani.
Valorile lipidelor considerata optima pentru adulti:
Colesterol total <200 mg/dl; dupa unii
<170mg/dl
LDL-Cs (colesterolul rau) <100-120 mg/dl
HDL-Cs (colesterolul bun) >40-60 mg/dl
Trigliceridele <150 mg/dl

copiii intre 4-19 ani valorile normale sunt:

Colesterol total<170mg/dl
LDL<110 mg/dl.
Colesterol ratio = colesterolul total / HDL;
Valori normale 4:1
Pentru a stabilii diagnosticul, trebuie efectuate cel
putin doua dozari ale colesterolului la o luna interval. Evaluarea tine cont de cresterea
normala a colesterolemiei cu varsta, cu aproximativ 0,26 milimoli (adica 10mg/dl pentru
fiecare zece ani de viata in plus peste 30 ani).
Ghidul general pentru rezultatele colesterolului total:

Mai puin de 200 mg /dL: Rezultat optim

200-239: Destul de mare

Peste 240: Mare

Inainte cu 12 ore de a merge la un test de sange pentru a stabili valorile colesterolului, este de
preferat sa nu mancati si sa nu beti nimic (cu exceptia apei). In acest fel va asigurati ca veti
afla cele mai precise rezultate. Dupa o cina copiasa cu doua feluri si desert, nivelul LDL-ului
si cel al trigliceridelor poate creste foarte mult.
Valorile normale ale colesterolului LDL :

Sub 130mg/dL pentru majoritatea persoanelor

Sub 100 daca prezentati risc de a dezvolta o boala de inima

Sub 70 daca riscul de a dezvolta o boala de inima este foarte ridicat

TG

150 -199 mg / dl: Destul de mare

200-499: Mare

500 sau mai ridicat: Foarte mare

Valorile normale ale colesterolului HDL

Sub 40 mg/dL-riscant pentru barbati

Sub 50 mg/dL-riscant pentru femei

Ce sunt DISLIPIDEMIILE ?
DISLIPIDEMIILE sunt anomalii ale metabolismului lipoproteinelor, incluzand
supraproductia si deficitul delipoproteine.Se pot manifesta prin hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie, hiper-LDLsau scaderea HDL.
HIPERLIPIDEMIILE reprezinta cresterea concentratiei lipidelor (grasimilor) in sange
(colesterolul, trigliceridele etc). Pot fi:
*primare ereditare, rezultate din defecte monogenice sau din interaciunea dintre
factorii
genetici i cei de mediu (boli mulifactoriale)
* secundare -boli metabolice (diabetul zaharat, alcoolism, sindrom nefrotic.
anticonceptionale orale, hipotiroidism, ciroz biliar, boli hepatice obstructive)

CARE SUNT FACTORII DE RISC?

Factorii de risc care favorizeaza procesul de ateroscleroza pot fi grupati in :
= factori de risc nemodificabili (factori genetici; varsta la barbati > 45 ani, iar la femei >
55 ani)
= factori de risc modificabili (fumatul; stilul de viata : obezitate, sedentarism, dieta bogata
in grasimi animale), hipertensiunea arteriala; HDL colesterol scazut; LDL colesterol
crescut, diabetul.

Factori genetici
Exista afectiuni genetice de tipul hipercolesterolemiei familiale (care inseamna valori
crescute ale colesterolului sanguin la membrii aceleiasi familii, datorate unui bagaj genetic
mostenit si care determina deficiente ale metabolismului grasimilor) si care fac destul de
dificila dar nu imposibila tratarea valorilor crescute ale colesterolului.
Dieta
Este un factor de baza care in afara unui teren genetic predispozant duce la aparitia valorilor
crescute ale colesterolului sanguin. Alimentatia bogata in grasimi saturate cum ar fi: carnea
si produsele din carne, produsele lactate grase, lactate procesate (branza topita, cascaval)
precum si consumul de zahar alb si inlocuitori de zahar, toate acestea contribuie la
producerea crescuta de colesterol. Consumul de faina alba si produse cu faina alba (pastele,
spaghetele, produsele de patiserie) aditivii alimentari sintetici, colorantii, conservantii din
alimente, duc la dereglari lae metabolismului lipidelor cu aparitia cresterilor anormale de
colesterol sanguin.
Sedentarismul
Un alt factor cu implicatii nebanuit de mari este viata sedentara si lipsa efortului fizic realizat
constant. Studiile au dovedit ca efortul fizic nu numai ca reduce valorile crescute ale
colesterolului sanguin dar favorizeaza cresterea colesterolului bun care protejeaza
organismul de bolile cardiovasculare.
Fumatul
Factor de risc major pentru cresterea peste masura a valorilor colesterolului sanguin si
aparitia afectiunilor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral,
tromboflebita).
Hormonii
Femeile aflate in perioada fertila, au o protectie naturala impotriva colesterolului rau,
datorita hormonilor estrogeni care au rol important in arderea naturala a grasimilor si
transformarea lor in colesterol bun (HDL). Dupa menopauza, datorita scaderii cantitatii de
estrogen, creste riscul aparitiei colesterolului rau (LDL).

Studiile clinice -arat c un nivel redus al colesterolului total (<160 mg/100 ml)
scade riscul apariiei bolii coronariene, chiar dac sunt prezeni mai muli factori de
risc

CUM TRATAM HIPERCOLESTEROLEMIA?

Tratamentul hipercolesterolemiei presupune :

schimbarea stilului de viata :

o
evitarea fumatului
o
dieta hipolipidica
o
evitarea excesului de alcool
o
hidratare (2 - 3 l lichide/zi)
o
combaterea sedentarismului; activitate fizica moderata

controlul tensiunii arteriale

tratament medicamentos daca evaluarea factorilor de risc impune acest lucru

MEDICAMENTELE HIPOLIPEMIANTE
Tratamentul se face pentru a atinge anumite valori, considerate tinta pentru LDL-colesterol.
Valorile tin cont de context (de gravitatea bolilor asociate).
se utilizeaza n monoterapie sau terapie asociat
se nsoesc obligatoriu de regim dietetic (hipocaloric, srac n colesterol i grsimi
saturate) si de exercitiu fizic !!!!!!!
Principiul fundamental al tratamentului hiperlipemiilor este urmtorul: tratamentul ncepe prin
regim alimentar si exerciiu fizic. Dac dup 2-3 luni nu se observ o scdere satisfctoare a lipidelor
(grsimilor) in snge, se introduc medicamentele hipolipemiante, fr a abandona primele dou metode.

TIPURI de Medicamente
1. STATINELE.
Exemple de statine: Simvastatin (Mivastin,
Zocor, Vasilip), Atorvastatin (Sortis),
Fluvastatin
(Lescol),
Rosuvastatin
(Crestor),
Lovastatina
(Mevacor,
Medostatin), Pravastina
(Lipostat)
n farmacii exist numeroase produse de
acest gen. Tipul i doza de medicament
vor fi stabilite de ctre medic n funcie de
valorile de colesterol ale fiecrei
persoane, i vor fi modificate periodic n
functie de reevalurile care se recomand
s fie fcute la 3 luni.

De reinut c aceste medicamente se

administreaz de preferat seara i c odat
cu oprirea tratamentului nivelele de
colesterol vor crete.

2.FIBRAII
Reprezentantul
cel
mai
utilizat:
Fenofibrat (Lipanthyl), Bezafibrat
(Bezalip, Regadrin, Verbital),
Gemfibrozil (Innogem, Ipolipid),
Ciprofibrat
(Lipanor).
Aceste
medicamente se administreaz n general
dac sub tratament cu statin valorile TG
rmn crescute i ale HDL se menin
sczute. Aceste medicamente se folosesc
in general alturi de statine.
3. COLESTIRAMINA
Este o rin schimbtoare de ioni ce leag acizii biliari i srurile biliare n intestinul
subire, complexul rin -acizi biliari se elimin prin fecale.

4. ACIDUL NICOTINIC (NIACINA)

Este o vitamin hidrosolubil din complexul B ce produce produce scderea tuturor lipidelor
serice dar are utilizare clinic limitat datorit efectelor secundare. Se gaseste sub forma de
Acid nicotinic si Acipimox (Olbetam)
5. PROBUCOLUL
Scade LDL, dar scade marcat i HDL. Mecanismul de aciune nu este lmurit. Nu afecteaz
concentraia trigliceridelor.
6. EZETIMIB
Determina inhibiia absorbiei intestinale a colesterolului.
Ca orice medicament i cele aminitite mai sus se pot nsoi de reacii adverse, dar de obicei
acestea nu sunt severe i apar rar. Exemple de reacii adverse: diaree, constipaie, grea,
cefalee, ameeli, dureri musculare.
Tratamentul medicamentos pentru scaderea colesterolului poate avea si efecte
secundare:

afectare musculara resimtita ca dureri la nivelul muschilor, in special la membrele

inferioare.

afectarea ficatului: oboseala extrema, durere/disconfort in epigastru (capul

pieptului), urina colorata ca berea neagra, scaun decolorat.
De aceea, este recomandat ca la o luna de la inceperea tratamentului medicamentos sa fiti
reevaluat de catre medicul de familie care va poate recomanda analize (transaminaza pentru
detectia disfunctiei ficatului si creatinkinaza pentru detectia afectarii musculare).
Se pare ca o anumita medicatie hipolipemianta (statinele) urmeaza acelasi mecanism de
actiune ca si sucul de grapefruit in ficat, iar in urma acestui mecanism sunt eliminati produsi
toxici pentru organism. De aceea nu se recomanda asocierea administrarii concomitente a
medicamentului care scade colesterolul (statina) cu suc de grapefruit.

REGIMUL ALIMENTAR
Dieta hipolipemianta reduce colesterolul. Este importanta si este recomandata tuturor
persoanelor cu colesterol marit. In multe cazuri este singurul lucru recomandat pentru
scaderea colesterolului.
Regimul hipocolesterolemiant are o deosebita importanta si o larga utilizare. Cand este cazul
va fi si hipocaloric.

Alimente interzise:
- Carnurile grase, mezelurile, viscerele, conservele, ouale (este permis doar albusul si nu mai
mult de 1-2 galbenusuri/saptamana), pastele fainoase cu oua, fasolea uscata, mazarea uscata.
- Grasimile animale (unt, smantana, frisca, slanina, untura).
- Dulciurile interzise: toate preparatele cu oua, inghetate, creme cu unt, frisca, prajiturile cu
fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide), ciocolata si in general dulciurile concentrate.
- Sunt permise (dar nu in cantitate mare) dulciurile preparate din albus (spume, bezele), tarte
de fructe, gelatine cu fructe, orez cu lapte degresat.
- Fructele sunt permise cu exceptia: smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor, alunelor,
arahidelor, prunelor, bananelor.
Fumatul este un factor care crete tendina sngelui de a se coagula i de a forma
trombi/cheaguri pe plcile de aterom din vase, urmarea fiind nfundarea acestora i infarctul
acut de miocard sau accidentul vascular cerebral. Astfel, persoanele care tiu c au colesterol
mrit trebuie s renune la acest obicei.
Grsimile alimentare reprezint principalul pericol pentru oricine, att prin concentraia lor
caloric, ct i datorit diversitii formelor i aspectelor sub care se gsesc. O persoan care
are colesterolul mrit ar trebui s evite carnea i produsele din carne care au slnin, oule
(nu sunt premise mai mult de dou ou pe sptmn, fierte, nu prjite, iar ceea ce este de
evitat este glbenuul), laptele i produsele lactate grase (unt, smntn etc.), produsele de
patiserie, alimentele semipreparate (snacks-uri), prjeli, produse de tip fast-food etc. Totui,
n alimente exist i grsimi bune, care ajut la scderea colesterolului mrit, dac sunt
consumate cu moderaie: este vorba de uleiul de msline, uleiul de semine de in, nucile,
seminele oleaginoase n general, avocado, pete.
Consumul zilnic de alcool conduce la creterea colesterolului i chiar la ficat gras (steatoz
hepatic); unei persoane cu colesterol mrit i este interzis consumarea buturilor alcoolice,
n orice cantitate. Dac n familie, la rude de gradul I, exist antecedente de boli cardiace,
infarct miocardic, accident vascular celebral toate semne de ateroscleroz i colesterol
mrit la baza existenei colesterolului mrit pot fi implicai i factori genetici, familiali. De
asemenea, prezena diabetului zaharat la o persoan cu colesterol mrit ne determin s ne
gndim serios la urmrile hipercolesterolemiei, pentru c diabetul accelereaz efectele nocive
ale colesterolului, agravnd o ateroscleroz.

Alimente indicate

Cereale: preparate din faina integrala. Paine integrala, neagra, de secara, grau
germinat, orez (de preferinta nedecorticat), paste din faina integrala. Cereale (musli) fara
zahar, gris, fulgi de ovaz si mici cantitati de faina pentru sosuri etc;

Fructe si legume: fructe proaspete, uscate sau conservate fara zahar; legume
proaspete sau conservate prin frig, fierte, inabusite, coapte la cuptor; legume si fructe verzi,
cu continut redus in glucide si fara lipide: spanac, loboda, castraveti, ardei, rosii, vinete,
fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcovi, preparate fie ca salate, pireuri sau fierte a-lagrec. De asemenea mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, coacaze, cirese
timpurii;ciuperci.

Peste: orice fel de peste proaspat sau inghetat (cod, hering, macrou, etc.); conserve
de peste in saramura sau sos tomat (sardine, ton). Peste fiert, inabusit, la gratar.

Carne: pui, curcan (fara piele), iepure, vitel, vanat, Carne din proteine de soia.
Carne rosie foarte slaba: carne slaba de vaca, vitel; peste slab (lin, salau, biban, stiuca),
preparate numai fierte in apa, fripte la gratar, rasol sau perisoare dietetice;
Oua si lactate: Albus de ou, lapte degresat, iaurt degresat, branza de vaci dietetica, lapte de
soia.

Grasimi: cantitati extrem de mici, de preferat grasimile vegetale (uleiurile folosite

crude)- 1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui sau de porumb adaugate la salate);
Dulciuri: Serbet, sarlota din lapte degresat, salata de fructe, tarte cu fructe, budinci de gris,
orez, paste cu lapte degresat si albusuri de ou (fara galbenusuri). Indulcitori artificiali,
dulceturi si marmelade cu continut redus de grasimi.

Bauturi: Ceai, cafea, bauturi hipocalorice, sucuri naturale de fructe si legume, apa
minerala.

Sosuri si condimente: piper, mustar, boia, lamaie, otet, dafin, maghiran, cimbru,
verdeata, usturoi, soia.

Printre plantele medicinale utilizate frecvent sunt: anghinarea, papadia, coada

soricelului, obligeana, gentiana, rostopasca.

10

COLESTEROLUL SI EXERCITIUL FIZIC

Stilul de via sedentar crete riscul apariiei bolilor cardiovasculare. Se cunoate faptul c
exerciiul fizic efectuat n mod regulat, crete nivelul HDL-ului (colesterolul bun), contribuie
la controlul greutii i al valorilor glicemiei i tensiunii arteriale. Se recomand zilnic ntre
30-60 minute de activitate fizic, care s nu cauzeze totui dureri n piept, respiraie dificil
sau ameeli.

COLESTEROLUL SI STRESUL
Pentru a ctiga rzboiul mpotriva colesterolului, controlul stresului este la fel de important
precum o diet sntoas i exerciiile fizice regulate. Pentru c atunci cnd eti ncordat sau
nervos, ai mai multe anse de a neglija aciunile de reducere a colesterolului dect atunci
cnd nu eti stresat. Stresul, n combinaie cu emoiile negative, nervozitatea, strile
anxioase, depresii declaneaz eliberarea unor substane chimice care contract arterele,
reduc circulaia sngelui la nivelul inimii, cresc tensiunea arterial. Aceste fenomene, n
combinaie cu un colesterol mrit, cresc ansele de a avea atac de cord. Pentru a evita stresul
este important relaxarea, distragerea de la problemele tensionate.

11

12

KINETO-PLUS CRAIOVA

http://www.kineto-plus.ro/