EXPLICAŢIA DETALIATĂ A GREŢEI ŞI A

VOMEI (VĂRSĂTURILOR) LA COPII ŞI LA

ADULŢI: CAUZELE POSIBILE, CAZURILE ÎN
CARE TREBUIE SĂ VĂ ADRESAŢI
MEDICULUI, TRATAMENTUL
Cuprins:
 Explicaţia detaliată a greţei şi a vomei (vărsăturilor) la copii şi la adulţi: cauzele
posibile, cazurile în care trebuie să vă adresaţi medicului, tratamentul

o În ce cazuri trebuie să vă adresaţi neapărat medicului?

o Ce se poate spune, examinând aspectul şi conţinutul maselor vomitate?
Vărsăturile cu bilă (de culoare galben-verde)
Vărsături cu sânge
o Cum pot înţelege care ar putea fi cauza greţei şi vărsăturilor, în cazul
meu?
o Cauzele posibile ale greţei şi vomei, asociate cu boli ale esofagului,
stomacului, intestinului, ficatului şi ale tractului biliar

Greaţă periodică (eventual, după ce mâncaţi) + (eventual)

vărsături + (eventual) râgâială + (eventual) arsuri la stomac +
(eventual) dureri abdominale sau gastrice
Vărsături frecvente care apar, de regulă, după masă şi se
intensifică, timp de câteva săptămâni sau câteva luni
Greaţă + vărsături (eventual cu bilă) + diaree + (eventual) febră +
(eventual) frisoane + dureri abdominale severe
Greaţă bruscă + vărsături + (eventual) îngălbenirea pielii sau a
ochilor  + urină închisă la culoare + fecale decolorate
o Cauzele posibile ale greţii şi ale vărsăturilor asociate cu tensiunea
arterială scăzută sau crescută sau cu boli cardiovasculare

Tensiune arterială mărită + greaţă + vărsături + ameţeli

Tensiune arterială scăzută + greaţă + vărsături + ameţeli
o Cauzele posibile ale greţei şi ale vărsăturilor, asociate cu boli cerebrale
sau cu tulburări psihice

Accese de ameţeală bruscă, severă, cu o senzaţie de rotire a

obiectelor în faţa ochilor sau a propriei rotaţii + pierderea
echilibrului + (eventual) cădere + greaţa severă + (eventual)
vărsături
Greaţa şi voma în timpul deplasării cu transportul
Apariţia bruscă a unei dureri severe de cap + vărsături + greaţă +
febră
Atacuri recurente ale durerii severe de cap (adesea, cu senzaţie
de pulsare) + greaţă + (eventual) vărsături + (eventual)
intoleranţă la lumină, la zgomot, la mirosuri
Durere de cap bruscă, severă (apărută prima dată în viaţă) +
vărsături + greaţă + (eventual) pierderea cunoştinţei
Greaţă şi vărsături după un traumatism cranian, după o lovitură
sau după o căzătură + dureri de cap + ameţeli
Greaţă constantă sau frecventă + vărsături rare + agravarea
treptată a bolii + durere de cap + temperatura normală
Vărsături după masă, la o persoană tânără
o Greaţă şi vărsături, în timpul administrării anumitor medicamente
o Vărsături + dureri abdominale, la persoanele care contactează cu
metalele grele
o Greaţa şi vărsăturile în timpul sarcinii
 o Greaţa şi vărsăturile la copiii de diferite vârste
Episoade frecvente de vomă la bebeluşi (sugari), de regulă, după
hrănire, caracterizate prin eliminarea unei cantităţi mici de lapte
sau de amestec lactat pentru sugari
Episoade mai mult sau mai puţin frecvente de vomă abundentă la
sugari + adăugare insuficientă în greutate
Vomă apărută brusc, la un copil sugar sau de vârstă preşcolară,
fără alte semne de boală
Vomă severă apărută brusc + (eventual) dureri abdominale +
anxietate + apariţia scaunului cu sânge, cu aspect de “jeleu de
coacăză”
Vomă care se repetă periodic la copil + apariţia unei umflături în
partea de jos a abdomenului (în regiunea inghinală), care se
extinde până la zona genitală
Vărsături la copil + dureri abdominale + temperatura uşor ridicată
Vărsături la copil + dureri abdominale + diaree + febră
Tuse la copil + vomă (imediat după tuse) + (eventual) inflamaţie şi
dureri în gât
Accese de vomă foarte severă, greaţă şi dureri abdominale, care
periodic se repetă la un copil aparent sănătos şi dispar fără
consecinţe şi fără tratament
Vărsături care apar periodic, înainte de evenimente care-i
provoacă copilului emoţii puternice şi stres
Periodic copilul vomită dimineaţa tot ce a mâncat la micul dejun
o Tratamentul greţei şi al vărsăturilor

În ce cazuri trebuie să vă adresaţi neapărat medicului?

 În unele cazuri, analizate detaliat mai jos, greaţa şi vărsăturile pot fi semne ale unor stări
extrem de periculoase pentru viaţă.

Din acest motiv, adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă:

 Greaţa şi vărsăturile sunt însoţite de dureri severe de cap, de pierderea

cunoştinţei sau de ameţeli severe
 Pe lângă greaţă şi vărsături, aveţi şi dureri abdominale severe, febră, diaree
 Greaţa şi vărsăturile se amplifică treptat, în decurs de câteva ore, câteva zile,
câteva săptămâni sau câteva luni
 Vărsăturile conţin urme de sânge proaspăt sau sunt de culoare maro-întunecat
(negru)
 Vărsăturile frecvente au apărut la un copil.

Ce se poate spune, examinând aspectul şi conţinutul

maselor vomitate?
Conţinutul şi aspectul vomei poate ajuta la determinarea cauzei bolii.

Vărsăturile cu bilă (de culoare galben-verde)

Prezenţa de bilă în masele vomitate o indică culoarea lor galben-verde. Vărsăturile cu

bilă, adesea, sunt un semn al intoxicaţiei alimentare, al gastroenteritei şi al multor alte
boli, în cazul cărora vărsăturile severe se repetă destul de des. Recomandări detaliate
referitor la ceea ce trebuie să faceţi în cazul vărsăturilor cu bilă, le puteţi citi mai jos în
compartimentul Greaţă + vărsături (eventual cu bilă) + diaree + (eventual) febră +
(eventual) frisoane + dureri abdominale severe.
Vărsături cu sânge

Vărsăturile cu sânge pot arăta astfel:

 Vărsături cu dungi de sânge sau cu dungi de culoare roz – un semn al unei

hemoragii interne uşoare, probabil, din vasele sanguine mici ale mucoasei
gastrice (de exemplu, pe fondul gastritei).
 Vărsături cu o cantitate considerabilă de sânge proaspăt stacojiu (roşu
aprins) – un semn al unei hemoragii interne extrem de periculoase din
vasele sanguine mari ale esofagului sau ale stomacului.
 Vărsături de culoare maro sau negru (culoarea zaţului de cafea) – un semn
al unei hemoragii interne extrem de periculoase din vasele sanguine mari
 ale esofagului sau ale stomacului. Culoarea închisă a sângelui, în acest
caz, se datorează oxidării fierului, care se conţinute în sânge, la contactul
cu acidul clorhidric din sucul gastric.
 Apariţia vărsăturilor cu sânge, după consumul alcoolului, poate fi un semn
al sângerării severe dintr-un ulcer gastric sau din ruptura mucoasei
gastrice.

Fiţi atenţi!
Dacă observaţi urme de sânge în vomă (sub oricare dintre aspectele descrise mai sus), ar trebui
să solicitaţi imediat asistenţa medicală.

Cum pot înţelege care ar putea fi cauza greţei şi

vărsăturilor, în cazul meu?

Apariţia greţei şi a vărsăturilor la copii şi adulţi poate fi cauzată de diferite maladii. Mai
jos vom analiza principalele cauze posibile ale greţei şi ale vărsăturilor şi simptomele
asociate cu ele.

Pentru a înţelege care ar putea fi cauzele greţei şi ale vărsăturilor în cazul

dumneavoastră, selectaţi compartimentul în care se descrie cel mai bine starea
dumneavoastră.

Cauzele posibile ale greţei şi vomei, asociate cu boli

ale esofagului, stomacului, intestinului, ficatului şi ale
tractului biliar
Mai jos vom descrie cele mai răspândite situaţii în care bolile esofagului, ale stomacului
sau ale intestinului se manifestă prin greaţă şi prin vărsături. Selectaţi situaţia care
descrie cel mai bine problema Dvs.
Greaţă periodică (eventual, după ce mâncaţi) + (eventual)
vărsături + (eventual) râgâială + (eventual) arsuri la stomac +
(eventual) dureri abdominale sau gastrice

Această combinaţie a simptomelor poate indica boli ale esofagului sau ale stomacului,
cum ar fi:

 Gastrită
  Ulcer gastric
 Reflux gastroesofagian
 Dispepsie funcţională
 Hernie diafragmală
 Pancreatită cronică

Greaţa şi vărsăturile, în acest caz, sunt asociate cu inflamaţia şi cu iritaţia pereţilor

stomacului şi a esofagului.

În plus la greaţă şi la vărsăturile rare, aceste boli pot provoca arsuri la stomac,
regurgitarea frecventă acidulată, durere surdă prelungită în partea superioară a
abdomenului, senzaţie de “greutate în stomac”, saţietate precoce sau, dimpotrivă,
senzaţie de foame, care apar, în ciuda unei mese recente.

Asocierea greţei şi a vărsăturilor cu consumul alimentelor, în cazul ulcerului sau al

gastritei, nu este întotdeauna aceeaşi. În unele cazuri, durerile abdominale şi greaţa se
amplifică după mâncare, în alte cazuri, dimpotrivă, mâncarea ajută la ameliorarea
durerii în abdomen şi la scoaterea senzaţiei de greaţă.

Toate bolile de mai sus pot să se manifeste prin simptome aproape identice. În consecinţă,
determinarea motivului exact al greţei doar în baza simptomelor bolii, în acest caz, este
imposibilă.

Dacă aveţi oricare dintre simptomele de mai sus, consultaţi medicul dumneavoastră.
Tratamentul greţei, în cazul bolilor enumerate mai sus, constă în tratamentul bolii, care o
provoacă.

Vărsături frecvente care apar, de regulă, după masă şi se

intensifică, timp de câteva săptămâni sau câteva luni

În cazurile în care greaţa şi vărsăturile apar constant după masă (aproximativ, peste
câteva ore după masă) şi se amplifică lent, pe parcursul unei perioade îndelungate (de-
a lungul săptămânilor sau lunilor), cauza bolii poate fi îngustarea trecerii din stomac în
duoden (stenoză pilorică).

În acest caz, greaţa şi vărsăturile apar din cauza că alimentele nu pot trece din stomac
în intestin şi, prin urmare, la puţin timp după masă, sunt aruncate înapoi sub formă de
vărsături.
Semnul caracteristic al îngustării ieşirii din stomac este creşterea treptată, în severitate
şi în frecvenţă, a greţii şi a vărsăturilor, timp de câteva săptămâni sau de câteva luni.

Fără un tratament adecvat, îngustarea ieşirii din stomac, însoţită de vărsături constante,
conduce la epuizarea rapidă a pacientului şi la alte complicaţii periculoase. Mai mult decât
atât, apariţia vărsăturilor cu alimente nedigerate, frecvente şi treptat amplificate, cel mai
adesea, este un semn al unui ulcer sau cancer gastric, care cauzează deformarea şi îngustarea
părţii de jos a stomacului.

Ambele aceste boli sunt o ameninţare gravă pentru viaţa bolnavului, astfel încât, la cea mai
mică suspiciune a existenţei acestei boli, ar trebui să solicitaţi imediat asistenţă medicală.

Greaţă + vărsături (eventual cu bilă) + diaree + (eventual) febră +

(eventual) frisoane + dureri abdominale severe

De cele mai dese ori, o asemenea combinaţie a simptomelor este un semn al

următoarelor boli:

 infecţie intestinală
 intoxicaţie alimentară
 apendicită acută
 ocluzie intestinală
 tromboza vaselor sanguine ale intestinului
 colică biliară
 colică renală.

Fiţi atenţi!

Datorită faptului că o serie de boli se pot manifesta prin greaţă severă, prin dureri abdominale,
prin febră şi prin diaree, în cazul acestor simptome, este imposibil să se stabilească cauza
exactă a bolii doar după aspectul ei exterior.

De exemplu, simptomele intoxicaţiei uşoare alimentare care nu necesită niciun tratament

serios, iniţial, pot fi similare cu simptomele apendicitei sau ocluziei intestinale – stări extrem
de periculoase. Din aceste considerente, în niciun caz, nu încercaţi să trataţi acasă persoanele,
la care au greaţă severă, dureri abdominale şi febră. Aceste persoane trebuie neapărat să se
consulte la medic.

În cazul în care, greaţa şi voma sunt însoţite de dureri abdominale severe, citiţi
recomandările noastre în articolul Durerile în abdomen.
Greaţă bruscă + vărsături + (eventual) îngălbenirea pielii sau a
ochilor  + urină închisă la culoare + fecale decolorate

Această combinaţie a simptomelor poate fi un semn al hepatitei.

Fiţi atenţi!
Dacă aveţi asemenea simptome, trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală. În unele
cazuri, hepatita poate fi o ameninţare gravă pentru sănătatea şi pentru viaţa pacientului şi
solicită atenţia imediată a medicilor.

Cauzele posibile ale greţii şi ale vărsăturilor asociate

cu tensiunea arterială scăzută sau crescută sau cu
boli cardiovasculare
Mai jos vom descrie cele mai comune situaţii în care bolile inimii şi ale vaselor sangvine
se manifestă prin greaţă şi prin vărsături. Selectaţi situaţia care descrie cel mai bine
problema Dvs.

Tensiune arterială mărită + greaţă + vărsături + ameţeli

Episoadele de creştere bruscă a tensiunii arteriale (crizele hipertensive) sunt deseori

însoţite de greaţă severă, de vărsături repetate şi de ameţeli. Apariţia acestor simptome
este asociată cu edemul ţesutului cerebral cauzat de hipertensiune şi de tulburarea
circulaţiei sangvine în regiunea trunchiului cerebral (o parte a creierului, în care sunt
situate centrele, iritarea cărora provoacă ameţeli, greaţă şi vărsături).

Pentru a uşura temporar greaţa severă, în timpul crizei hipertensive, pot fi utilizate
medicamentele antiemetice, descrise mai jos, în secţiunea Medicamente împotriva
vărsăturilor.

Fiţi atenţi!

În cazul unei crize hipertensive, cu atât mai mult, dacă este însoţită de greaţă severă, vomă şi
ameţeli, chemaţi imediat ambulanţa.

În această situaţie, există o mare probabilitate de dezvoltare a unui accident vascular cerebral,
care ameninţă în mod direct viaţa pacientului şi necesită asistenţă medicală imediată.
 Vezi Hipertensiunea arterială. Ghid pentru pacienți

Tensiune arterială scăzută + greaţă + vărsături + ameţeli

Apariţia greţii şi a vărsăturilor este adesea observată în timpul scăderii tensiunii

arteriale. De exemplu, odată cu ameţeala puternică provocată de răul de mişcare,
aproape întotdeauna apare greaţa severă şi scăderea tensiunii arteriale.

Pe lângă răul de mare şi răul de mişcare, episoadele de tensiune joasă, de greaţă şi de

vărsături pot fi declanşate de o varietate de cauze (de exemplu, hipotensiune arterială,
anemie, oboseală cronică, boli cronice interne, malnutriţie, etc.).

Pentru a clarifica cauzele greţei şi ale tensiunii arteriale joase ar trebui să consultaţi medicul.
Considerând doar manifestările externe, este imposibil de stabilit cauza exactă a bolii.

Cauzele posibile ale greţei şi ale vărsăturilor, asociate

cu boli cerebrale sau cu tulburări psihice
Mai jos vom descrie cele mai comune situaţii în care bolile cerebrale se manifestă prin
greaţă şi prin vărsături. Selectaţi situaţia care descrie cel mai bine problema Dvs.

Accese de ameţeală bruscă, severă, cu o senzaţie de rotire a

obiectelor în faţa ochilor sau a propriei rotaţii + pierderea
echilibrului + (eventual) cădere + greaţa severă + (eventual)
vărsături

Aceste simptome pot fi un semn de iritare puternică a aparatului vestibular pe fondul

unor boli, cum ar fi:

 vertijul poziţional benign

 boala Meniere
 nevrita (inflamaţia) nervului vestibular
 tumorile nervului auditiv, etc.

În cazul vertijului poziţional benign, greaţa severă + ameţelile apar, de regulă, într-o
anumită poziţie a corpului (de exemplu, culcat) şi în rezultatul unei mişcări anumite (de
exemplu, în timpul întoarcerii de pe o parte pe altă, în pat). Ameţelile nu durează mult
timp (de obicei, câteva minute), dar pot să se repete destul de des şi să fie foarte
puternice. De regulă, simultan cu ameţelile, apare greaţa severă şi, eventual,
vărsăturile.

În cazul inflamaţiei nervului vestibular, greaţa, vărsăturile, ameţelile severe apar brusc
(eventual, pe fondul unei răceli sau gripe) şi durează mai multe zile.

În cazul bolii Meniere, episoadele de ameţeli severe şi, eventual, greaţă şi vomă, apar
simultan cu surditatea totală sau parţială într-o singură ureche. Accesul de boală poate
dura câteva ore sau câteva zile. După finisarea accesului, auzul se restabileşte
totalmente sau parţial.

În cazurile în care crizele severe de greaţă şi vomă apar simultan cu ameţeli severe, ar trebui
să consultaţi neapărat medicul neurolog. Determinarea cauzei exacte a bolii, în acest caz, este
posibilă doar după o examinare detaliată.

Greaţa şi voma în timpul deplasării cu transportul

În unele cazuri, greaţa severă, vărsăturile, ameţelile, slăbiciunea apar în timp ce

călătoriţi cu automobilul sau pe mare. Episoadele de greaţă, în aceste situaţii, sunt
numite rău de mişcare.

Apariţia bruscă a unei dureri severe de cap + vărsături + greaţă +

febră

Combinaţia simptomelor enumerate mai sus poate fi un semn al meningitei. Meningita

poate apărea la orice vârstă, dar, mai des, apare la copii.

Greaţa, vărsăturile, durerile de cap şi temperatura, în cazul meningitei, apar brusc şi se

amplifică rapid.

Simptomele suplimentare ale bolii pot fi: iritabilitatea severă, intoleranţa la lumină şi la
zgomot, letargia, tensiunea considerabilă în muşchii gâtului (persoana afectată stă
culcată, cu capul lăsat pe spate), apariţia durerii acute atunci când încercaţi să înclinaţi
capul spre piept.

Meningita este o boală foarte periculoasă care poate conduce la moartea persoanei bolnave. La
cea mai mică suspiciune de meningită ar trebui să vă adresaţi medicului.
Atacuri recurente ale durerii severe de cap (adesea, cu senzaţie
de pulsare) + greaţă + (eventual) vărsături + (eventual) intoleranţă
la lumină, la zgomot, la mirosuri

Combinaţia simptomelor descrise mai sus poate să apară în migrenă. Greaţa şi

vărsăturile în cazul migrenei sunt rezultatul unor modificări biochimice complexe şi
neurofiziologice care au loc în creier.

Durerile de cap, greaţa, vărsăturile, în cazul migrenei, apar sub formă de accese care
durează de la câteva ore până la câteva zile. După încheierea atacului de migrenă,
persoana poate să se simte bine.

În plus la greaţă şi la vărsături, în timpul unui atac de migrenă pot apărea următoarele
simptome: intoleranţa la lumină, la zgomot, la mirosuri, tulburări vizuale (puncte
luminoase, linii, pete în faţa ochilor, pierderea parţială a vederii), dificultăţi în vorbire,
ameţeli severe, slăbiciune în braţ, în picior sau în jumătate din corp.

Datorită faptului că o serie de boli neurologice periculoase pot avea exact aceleaşi simptome
ca şi migrena (de exemplu, tumori cerebrale, accident vascular cerebral), diagnosticul
migrenei poate fi făcut doar în urma examinării depline, de către medicul neurolog. Dacă aveţi
oricare dintre simptomele de mai sus – adresaţi-vă medicului.

Durere de cap bruscă, severă (apărută prima dată în viaţă) +

vărsături + greaţă + (eventual) pierderea cunoştinţei

Combinaţia simptomelor enumerate mai sus, poate fi un semn al rupturii anevrismului

cerebral sau al formării unui hematom intracranian. Ambele condiţii sunt clasificate ca
boli extrem de periculoase şi necesită îngrijire medicală imediată.

Fiţi atenţi!

Peste un timp după ruptura anevrismului, starea generală a bolnavului poate să se

îmbunătăţească un pic – bolnavul îşi recapătă cunoştinţa, greaţa şi vărsăturile dispar, şi
durerile de cap devin mai puţin intense. Cu toate acestea, bolnavul ar trebui să fie consultat de
medic. De regulă, după îmbunătăţirea pe termen scurt, starea bolnavului se deteriorează şi
devine periculoasă.

Greaţă şi vărsături după un traumatism cranian, după o lovitură

sau după o căzătură + dureri de cap + ameţeli
Greaţa, vărsăturile, ameţelile şi slăbiciunea, practic, însoţesc aproape de fiecare dată
traumatismul cranian (în urma loviturii, căderii). Greaţa de scurtă durată şi câteva
episoade de vomă pot fi un semn al comoţiei cerebrale sau al unei leziuni mai grave
(contuzie, compresie, ruptură).

Fiţi atenţi!

În cazurile în care greaţa, voma şi ameţelile apar după o traumă la cap (mai ales, dacă imediat
după accidentare persoana a pierdut cunoştinţa), cât mai curând posibil, adresaţi-vă medicului.
Deseori, chiar şi loviturile mici pot provoca leziuni periculoase ale creierului (contuzia),
rupturi ale vaselor sangvine şi fracturi ale craniului, care ameninţă viaţa bolnavului.

Greaţă constantă sau frecventă + vărsături rare + agravarea

treptată a bolii + durere de cap + temperatura normală

Această combinaţie de simptome poate fi un semn al hipertensiunii intracraniene care,

la rândul său, poate fi semn al unor boli foarte grave ale creierului (tumori, cancer,
hidrocefalie, paraziţi, etc.).

O trăsătură caracteristică a greţii şi a durerii de cap, provocate de hipertensiunea

intracraniană este intensificarea lor, fie că dimineaţa, fie că în timpul tusei, fie că în
cazul unui efort fizic. Simptomele suplimentare includ: pierderea treptată a vederii,
tulburări de memorie (uitarea, distragerea atenţiei), tulburări de mers şi de vorbire, etc.

Fiţi atenţi!

Bolile asociate cu tensiunea intracraniană crescută pot prezenta o ameninţare gravă pentru
viaţa omului. Din acest motiv, dacă vă apar simptomele enumerate mai sus, ar trebui să
consultaţi imediat medicul neurolog!

Vărsături după masă, la o persoană tânără

În unele cazuri, vărsăturile după mâncare pot fi un semn al anorexiei, al bulimiei sau al
tulburărilor de conversie (isterie).

La începutul bolii, pacienţii pot să-şi provoace singuri voma (de regulă, dintr-un
sentiment de vinovăţie pentru că au mâncat), dar în cele din urmă, vărsăturile după
masă încep să apară spontan.
 În cazurile în care, după o examinare îndelungată a stomacului şi a altor organe interne, cauza
care provoacă vărsăturile constante nu poate fi stabilită, sau în cazul în care tratamentul
prescris nu aduce niciun rezultat – ar trebui să consultaţi neapărat un psihiatru sau un
psihoterapeut.

Greaţă şi vărsături, în timpul administrării anumitor

medicamente
Efectele adverse ale multor medicamente includ greaţa şi voma. De cele mai dese ori,
greaţa şi vărsăturile sunt provocate de preparatele de fier, contraceptivele hormonale,
codeină, inhibitorii pompei de protoni, medicamentele anti-tuberculoză etc.

Dacă în cazul Dvs. greaţa şi vărsăturile repetate au apărut pe fondul administrării unui
medicament, informaţi-l neapărat despre acest detaliu pe medicului dumneavoastră.

Posibil, medicul vă va schimba schema administrării medicamentului (de exemplu, vă va

recomanda să-l administraţi în timpul mesei), îl va înlocui pe acesta cu un alt medicament, sau
chiar vă va anula tratamentul.

Vărsături + dureri abdominale, la persoanele care

contactează cu metalele grele
Durerile abdominale şi greaţa pot fi un semn al intoxicaţiei cu metale grele (plumb,
mercur), care este posibilă în cazul contactului cu aceste metale şi cu compuşii lor în
condiţii casnice sau la locul de muncă.

Dacă în cazul dumneavoastră, fie că în condiţii de gospodărie, fie că în condiţii de muncă, este
posibilă intoxicarea cu metalele grele şi aveţi dureri abdominale surde, persistente, greaţă
frecventă, vomă şi diaree – consultaţi neapărat medicul.

Greaţa şi vărsăturile în timpul sarcinii

Recomandările detaliate referitor la tratamentul simptomelor de greaţă şi de vărsături în
timpul sarcinii, precum şi cazurile în care aveţi nevoie de îngrijire medicală imediată,
sunt prezentate în articolul: Greaţa, voma şi gestoza precoce în timpul sarcinii. Vezi
şi Semnele de sarcină.
Greaţa şi vărsăturile la copiii de diferite vârste
Copiii mici nu întotdeauna pot explica ce anume îi deranjează şi de aceea, deseori, este
greu de determinat dacă un copil are senzaţia de greaţă sau nu. Din acest motiv, cel
mai adesea, anume voma atrage atenţia părinţilor.
Mai jos vom analiza detaliat cauzele posibile ale greţii şi ale vărsăturilor la copiii, în
funcţie de vârsta lor.

Episoade frecvente de vomă la bebeluşi (sugari), de regulă, după

hrănire, caracterizate prin eliminarea unei cantităţi mici de lapte
sau de amestec lactat pentru sugari

Aceste episoade de vomă la copii se numesc regurgitaţii. Motivul principal al

regurgitaţiilor este supraumplerea stomacului copilului cu lapte (cu amestec lactat),
amestecat cu aer. Spre deosebire de voma reală:

 În timpul regurgitaţiei din stomac se elimină doar o parte mică a

conţinutului;
 Înainte şi după regurgitare copilul se simte bine;
Regurgitaţiile frecvente nu sunt însoţite de pierderea greutăţii corporale a
copilului.
Cum să reduceţi frecvenţa regurgitaţiilor la sugari şi în ce cazuri acestea reprezintă un
simptom de boală veţi afla din articolul Regurgitaţiile la copii.

Fiţi atenţi!

Regurgitaţiile frecvente pot cauza dezvoltarea esofagitei la copil. În consecinţă, în cazul în

care, pe fondul de regurgitaţiilor frecvente, la copil apar vărsăturile abundente sau, în cazul în
care copilul este agitat în timpul hrănirii, începe să plângă şi se încovoiază atunci când este
culcat pe spate – este necesar să arătaţi copilul medicului.

Vezi şi Esofagita şi Refluxul gastroesofagian la copii.

Episoade mai mult sau mai puţin frecvente de vomă abundentă la
sugari + adăugare insuficientă în greutate

Episoade de vomă abundentă (cu gura plină), în special, la copiii în primele zile,
săptămâni sau luni de viaţă poate fi un semn al îngustării porţiunii dintre stomac şi
duoden (stenoza pilorică).

Trăsătura caracteristică a acestei boli este faptul că, după ce vomită, copilul din nou
cere mâncare.

Nou-născutul cu vărsături severe ar trebui să fie arătat imediat medicului!

Vomă apărută brusc, la un copil sugar sau de vârstă preşcolară,
fără alte semne de boală

Vărsăturile des repetate, la copiii în primii ani de viaţă, pot indica asupra faptului că
copilul a înghiţit un corp străin (cum ar fi o monedă sau un nasture), şi că acesta s-a
blocat în esofagul sau în stomacul lui.

Dacă nu excludeţi posibilitatea că copilul ar fi putut înghiţi un obiect sau dacă copilul însuşi v-
a spus despre acest lucru – trebuie să-l arătaţi neapărat medicului. Din păcate, corpurile străine
înghiţite (chiar şi cu margini plate, netede) nu întotdeauna se elimină din organism de la sine.

Vomă severă apărută brusc + (eventual) dureri abdominale +

anxietate + apariţia scaunului cu sânge, cu aspect de “jeleu de
coacăză”

Această combinaţie de simptome la copiii mici (de obicei, de la 3 luni până la 2 ani)
poate fi un semn al ocluziei intestinale sau al invaginaţiei intestinale.

Ocluzia intestinală este o ameninţare gravă pentru viaţa copilului, din aceste considerente,
dacă la copil apar asemenea simptome, ar trebui să-l arătaţi imediat medicului.

Vomă care se repetă periodic la copil + apariţia unei umflături în

partea de jos a abdomenului (în regiunea inghinală), care se
extinde până la zona genitală

Această combinaţie a simptomelor (în special, la băieţi), poate fi un semn al herniei

inghinale.

Dacă observaţi că la copilul Dvs. a apărut o umflătură în partea de jos a abdomenului – arătaţi-
l neapărat medicului chirurg.

Vărsături la copil + dureri abdominale + temperatura uşor ridicată

Această combinaţie a simptomelor poate fi un semn al apendicitei, care este deosebit

de frecventă la copii.

În caz de apendicită, copilul refuză să mănânce, devine letargic, se plânge de dureri în

zona buricului sau în partea dreaptă, de jos, a abdomenului. Din când în când la el apar
vărsături (iniţial, se elimină rămăşiţe de alimente, apoi apare voma cu bilă, de culoare
verzuie).
 Fiţi atenţi!
 Dacă copilul Dvs. manifestă asemenea simptome, trebuie să-l arătaţi imediat medicului. În
timp de câteva ore sau câteva zile, apendicita poate conduce la o inflamaţie masivă a organelor
cavităţii abdominale şi la moartea copilului.

Vărsături la copil + dureri abdominale + diaree + febră

Această combinaţie a simptomelor poate fi un semn al infecţiei intestinale acute sau al

gastroenteritei.

Gastroenterita este cea mai frecventă cauză de vomă la copiii de diferite vârste.
Această boală poate fi declanşată de o varietate de bacterii, dar cel mai adesea, se
dezvoltă ca răspuns la infecţia cu rotavirus.

Evoluţia tipică a simptomelor la copiii cu gastroenterită poate fi descrisă astfel:

În prima zi de boală, la copil apare febra, voma, apoi diareea. Mai târziu, apar dureri în
abdomen (mai ales, în jurul ombilicului). Aproximativ peste 24 ore de la debutul bolii
dispare diareea, apoi, peste încă 24 ore (adică 2 zile de la începutul bolii) dispar şi
vărsăturile. Temperatura poate persista până la 3 zile, iar durerile abdominale – timp de
5-6 zile.

Fiţi atenţi!

Infecţia intestinală şi gastroenterita poate reprezenta o ameninţare gravă pentru viaţa copilului.
Arătaţi-l neapărat medicului pe copilul dumneavoastră dacă:

 Observaţi creşterea temperaturii corpului până la 38,5 – 39 C

 În masele fecale au apărut urme de sânge
 Vărsăturile persistă mai mult de 2 zile
 În primele 2 zile de la debutul bolii starea copilului se înrăutăţeşte
 La copil apar semnele deshidratării: stoparea urinării sau urina închisă la
culoare, plânsul fără lacrimi, buzele uscate, ochii înfundaţi.
Recomandări detaliate referitor la îngrijirea unui copil cu gastroenterită, până la sosirea
medicului, sunt prezentate în articolele: Intoxicaţia alimentară (Gastroenterita) şi Tratamentul
diareei la copii.

Tuse la copil + vomă (imediat după tuse) + (eventual) inflamaţie şi

dureri în gât
Adesea, în timpul bolilor respiratorii, însoţite de tuse puternică, apare şi voma. Apariţia
vărsăturilor în urma tusei puternice se explică prin iritarea receptorilor senzoriali de pe
pereţii gâtului, dar şi a centrului de greaţă şi vomă în creier.

Asocierea durerilor în gât şi a vărsăturilor poate fi un semn de faringită sau amigdalită.

Fiţi atenţi!

Apariţia tusei severe, cu vărsături, poate fi un semn de astm bronşic sau tuse convulsivă, de
aceea, toţi copiii cu aceste simptome ar trebui să fie consultaţi de medic.

Accese de vomă foarte severă, greaţă şi dureri abdominale, care

periodic se repetă la un copil aparent sănătos şi dispar fără
consecinţe şi fără tratament

Aceste episoade de vărsături severe pot fi un semn al sindromului vărsăturilor ciclice,

care apare mai frecvent la copii, dar poate apărea, de asemenea, şi la adulţi. Cauza
exactă a apariţiei sindromului vărsăturilor ciclice nu este cunoscută definitiv. Se
presupune că acesta poate fie (mai ales, la copii), un echivalent al migrenei (vezi mai
sus).

La copii şi la adulţi, sindromul vărsăturilor ciclice poate reduce în mod semnificativ

capacitatea de muncă şi calitatea vieţii şi, de multe ori, poate conduce la efectuarea
testelor inutile şi a tratamentelor (inclusiv, a intervenţiilor chirurgicale), care se prescriu
din cauza că vărsăturile severe sunt asociate cu alte boli (inclusiv, cele care au fost
descrise mai sus). De fapt, în cazul sindromului vărsăturilor ciclice, organele interne ale
omului pot fi perfect sănătoase. Diagnosticul sindromului vărsăturilor ciclice se
stabileşte după excluderea tuturor celorlalte cauze posibile ale vărsăturilor şi pe baza
observării evoluţiei bolii.

Manifestarea tipică a sindromului vărsăturilor ciclice este un atac foarte sever de greaţă
şi de vărsături, care durează de la câteva ore până la câteva zile şi se termină fără nicio
consecinţă şi fără niciun tratament.

Aproximativ cu 30 de minute înainte de începerea atacului de vomă, pot apărea greaţa,

paloarea, slăbiciunea. Vărsăturile cele mai grave (de până la 4 ori pe oră) se manifestă
în primele ore ale accesului de boală. De regulă, accesele de vărsături încep noaptea,
între orele 2-4, sau dimineaţa, între orele 6-8.
Accesul de vărsături, adesea, este însoţit de durerile abdominale. Masele vomitive pot
să conţină urme de bilă, de mucus, sau chiar cantităţi mici de sânge.

Simptomele suplimentare pot include febră, diaree, oboseală severă, dureri de cap,
ameţeli, intoleranţă la zgomot, la lumină şi la mirosuri.

În perioada dintre două accese (de la câteva săptămâni până la câteva luni), o
persoană care suferă de sindromul vărsăturilor ciclice poate să se simtă perfect
sănătoasă.

De cele mai multe ori, boala care s-a început în copilărie, fie că dispare de la sine, în
termen de 5 ani, fie că se transformă într-o migrenă. Doar în cazuri rare, sindromul
vărsăturilor ciclice persistă la adulţi.

Fiţi atenţi!

Datorită faptului că simptomele sindromului vărsăturilor ciclice, practic, nu se disting de

simptomele altor boli (inclusiv, a celor foarte periculoase), în cazul apariţiei simptomelor
descrise mai sus (în special, în cazul primelor accese, cauza cărora nu a fost stabilită),
adresaţi-vă neapărat medicului.

Tratamentul sindromului vărsăturilor ciclice

Înlăturarea parţială sau deplină a acceselor de vărsături ciclice este posibilă cu ajutorul
unui tratament combinat:

1. Urmăriţi dezvoltarea bolii şi analizaţi situaţiile în care apar accesele

acesteia şi ce alimente le provoacă.
2. Încercaţi să evitaţi, pe cât posibil, contactul cu aceste produse şi evitaţi
situaţiile care provoacă declanşarea bolii.
3. În unele cazuri, se recomandă administrarea profilactică a medicamentelor
antiemetice: amitriptilina, ciproheptadina, precum şi a medicamentelor
utilizate în tratamentul epilepsiei şi al migrenei (vezi mai jos).
Vărsături care apar periodic, înainte de evenimente care-i
provoacă copilului emoţii puternice şi stres

Greaţa şi vărsăturile sunt frecvente la copiii care, din diferite motive, se confruntă cu
emoţii puternice (examene, discursuri publice). De obicei, greaţa dispare imediat după
finisarea situaţiei stresante. Niciun tratament special, în acest caz nu este necesar.
Periodic copilul vomită dimineaţa tot ce a mâncat la micul dejun

Din compartimentul de mai sus, este clar că apariţia greţei şi a vărsăturilor, mai ales la
copii, adesea, are o legătură puternică cu starea psihologică a copilului şi cu dispoziţia
lui. Greaţa şi voma, într-adevăr, pot apărea ca răspuns la emoţii puternice, precum şi ca
o reacţie la unele lucruri care-i provoacă copilului dezgust sau emoţii negative.

Un alt exemplu de vomă la copii (mai ales, la copiii de vârstă şcolară), care nu este
asociată cu boala, sunt accesele recurente de vărsături după micul dejun.

Cauzele vărsăturilor în acest caz devin clare, dacă analizaţi circumstanţele în care
acestea, de regulă, se întâmplă:

 Copilul se trezeşte devreme, nesăturându-se de somn şi nu are absolut

nicio poftă de mâncare;
 Părinţii, îngrijoraţi că copilul nu va mânca la şcoală şi “va rămâne flămând
până la prânz”, îl impun să mănânce tot micul dejun (uneori şi cât mai
repede);
 Pentru micul dejun, de regulă, copilului i se oferă un terci de cereale cald,
ceai, lapte cald, pâine cu unt şi alte “alimente sănătoase”, care pot să nu fie
pe placul copilului;
 Copilul, psihologic, este împotriva micului dejun şi mănâncă doar sub
presiunea părinţilor.

În astfel de circumstanţe, micul dejun poate provoca copilului emoţii negative, iar
consumarea rapidă a alimentelor calde determină o extindere bruscă a pereţilor
stomacului şi iritarea receptorilor care declanşează reflexul emetic.

La unii copii sănătoşi reflexul emetic (reflexul de vomă) poate fi excesiv de sensibil
(reflex faringian hiperactiv), astfel încât ei pot vomita chiar şi în urma unei iritaţii uşoare
a pereţilor faringelui.

Soluţia problemei

Pentru a rezolva problema, ar trebui să rezolvaţi conflictele enumerate mai sus:

 Urmăriţi ca copilul să se sature de somn.

 Treziţi-l cel puţin cu o jumătate de oră înainte de micul dejun, astfel încât,
după ce copilul s-a trezit, să aibă timp să flămânzească.
  Înainte de micul dejun, copilul poate să se spele pe dinţi. După micul dejun
copilul nu trebuie să se spele pe dinţi, deoarece iritarea limbii şi a gâtului cu
periuţa de dinţi, dar şi aplecările la chiuvetă pentru a scuipa pasta de dinţi
sau pentru a lua apă, pot provoca voma.
 Înainte de micul dejun, puteţi da copilului un suc rece de fructe sau un
pahar cu apă rece (trebuie să-l bea încet, cu înghiţituri mici).
 Discutaţi dinainte cu copilul dumneavoastră ce anume ar dori el să
mănânce la micul dejun. Încercaţi să-i propuneţi pentru micul dejun
produsele şi alimentele care-i plac (chiar dacă Dvs. consideraţi că aceste
alimente nu sunt prea potrivite pentru micul dejun).
 Din meniul micului dejun este mai bine să excludeţi felurile de mâncare
calde şi fierbinţi.
 Din micul dejun este bine să excludeţi alimentele grase sau foarte dulci.
 Nu forţaţi copilul în timpul meselor. Lăsaţi-l să mănânce cât doreşte. Nu-l
forţaţi să mănânce “tot terciul din farfurie”, pentru că dacă el va vomita,
atunci în stomacul lui va rămâne mai puţină mâncare, decât în cazul în care
el s-ar fi oprit mâncând doar “o jumătate de porţie”.
 Încercaţi să creaţi, în timpul micului dejun, o atmosferă calmă.
 Asiguraţi-vă că copilul mănâncă încet şi fără grabă (acest lucru poate să
necesite timp, şi s-ar putea să aveţi nevoie să-l treziţi mai înainte cu încă
15-30 de minute).
 Este posibil că copilul este deosebit de sensibil numai la anumite alimente
sau la anumite feluri de mâncare. Urmăriţi ce produse îi cauzează copilului,
cel mai adesea, vărsături şi încercaţi să le eliminaţi din meniul lui.
 Nu încercaţi să-l deprindeţi “de mic” să mănânce un mic dejun “corect”.
Mult mai important este ca copilul să mănânce cu plăcere, într-o atmosferă
relaxată (cu timpul acest lucru va deveni un obicei sănătos).

Deoarece, după cum s-a menţionat mai sus, în unele cazuri, vărsăturile de dimineaţă pot fi un
semn de boală gravă, arătaţi copilul medicului dacă, în ciuda schimbărilor în regimul
alimentar al copilului (în corespundere cu recomandările de mai sus), copilul continuă să
vomite.

De asemenea, cereţi consultaţia pediatrului dacă, în plus la vărsăturile după micul dejun,
observaţi la copilul Dvs. următoarele simptome:

 Vărsăturile apar dimineaţa înainte de mâncare, vărsăturile îl trezesc pe copil din

somn, odată cu vărsăturile copilul se plânge că îl doare capul (în acest caz, este
necesar să se excludă o tumoare cerebrală);
 Aţi observat că copilul are des senzaţie de sete, bea foarte multă apă şi merge
prea des la toaletă pentru a urina (caz în care ar trebui să efectuaţi un test de
sânge la glucoză, pentru a exclude diabetul zaharat);
  Vi se pare că copilul întârzie în dezvoltare, de exemplu, creşte prea lent sau
adaugă puţin în greutate (este posibilă celiachia);
 Greaţa şi vărsăturile au început, treptat, să apară şi în alte momente ale zilei,
după masă (este posibilă îngustarea ieşirii din stomac);
 Copilul se plânge că are arsuri la stomac (vezi mai sus Greaţă periodică
(eventual, după ce mâncaţi) + (eventual) vărsături + (eventual) arsuri la
stomac + (eventual) durerile abdominale sau gastrice.

Tratamentul greţei şi al vărsăturilor

Aşa cum s-a arătat mai sus, greaţa şi vărsăturile pot fi semne (simptome) ale multor boli
şi ale diferitelor stări, unele dintre care reprezintă o ameninţare gravă pentru viaţa
omului.

Confruntându-vă cu greţuri sau vărsături – ar trebui să determinaţi întotdeauna cauza

care le provoacă, dar nu pur şi simplu să încercaţi să amelioraţi aceste simptome prin
tratament.

Tratamentul simptomatic al greţei şi al vărsăturilor (tratamentul care ameliorează

simptomele, dar nu elimină cauza bolii) este necesar doar în cazuri rare, în care, fie că
motivul apariţiei lor este bine cunoscut şi, din anumite considerente, nu poate fi eliminat,
fie că acestea nu necesită niciun tratament special.

De exemplu, tratamentul simptomatic al greţei este necesar în timpul tratamentului cu

anumite medicamente (precum, medicamente anti-canceroase, medicamente pentru
boala Parkinson), în caz de greaţă asociată cu răul de mare.

Dacă nu cunoaşteţi cauza care provoacă stările de greaţă şi de vărsături, în cazul

dumneavoastră, nu întreprindeţi niciun auto-tratament şi consultaţi neapărat medicul
dumneavoastră.