Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SIMPTOM si SEMN
DUREREA
Cel mai frecvent motiv pentru care
pacientii se adreseaza doctorului
DUREREA
Definitie (IASP – Asociatia Internationala pentru Studiul
Durerii)
Clasificare
Nociceptiva
Neuropatica
Sine materia
DUREREA NOCICEPTIVA
Suprastimularea fibrelor nociceptive de la periferie
catre maduva sau centrii supraspinali
Durere acuta – postoperatorie, traumatica,
infectioasa, degenerativa
Durere cronica – patologie degenerativa (cancer,
reumatologie)
Sensibila la tratamente care diminua sau intrerupt
mesajul nociceptiv (analgezice)
DUREREA NEUROPATICA
Modificarea procesului de transmisie si/sau
controlului mesajului dureros ca urmare a unei leziuni
periferice sau centrale
Traumatic (inclusiv chirurgie), toxic (alcool, chimio,
radio terapie), viral (zona), tumori (prin infiltrare),
metabolic (diabet)
Aparitie tardiva fata de leziunea initiala, topografie
neurologica
DUREREA NEUROPATICA
Doua componente: permanenta (arsura) si
intermitenta (electrocutare), asociate hipoesteziei,
hiperpatiei sau disesteziei
Insensibila la antialgice uzuale. Raspunde la
medicamente cu actiune centrala: antidepresive,
antiepileptice sau tehnici de neurostimulare
(transcutane sau medulare)
DUREREA SINE MATERIA SI PSIHOGENA
Trichineloza
Secundar efortului de tuse
DUREREA TORACICA
Sindromul Tietze – inflamatia jonctiunilor
condro-costale care sunt marite de volum
Infarctul de miocard
Intensitate si durata neobisnuite
Apare la efort sau repaus
Poate apare in epigastru
Nu cedeaza la nitroglicerina
Insotita de varsaturi, sughit, meteorism, transpiratii
profuze
DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Pericardita acuta
Inconstanta
Jena sau caracter lancinant
Agravata de tuse
Poate avea aspect de durere frenica (iradiere supraclaviculara,
durere la palparea punctelor frenice)
Junghiul atrial
Atribuit distensiei/dilatarii atriului stang in stenoza
mitrala
Se percepe in spatiul interscapulovertebral in repaus sau
la efort
Discutabil
DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Suferinta ileocecala
Anexiala(ovare)
Litiaza renala
DUREREA ABDOMINALA
Durerea din fosa iliaca stanga
Suferinta de colon descendent
Anexiala
Litiaza renala
Durerile suprapubiene
Anexiala
Rectosigmoidiana
Vezicala
DUREREA ABDOMINALA
Important
Iradierea
Circumstante de aparitie
Caracterul durerii
Durata
Modalitati de calmare
DUREREA LOMBARA
Colica renala
•Durere lombara intensa iradiata anterior in fosa
iliaca respectiva
•Insotita de greata, varsaturi, crampe, pareze
intestinale
•Apare dupa deshidratare, trepidatii
•Insotita de fenomene urinare (disurie,
hematurie)
DUREREA LOMBARA
Colica renala
•Este data de distensia cailor urinare superioare
prin obstacol mecanic sau functional (litiaza,
spasm, cheguri, pielonefrita, compresii externe)
DUREREA LOMBARA
Necolicativa de origine renala
•Acuta: glomerulonefrita, embolii,
• Apare prin distensia capsulei, nu iradiaza
Adesea extraarticulare
• Periartrita
• Vezica biliara
• Pleura dreapta
• Suferinte ale coloanei
CEFALEEA
Capul – printre cele mai comune sedii de durere
Tipuri (Soc. Intern. de Cefalee – 2005)
Primara
Secundara
Neuralgie craniana, durere faciala, alte cefalei
Cauze
Cefaleea primara (tensiune, migrena, “cluster”)
Cefaleea secundara – simptom de leziune sau boala
adiacenta
CEFALEEA
Pacientul trebuie sa se adreseze medicului
Cefalee nou aparuta
Rigiditatea cefei
Modificari de comportament
Varsaturi
Astenie
Modificari de sensibilitate
CEFALEEA (definitie)
Durere care apare la cap sau in regiunea cervicala
superioara
Originea- tesuturile care inconjoara creierul
Periost
Musculatura
Sinusuri
Ochi
Meninge
Artere, vene, nervi
Orice forma de durere: acuta, constanta, intermitenta,
intensa, etc
CEFALEEA PRIMARA (de tensiune)
Cea mai frecventa
Mai frecventa la femei
Cauza necunoscuta
Cel mai probabil contractia musculaturii scalpului care
se inflameaza la stress, devine spastica si produce
durere
Sedii: insertia trapezului si mandibular
Stress: pozitie la birou sau computer, stress emotional,
inclestarea dintilor
CEFALEEA PRIMARA (de tensiune)
Tratamentul
Analgezice uzuale
Controlul stress-ului
CEFALEEA PRIMARA (migrena)
Cauza necunoscuta
Se speculeaza un amestec de crestere a permeabilitatii
vasculare si substante chimice care interactioneaza cu
celulele nervoase
Aceste modificari ar fi produse de un factor
necunoscut
CEFALEEA PRIMARA (migrena)
Triggeri
Lumina intermitenta: flash-uri, imagini televizate
rapide, raze de soare reflectate in lac sau mare
Stress (seful = trigger) si anxietatea
Lipsa de mancare sau somn sau anumite alimente
Modificari hormonale (cresterile si scaderile hormonale
care insotesc ciclul menstrual)
Alimente (vin rosu, branza, ciocolata, sos de soia, carne
procesata)
Tiramina (din alimente vechi sau procesate)
Cafeina (poate vindeca sau declansa migrena)
CEFALEEA PRIMARA (migrena)
Pacientii trebuie sa tina un jurnal despre imprejurarile in
care apar migrenele
Migrena apare mai frecvent la:
Femei
Persoane cu rude cu migrena
Migrena la copii
Egala la ambele sexe
Insotita de dureri abdominale, varsaturi, vertij paroxistic
Diagnostic
Anamneza
Uneori se prefera CT sau RMN pentru a exclude boli
inceta
CEFALEEA PRIMARA (“cluster”)
Diagnostic
Anamneza (durerea si relatia temporala)
In plin atac aspectul ochiului si nasului sunt
sugestive
In afara durerii examenul fizic nu arata nimic
patologic
CEFALEEA SECUNDARA
Arterita temporala
CEFALEEA SECUNDARA
Infectii
Meningite
Encefalite
HIV/SIDA
Infectii sistemice (pneumonie, gripa)
CEFALEEA SECUNDARA
Diverse patologii
HTA
Deshidratare
Hipotiroidism
Dializa
Boli psihice
CEFALEEA SECUNDARA
Diagnostic
Anamneza
Examen fizic
Teste de laborator (teste de sange, inclusiv