Tema

Hipertensiune arterială
 Actualiatea temei

 În prezent HTA a atins dimensiuni epidemice.

 În 2008, prevalenţa HTA la scară globală în rândul
adulţilor de 25 de ani şi mai mult a fost în jur de 40%.
Chiar dacă în intervalul 1980 şi 2008, proporţia
populaţiei presiune arterială ridicată sau hipertensiune a
prezentat o uşoară scădere, numărul celor cu HTA a
crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în
2008 ca urmare a procesului de creştere a populaţiei şi a
fenomenului de îmbătrânire şi se estimează o creştere
de până la 1,56 miliarde în 2025.
 Ce este Hipertensiunea

 Hipertensiunea arterială (HTA) este definită ca o

creştere con¬stantă a tensiunii arteriale sistolice (TAs)
> 140 mmHg şi/sau a tensiunii arteriale diastolice
(TAd) > 90 mmHg (JNC VI) la persoane fără tratament
antihipertensiv.
Clasificarea tensiunei arteriale

CATEGORIA SISTOLICĂ DIASTOLICĂ

mmHg mmHg

TA optimă < 120 < 80

Normotensiune < 130 < 85

TA înalt-normală 130-139 85-89

HTA de gradul 1 (uşoară) 140-159 90-99

* Subgrup: HTA de graniţă 140-159 90-94

HTA de gradul 2 (moderată) 160-179 100-109

> 180 > 110

HTA de gradul 3 (severă)
HTA sistolică izolată > 140 < 90

* Subgrup: HTA de graniţă 140-149 < 90

Clasificarea etiologică a HTA
I. HTA esenţială
(HTAE)
1. De origine renală
a. Renoparenchimatoasă
- glomerulonefrită difuză acută
- glomerulonefrită cronică
- pielonefrită cronică
- glomeruloscleroză diabetică
- rinichi polichistic
- insuficienţă renală cronică
II. HTA secundară
b. Renovasculară
- leziuni obstructive de art. renale
- displazie fibromusculară
- alte cauze (infarcte cortica-
le renale, compresiuni extrinseci ale
arterelor renale)
2. De Feocromocitom
origine Hiperaldosteronism primar
endocrină Hipercorticism
Acromegalie
Hipertiroidism
Hiperparatiroidism
Reninom primar
3. De cauză
cardiovasculară
Coarctaţia de aortă Insuficienţă
aortică Blocuri AV complete
4. De cauză Tumori cerebrale
neurologică Hipertensiune intracraniană
5. De origine Anticoncepţionale Terapie
medicamentoasă estrogenică Alte droguri
(corticosteroizi, eritropoietina,
ciclosporina, an- tiinflamatoare
nesteroidiene)
EFECTELE HTA ASUPRA RISCULUI DE
BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 □ Accidentul vascular cerebral

 □Boala coronariană ischemică
 □Insuficienţa cardiacă şi bolile renale
 □Recurenţa evenimentelor cardiovasculare
 □Presiunea pulsului şi distensibilitatea arterială
 Factori de risc majori:

 - Fumat
 - Dislipidemie
 - Diabet zaharat
 - Vârstă peste 60 de ani
 - Obezitate centrală
 - Sex (bărbaţi sau femei post-menopauză)
 - Istoric familial de boli cardiovasculare la femei
sub 65 de ani şi la bărbaţi sub 55 de ani
 Afectarea organelor ţintă/ boala
cardiovasculară manifestă clinic:

 - Afectare cardiacă:
 • HVS
 • Angină pectorală sau antecedente de IM
 • Revascularizaţie anterioară
 • Insuficienţă cardiacă
 - AVC sau AIT
 - Nefropatie
 - Boală vasculară periferică
 - Retinopatie
Cum se masoara tensiunea arteriala cu
ajutorul tensiometrului clasic :

 Pentru a masura valorile unei tensiunii arteriale si

identificare unei posibile hipertensiunii sau hipotensiune
arteriala, aveti nevoie de un aparat special care poarta
numele de tensiometru. Odata cu trecerea timpului aceste
aparate au devenit din ce in ce mai speciale si mai usor de
utilizat. In cazul tensiometrelor clasice, mecanice (cu
manseta speciala, stas, adaptata la brat, deasupra
articulatiei cotului) determinarea se face ascultator cu
ajutorul unui stetoscop. In cazul celor digitale, electronice
citirea valorilor se face dupa un ecran adaptat special.
Faze ale hipertensiunii arteriale

 1. Prima faza:
 - dureri de cap
 - sangerari nazale
 - oboseala
 - stres
 - accese de furie
 - ameteli
 - sensibilitate la lumina
 - inrosirea fetei.
 2. A doua faza:
 - insuficienta cardio-respiratorie congestiva sau oboseala
care provoaca dificultati de respiratie
 - rigidizarea arterelor coronariene care provoaca dureri
chinuitoare in piept
 - tulburari de vedere
 - simptome de accident vascular cerebral care pot afecta
functiile creierului
 - edem sau umflarea unor portiuni mai mici ale corpului.
 3.A treia faza:

 - varsaturi
 - somnolenta
 - greata
 - agravarea durerilor de cap
 - confuzie
 - inconstienta
 - convulsii
 - tulburari de vedere.
 TRATAMENTUL HTA

 1. Oprirea fumatului;
 2. Reducerea greutăţii ;
 3. Reducerea sării din alimentaţie sub 2,3 g Na
(40 mmol);
 4. Reducerea consumului excesiv de alcool;
 6. Efortul fizic dinamic (aerob) ;
 7. Combaterea stresului prin folosirea tehnicilor
de relaxare ;
 Kinetoterapia în hipotensiunea
arterială.

 Obiectivele kinetoterapiei in hipertensiunea arteriala:

 -echilibrarea sistemului nervos si influentarea pozitiva a
centrilor vasomotori;
 -favorizarea vasodilataţiei periferice şi a decongestionării unor
segmente ale corpului;
 -atingerea şi menţinerea unei greutăţi corporale optime
 -prevenirea fenomenelor de ateroscleroză;
 -obţinerea vasodilataţiei locale şi scăderea rezistenţei
periferice;
 -relaxare musculară şi neuro-psihică;
Mijloacele kinetoterapeutice aplicate in
tratamentul hipertensiunii arteriale:

 -exerciţii de membre inferioare din decubit cu capul

ridicat;
 -exerciţii de trunchi sub formă de circumducţii;
 -exerciţii de respiraţie cu accent pe expiraţie;
 -exerciţii de membre superioare pentru derivarea
circulaţiei toracice;
 -exerciţii de mobilizare analitică a tuturor
segmentelor;
 -contracţii musculare analitice izometrice sau
„intermediare”;
 -exerciţii de relaxare: balansări ale membrelor,
scuturări de membre executate de pacient sau
scuturări pasive executate de către kinetoterapeut,
răsucirile de trunchi sau unele poziţii cu răsucirea
trunchiului;
 -exerciţii de relaxare neuro-psihică - metoda
autotraining-ului a lui Schultz şi a lui Edmund
Jacobson;
 -antrenamentul de rezistenţă: mersul, alergarea
(jogging), urcatul scărilor şi pantelor, bicicleta
ergometricăsau covorul rulant, înotul în piscină în apă
caldă (termală sau mezotermală), sportul terapeutic;