Teme abordate

Kinetoterapia în afecţiunile • Afecţiunile cardio‐respiratorii la adulți și 

vârstnici
cardio-respiratorii • Entităţi clinice, etiologie, factori de risc
• Manifestări clinice, tratament, principii ale 
intervenţiei kinetoterapeutice

CURS 6

Clasificarea patologiei
Bolile cardiovasculare la adulţi şi vârstnici
cardiovasculare
• Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la adulți  În funcție de localizarea procesului patologic
și bătrâni, fiind urmate ca frecvență de bolile neurovasculare și 
psihice.   Afecțiuni localizate la nivelul inimii:
• Restrângerea activității fizice, specifică a vârstnicului, face ca două  Sindromul coronarian acut
din cele mai importante simptome ale bolilor de inima – dispneea   Boala coronariană
de efort și durerea precordială – să lipseasca, să fie diminuate sau   Angina pectorală
atipice.  Boala cardiacă ischemică
 Insuficiența cardiacă
 Aritmia cardiac
 Cardiomiopatia
 Bolile cardiace congenitale
 Bolile cardiace inflamatorii
 Boala cardiacă reumatismală
 Boala valvulară

Clasificarea patologiei Entităţi clinice ale bolile cardiovasculare la

cardiovasculare adulţi şi vârstnici
1. Hipertensiunea
 Afecțiuni localizate la nivelul creierului: • Hipertensiunea arterială este o afectiune cardiovasculară foarte frecventă 
 Boala cerebrovasculară: și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât în țările 
‐ accidentul vascular cerebral hemoragic dezvoltate cât și în tarile în curs de dezvoltare.
‐ accidentul vascular cerebral ischemic
• Efectele sau implicațiile psihosociale sunt mari, atât la nivel individual cât 
și la nivel de comunitate, atât prin boala în sine cât mai ales prin 
 Afecțiuni localizate la nivelul sistemului circulator:
complicaţiile sale: accidentul vascular cerebral ‐ AVC, boala cardiacă 
 Tromboza venoasă profundă ischemică, afectarea renală, insuficiența cardiacă. 
 Boala hipertensivă
 Boala arterial periferică
 Embolismul pulmonar

1
 Definiție Hipertensiunea (HTA)
• Valorile tensiunii arteriale au fost clasificate în mai multe rânduri de 
către diferite forumuri medicale. O clasificare de actualitate este 
• HTA se poate considera presiunea sanguină, în clinostatism, ca 
cea oferită de către Consiliul Național American de Prevenire, 
având valoarea sistolică peste 140 mmHg şi cea diastolică peste 90 
Evaluare, Depistare și Tratament ale Hipertensiunii Arteriale (JNC 7).
mmHg. 

• Ca simptome caracteristice se considră: cefalee sub forma unei 
Categoria TAS (mmHg) TAD (mmHg)
presiuni în regiunea occipitală; ameţeli, vâjîieli în urechi, senzaţii 
nedefinite în regiunea precordială.  Normală <120            şi <80
• În perioadele iniţiale HTA poate fi asimtomatică. Prehipertensiune 120‐139      sau 80‐89

HTA stadiul 1 140‐159      sau 90‐99

HTA stadiul 2 ≥160          sau ≥100

Clasificarea HTA în functie de valorile TA

1. Hipertensiunea
• Societatea Americană de Hipertensiune (ASH) a propus o nouă definiţie a 
HTA extinsă dincolo de valorile manometrice şi care încadrează HTA ca 
parte a riscului global de boală cardiovasculară. Scopul acestei abordări 
este de a identifica cât mai precoce indivizi cu orice valoare a TA care au 
probabilitatea de a dezvolta evenimente cardiovasculare ulterioare.

Clasificare TA↑ BCV Factori de  Markeri precoce de  Afectare de 

risc CV boală organe ţintă
Normal normal sau rar  fără fără sau  fără fără
sau puţini
HTA
Stadiul 1 ocazional/  incipientă mai mulţi de obicei prezenţi fără
intermitent
Stadiul 2 susţinută progresivă mulţi prezenţi semne incipiente
Stadiul 3 marcată şi  avansată mulţi prezenţi şi  prezentă cu/fără 
susţinută pregresivi evenimente CV

• O anchetă epidemiologică din U.S.A. (1974), arată ca majoritatea 
Hipertensiunea arterială
femeilor și bărbaților vârstnici, au tensiunea arterială sistolică 
superioară valorii de 160 mm Hg, și cea diastolică inferioară valorii de  • Complicatiile HTA pot produce 
100 mm Hg. De aici s‐a impus termenul de hipertensiune arteriala 
moarte prematura sau handicap. 
sistolică.
Riscul de a dezvolta complicatii 
• Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre condiţiile cele mai cardiovasculare este cu atât mai mare 
prevalente în lume şi este bine cunoscut faptul că există o mare  cu cât HTA se asociaza si cu alti 
variabilitate între populaţii în ceea ce priveşte valorile tensiunii factori de risc cardiovascular, cum ar 
arteriale. Aproximativ 15‐37 % din totalul populaţiei adulte se  fi cei nutritionali si de mediu, care 
prezintă cu hipertensiune. După 60 de ani, până la jumătate din 
interactioneaza cu cei genetici 
populaţie poate deveni hipertensivă.
specifici fiecarui individ. 
• Hipertensiunea la varstnici crește la femei cu precadere. La bătrâni se  • La aceasta se adauga si faptul ca un 
întâlnește obișnuit hipertensiunea arterială sistolică dar se întâlnesc  numar mare de persoane nu stiu ca 
și forme esențiale (sistolo‐diastolice).
sufera de HTA.

2
 Epidemiologie
Epidemiologie
• Răspândirea bolii pe glob este inegală, ea fiind influențată de condițiile 
socio‐economice, mediul geografic, compoziția solului şi a apei potabile, 
ceea ce pledează pentru interventia acestor factori în patogenia bolii.

 Prevalența HTA, estimată la nivel mondial, 
este de aproximativ 1 miliard de indivizi/an, cu 
o mortalitate de 7,1 milioane decese/an2.

Conform OMS hipertensiunea arterială reprezintă prin consecințele 
sale principala cauză de mortalitate în întreaga lume.

Deși HTA este mai frecventă în țările dezvoltate (37,3%) comparativ cu 
cele în curs de dezvoltare (22,9%), numărul cel mai mare de 
hipertensivi în valoare absolută se   regăsește în acestea din urmă.

Epidemiologie 3. Etiopatogenie

• În România HTA esențială cronică apare de regulă după 30 de ani,  Tensiunea arterială sistemică este influențată de:

 debitul cardiac
frecvența ei crescând odată cu vârsta. Incidența bolii este relativ 
 rezistența periferică.
echilibrată între cele două sexe până la vârsta de 60 de ani, după  Ulterior, rezistența vasculară periferică crescută este factorul
care creşte la femei. hemodinamic responsabil de întreținerea HTA.
Determinanții debitului cardiac sunt reprezentați de:
• Conform studiilor epidemiologice efectuate în țara noastră,   contractilitatea intrisecă a miocardului;
prevalența HTA este de 20% între 40‐60 de ani, de 28% între 45‐64   frecvența și ritmul cardiac;
 presarcina;
de ani şi de 46% peste vârsta de 65 ani, cu moderată predominanță 
 activitatea sistemului nervos autonom;
la femei.   competența valvelor cardiace.
Presarcina este determinată de:
 volumul intravascular
 tonusul vascular
 capacitanța venoasă.

3. Etiopatogenie Cauzele HTA esențiale:

Rezistența vasculară corelează direct cu  predispoziția genetică

 viscozitatea sanguină  retenția renală de apă și sare
 lungimea segmentului arterial  remodelarea vasculară
Rezistența vasculară este invers proporțională cu raza lumenului vascular.  disfuncția endotelială
 hiperactivitatea SN simpatic
Rezistența periferică este determinată de proprietățile:
 arterelor distale mici  activarea sistemului renină angiotensină
 arterelor cu diametru sub 1 mm.  hiperinsulinemia sau
 rezistența la insuluină.
Arterele mari joacă rolul de conduct pentru fluxul sanguin,  factori de risc
dar complianța lor poate influența presiunea arterială în faza precoce a  obezitate
sistolei.  abuz de alcool
 consumul crescut de sare
Creșterea rigidității vaselor mari la subiecții vârstnici e responsabilă de  sedentarismul
creșterea izolată a valorilor TA sistolice.  stresul
 dislipidemia
 consumul scăzut de potasiu sau calciu

3
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
SECUNDARĂ
Termenul de HTA secundară definește situațiile în care
Patogeneza HTA esențiale include mecanisme: creșterea valorilor TA se datorează unei cauze identificabile și
 neuro‐hormonale  potențial tratabile.
 renale  Principalele complicații ale HTA la nivelul organelor:
 vasculare.

Mecanismele neuro‐hormonale
Creșterea:  frecvenței cardiace
debitului cardiac 
nivelului plasmatic și urinar de norepinefrină
hiperactivității simpatice periferice. 

HA se asociază cu alterări ale morfologiei și hemodinamicii vasculare cerebrale

implicate în patogeneza encefalopatiei hipertensive, accidentului vascular cerebral
ischemic sau hemoragic, leziunilor de substanță albă și tulburărilor cognitive. 5. DIAGNOSTIC
Mecanismele incriminate în afectarea cerebrală la pacienții hipertensivi sunt
reprezentate pe de o parte de consecințele unei ateroscleroze acelerate și pe de altă
parte de remodelarea arterelor cerebrale cu reducerea lumenului vascular, Diagnosticul HTA include pe lângă obiectivarea valorilor TA crescute,
creșterea rezistențelor cerebrovasculare și tulburări de vasoreglarea a fluxului identificarea unor posibile cauze de HTA secundară în context clinic
sanguin cerebral. sugestiv și nu în ultimul rând evaluarea riscului cardiovascular global
prin identificarea prezenței altor factori de risc și/sau a afectării de organ
Studii mari populaționale au demonstrat o relație continuă, logaritmică, între țintă.
valorile TA și riscul de accident vascular cerebral independentă de prezența altor Demersul diagnostic presupune:
factori de risc cardiovascular. O diferență de numai 9/5mmHg între valorile TA • determinări repetate ale valorilor TA;
hipertensivi față de normotensivi determină o triplare a riscului de evenimente • anamneze;
acute cerebrale. • examenul fizic;
Deși dovedită pentru ambele tipuri de accident vascular cerebral (ischemic și • investigații de laborator.
hemoragic), asocierea este mai puternică pentru accidentul vascular hemoragic.

MĂSURAREA VALORILOR Deși valorile TA măsurate în cabinetul medical sunt considerate de

referință, studii clinice recente au demonstrat că valorile TA obținute prin
TENSIUNII ARTERIALE
monitorizarea ambulatorie automată pe o perioadă de 24 de ore se
corelează mai strâns cu:
 afectarea de organ țintă
 riscul de evenimente adverse cardio-vasculare
Măsurări repetate (cel puțin 2 măsurători /vizită) pe perioade mai decât valorile ,,de cabinet”.
lungi de timp (cel puțin 2-3 vizite la interval de 2-3 săptămâni).
Diagnosticul se poate baza pe un singur set de măsurări în cazul în Explicația constă într-o mai bună productibilitate a măsuratorilor și în
care valorile TA decelare sunt sever crescute. eliminarea efectului de ,,halat alb”.
Monitorizarea ambulatorie automată (Holter) a valorilor TA
Măsurarea valorilor TA se poate face: permite o mai bună apreciere a răspunsului la tratamentul antihipertensiv și
1. de către personalul medical în cabinetul medical furnizează informații importante legate de variabilitatea zi-noapte a
2. de către pacient la domiciliu valorilor TA, profilul TA diurn și nocturn, creșterea TA matinală, date cu
3. automat pe o perioadă de 24 de ore. posibil rol aditiv în aprecierea riscului cardiovascular global al pacientului
hipertensiv.

4
 Valorile limită ale TA dincolo de care se poate vorbi despre
Monitorizarea ambulatorie a valorilor TA este hipertensiune arterială pentru diferite tipuri de măsurători.
recomandabilă pacienților hipertensivi care prezintă:
TA sistolică TA diastolică
•variabilitate importantă a valorilor TA măsurate în cabinetul (mmHg) (mmHg)
medical (în cadrul aceleiași vizite sau la vizite succesive);
•valori TA sever crescute în absența altor factori de risc Valori măsurate în cabinetul medical 140 90
cardiovascular; Valori măsurate prin monitorizarea ambulatorie Holter
•discrepanțe semnificative între valorile TA măsurate în
cabinetul medical și la domiciliu;  valori medii/24 de ore 125-130 80
•suspiciune de rezistență la tratamentul antihipertensiv;  valori medii diurne 130-135 85
•episoade de hipotensiune (mai ales la pacienți vârstnici sau  valori medii nocturne 120 70
diabetici);
•gravide cu valori crescute ale TA măsurate în cabinetul Valori măsurate de către pacient la 130-135 85
domiciliu
medical și suspiciune de preeclampsie.

ANAMNEZA, EXAMENUL OBIECTIV

ȘI INVESTIGAȚIILE DE LABORATOR
Măsurarea TA la domiciliu de către pacient prezintă avantaje
similare monitorizării ambulatorii a TA, având în plus beneficiul
costului redus.
Ea permite: Examenul clinic și investigațiile de laborator uzuale furnizează
 evaluarea răspunsului la tratamentul antihipertensiv elemente importante pentru caracterizarea HTA din perspectiva:
 crește complicația pacienților la tratament etiologiei (esențială/secundară);
 completează informațiile furnizate de monitorizarea prognosticului (decelarea factorilor de risc cardiovascular
ambulatorie a valorilor TA. asociați și a afectării de organ țintă);
tratamentului (particularități ale stilului de viață, răspunsul la
Nu se încurajează acest tip de evaluare la: tratamente antihipertensive anterioare, gradul de complianță la
 pacienții anxioși tratament)
 la persoanele care își autoreglează dozele medicamentelor.

Elemente sugestive pentru Factori de risc Afectare de organ Elemente sugestive Factori de risc Afectare de organ țintă
HTA secundară cardiovasculari țintă pentru HTA secundară cardiovasculari
asociați asociați
Anamneza - istoric familial de boală renală - istoric familial și -creier, ochi, cefalee, Examenul - elemente de sindrom - obezitate viscerală: -creier: sufluri la nivelul
(rinichi polichistic) personal de HTA sau vertij, tulburări de obiectiv Cusging greutate corporală arterelor ca-rotide, deficite
- istoric personal de boală boală cardiovascu- vedere, atacuri - leziuni cutanate de crescută, circumfe- sen-zitive sau motorii
renală, infecții de tract urinar, lară ische-mice neurofibro-matoză rința taliei (> la -ochi: anomalii ale fundului
abuz de analgetice (HTA - istoric familial și tranzitorii, defi-cite (feocromociton) bărbați și > la femei) de ochi
renoparenchi-matoasă) personal de motorii sau senzitive - rinichi cu dimensiuni -suprapondere: indi- -cord: anomalii ale
- consum de contraceptive dislipide-mie -cord:palpitații,dure- crescute la palpare (rinichi ce de masă corporală localizării și intensi-tății
orale, licorice, carbenoxolonă, - istoric familial și re toracică, dispnee, polichistic) >25 kg/m pătrat impulsului apical, aritmii,
picături nazale, cocaină, personal de diabet edeme gambiere, - auscultarea unor sufluri - obezitate: indice de galop ventricular, raluri
amfetamine, steroizi, zaharat -rinichi: sete, poli- precor-dial sau masă corporală >30 pulmonare, edeme
antiinflamatoare neste- - fumat urie, nicturie, hema- interscapulo-vertebral kg/m pătrat periferice
rodiene, eritropoietină, - obiceiuri turie (insuficiența aortică, -artere periferice: pulsuri
ciclospo-rină alimentare -artere periferice: coarctație de aortă) arteriale peri-ferice
- episoade de transpirații, pal- - activitate fizică extrimități reci, clau- - plus femural diminuat și asimetrice, di-minuate sau
pitații, cefalee, anxietate - sforăit, apnee în dicație intermitentă tardiv (coarctație de aortă) absente, extrimități reci,
(feocromociton) somn (heteroanam- leziuni cutanate ischemice
- episoade de slăbiciune muscu- neza) Investigații uzuale - glicemie a jeun, colesterol total seric, LDL- colesterol, HDL-
lară și tetanie (hiperaldostero- - tip de personalitate de laborator colesterol, trigliceride a jeun patasiu seric, acid uric seric,
nism) creantinină serică

5
 Rolul investigațiilor paraclinice în
Rolul investigațiilor paraclinice în
evaluarea pacientului hipertensiv
Organ Explorare Elemente de evaluare HTA evaluarea pacientului hipertensiv (continuare)
țintă
Electrocardiograma - hipertrofie ventriculară stângă cu/fără pattern tip ,,strain”
Organ Explorare Elemente de evaluare HTA
Cord *indice Sokolow-Lyon: SV1+RV5-6>38mm
țintă
*indice Cornel: RaVL+SV3(+8 la femei)>35mm Rinichi Creatinina -indicator al disfuncției renale
*(indice Cornel) înmulțit (durata QRS) >2440mm/ms Clearence la creatinină (Cockroft- -permit identificarea afectării renale ușoare,
Ecocardiograma - ischemie Gault) subclinice, uneori chiarîn prezența unor valori
- aritmii(frecvent fibrilație atrială) Rata filtrării glomerulare normale ale creatininei serice
- masa ventriculară stângă(g)=0,8{1,04[(VSDd+PPd+SIVd)la cub- (MDRD) -hiperuricemia se corelează cu reducerea fluzului
(VSDd)la cub]}+0,6(formula Devereux) Cistatina C sanguin renal și cu prezența nefrosclerozei
- hipertrofie ventriculară stîngă. Masa VS>125g/m pătrat la bărbați și Acidul uric seric -reflectă alterarea barierei glomerulare
>110g/m pătrat la femei Microalbiminuria, proteinurie
- tipul hipertrofiei ventriculare(concentric, excentric) Proteinurie/creatinina
- fracția de ejecție și scurtarea circumferențiară a ventriculului stâng,
cinetica segmentară
- funcția diastolică VS
- dimensiunea (volumul) atriului stîng Ochi Fundoscopie -se recomandă doar pacienților cu HTA severă
Artere Ecografie Doppler - grosimea intimă-medie carotidiană(>0,9mm) (ritinopatie hipertensivă grad III, IV)
-evidențierea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor Creier CT, RM -permit evidențierea infarctelor lacunare a
carotide(IMT >1,3 sau 1,5mm sau creștere focală a IMT cu > sau microhemoragiilor, a leziunilor de substanță albă
>50% din grosimea segmentelor arteriale adiacente) (datorită costului crescut nu se recomandă de rutină)
- indice gleznă-braț <0,9
- velocitatea undei pulsului carotido-femural>12m/s

Stratificarea riscului cardiovascular la bolnavul cu HTA: Stratificarea riscului

hipertensiune arterială.
în cuantificarea prognosticului
Alţi FR, afectare Normală Normal înaltă HTA grad 1 HTA grad 2 HTA grad 3
subclinică de TAS 120-129 TAS 120-139 TAS 140-159 TAS 160-179 sau TAS TA Normală Gr.I Gr.II Gr III
organ sau boală Sau TAD 80-84 Sau TAD 85-89 sau TAD 90-99 TAD 100-109 >şi/sau=180
Normală
cardiovasculară sau TAD înaltă HTA HTA HTA
>şi/sau=110
FR abs. obişnuit obişnuit scăzut moderat înalt
Fără alţi FR Risc adiţional Risc adiţional
moderat înalt populaţional populaţional
1-2 FR Risc adiţional Risc adiţional Risc adiţional
moderat moderat foarte înalt 1-2 FR scăzut scăzut moderat moderat foarte
3 sau mai mulţi Risc adiţional Risc adiţional înalt
FR, sindrom moderat foarte înalt
metabolic,
leziuni organice ≥ 3 FR /DZ moderat înalt înalt înalt foarte
subclinice sau
diabet zaharat
înalt

Boală Risc adiţional Risc adiţional Risc adiţional Risc adiţional Risc adiţional
cardiovasculară foarte înalt foarte înalt foarte înalt foarte înalt foarte înalt BCCA înalt foarte foarte foarte foarte
stabilită înalt înalt înalt înalt

A. Factorii de risc cardiovasculari clasici: Factori ce influenţează prognosticul

•valorile TA sistolică şi diastolică, Factori de risc
cardiovasculari folosiţi
•presiunea pulsului (la vîrstnici), pentru stratificare
- Niveluri sistolice şi
•vîrsta (>55 de ani la bărbaţi şi >65 de ani la femei), diastolice ale TA
- Bărbaţi peste 55 ani
•fumatul,
- Fumatul
•dislipidemia: colesterol total >190mg/dl sau LDL-colesterol >115 mg/dl sau - Dislipidemia (Col. tot. > 6.5
mmol/l, > 250 mg/dl, sau
LDL-colesterol > 4.0 mmol/l,
HDL-colesterol sau<40 mg/dl(bărbaţi), <46mg/dl(femei), trigliceride >150mg/dl > 155 mg/dl, sau HDL-
colesterol B < 1.0, F < 1.2
•glicemia a jeun 102-125mg/dl mmol/l, B < 40, F < 48
mg/dl)
•test de toleranţă la glucoză anormal, - Istoric familial de BCV
prematură (la vârsta < 55
•obezitate abdominală (circumferinţa taliei >102 cm la bărbaţi şi >88 cm la ani B, < 65 ani F)
- Obezitate abdominală
femei), (circumferinţa abdominală
B ≥ 102 cm, F ≥ 88 cm)
•istoric familial de boală cardiovasculară prematură (bărbaţi < 55ani, femei <65 - Proteina C-reactivă ≥ 1
mg/dl
ani)
Afectare de organ ţintă
- Hipertrofie ventriculară
stângă (ECG: Sokolov-
Lyon>38 mm;
Cornell>2440mm*ms;
EcoCG: LVMI B ≥ 125, F ≥
110 g/m²)
- Dovezi ultrasonice de
îngroşare a peretelui aterial
(IMT carotidă ≥ 0.9 mm) sau
placă aterosclerotică
- Uşoară creştere a
creatininei serice (B 115-
133, F 107-124 mg/µmol/l;
B 1.3-1.5, F 1.24-1.4 mg/dl)
- Microalbuminuria (30-300
mg/24h; raportul
albumină/creatinină B ≥ 22,
F ≥ 31; B ≥ 2.5, F ≥ 3.5
mg/mmol)
Diabet zaharat
Condiţii clinice
asociate
- Glucoza - Boala cerebrovasculară:
plasmatică à accident vascular
jeune 7.0 mmol/l ischemic; hemoragie
(126 mg/dl) cerebrală; atac ischemic
- Glucoza tranzitor
plasmatică - Boala cardiacă: infarct
postprandială miocardic; angină;
> 11.0 mmol/l revascularizare
(198 mg/dl) coronariană; insuficienţă
cardiacă congestivă
- Boala renală: nefropatie
diabetică; insuficienţă
renală (creatinina serică B
> 133, F > 124 µmol/l; B >
1.5, F > 1.4 mg/dl);
proteinurie (>300 mg/24H)
- Boală vasculară periferică
- Retinopatie avansată:
hemoragii sau exudate,
papiledem

6
 Recomandări  Recomandări pentru abordarea pacientului 
pentru abordarea pacientului cu TA înalt‐normală cu HTA gradele I şi II
(TAS 130‐139 sau TAD 85‐89 mmHg la mai multe determinări) TAS 140‐179 sau TAD 90‐109 mmHg la mai multe determinări

1. Evaluaţi alţi factori de risc, afectarea organelor ţintă, diabetul, bolile asociate
1. Evaluaţi alţi factori de risc,  2. Iniţiaţi modificarea stilului de viaţă şi corectarea factorilor de risc sau a 
1. Risc scăzut → 
afectarea organelor ţintă  Fără tratament medicamentos  bolilor asociate
(mai ales rinichii), diabetul,  2. Risc moderat → Monitorizaţi TA  3. Determinaţi riscul absolut
bolile asociate frecvent
a) Risc scăzut → Monitorizaţi TA  şi alţi factori de risc  3‐12 luni
3. Risc mare →
2. Iniţiaţi modificarea stilului de  Iniţiaţi tratamentul medicamentos
‐ TAS<140 şi TAD<90mmHg → Con nuaţi monitorizarea
viaţă şi corectarea  factorilor  ‐ TAS≥140‐159 sau TAD≥90‐99 mmHg → Aveţi în vedere tratamentul funcţie de 
4. Risc foarte mare →  Iniţiaţi  opţiunea pacientului
de risc sau a bolilor asociate tratamentul medicamentos b) Risc moderat → Monitorizaţi TA şi alţi factori de risc 3 luni
3. Determinaţi riscul absolut ‐ TAS<140 şi TAD<90 mmHg → Con nuaţi monitorizarea
‐ TAS≥140 sau TAD≥90 mmHg → Iniţiaţi tratamentul medicamentos
c) Risc mare → Iniţiaţi imediat tratamentul medicamentos!!!
d) Risc foarte mare → Iniţiaţi imediat tratamentul medicamentos!!!

Recomandări pentru abordarea pacientului  Progresia tensiunei arteriale

cu HTA gradul III
TAS ≥ 180 sau TAD ≥ 110 mmHg la determinări repetate câteva zile
Afectarea rinichilor
Hipertrofia VS IM Ictus
Insuficienţă renală
1. Inceperea imediată a tratamentului medicamentos !!!
2. Evaluarea altor factori ai stilului de viaţă şi corectarea factorilor de risc 
sau a bolilor asociate.
3. Modificări ale stilului de viaţă şi corectarea factorilor de risc a bolilor  Disritmii
asociate..

Note: Disfuncţie Disfuncţie Anevrism disecant

1. Chiar şi pacienţii cu valori ale TA relativ scăzute pot avea un risc adăugat diastolică sistolică de aortă
pentru boli cardiovasculare.
2. Pentru stratificarea riscului cardiovascular absolut trebuie luate în 
considerare nu numai valorile TAS şi TAD, ci şi alţi factori de risc 
cardiovascular, precum afectarea organelor ţintă şi bolile asociate.
3. Suplimentar reducerii TA, trebuie avut în vedere tratamentul tuturor  Insuficienţă cardiacă Deces
factorilor de risc reversibili, inclusiv: 1‐dislipidemia, 2‐ fumatul, 3‐
diabetul zaharat, 4‐ obezitatea.

Scopurile şi ţinta  Atingerea nivelului ţintă a TA

tratamentului HTA prin modificarea stilului de viaţă şi
(Ghidul european, 2003) farmacoterapie în diferite ţări

1. Reducerea maximală a riscului cardiovascular
total de morbiditate şi mortalitate pe termen lung • SUA – 27%
2. Tratamentul tuturor factorilor de risc reversibili (fumatul,  • Finlanda – 21%
dislipidemia, diabetul etc.) şi afecţiunilor clinice asociate
precum şi tratamentul TA majorate • Spania – 20%
3. Reducerea ambelor valori ale TA (sistolică şi diastolică) • Rusia – 8%
‐ Ţinta TA este ‐ sub 140/90 mm Hg • Zair – 3%
‐ În DZ  ţinta reducerii TA este ‐ sub 130/80 mmHg
‐ Obţinerea valorilor TAS sub 140 la vârstnici (dificil de realizat)

7
 Cauzele care condiţionează controlul inadecvat 
al valorilor tensionale Tratamentul farmacologic al HTA
Boală  • Agenții farmacologici majori pentru controlul hipertensiunii arteriale sunt
Pacient 
• Complianţa redusă • Maladie multifactorială  împărțiți în mai multe clase, în funcție de mecanismul de acțiune: beta‐
(ereditatea, mediul ambiant) blocante, alfa‐blocante, diuretice, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai
• Mecanisme contraregulatorii
enzimei de conversie a angiotensinei (inhibitori ECA) și blocante ale
receptorilor angiotensinei (BRA).
Medicament
• Datorită combinației dintre efectele antihipertensive și consumul
Medic  • Eficienţa relativă
• Interacţiunea cu alte remedii miocardic scăzut de oxigen prin scăderea inotropiei și a frecvenței cardiace,
• Deficit de informaţie şi timp
beta‐blocantele sunt cei mai eficienți agenți (Kaski și Kjeldsen, 2019).
• Competenţă 
• Diureticele și inhibitorii ECA s‐au dovedit, de asemenea, în studii ample că
au efecte benefice asupra scăderii mortalității cardiace (ESH/ESC, 2003).

Tratamentul nonfarmacologic al HTA sau  Tratamentul nonfarmacologic al HTA sau 

modificările stilului de viaţă modificările stilului de viaţă
• Terapia nonfarmacologică este utilă în special pentru prevenirea hipertensiunii,
inclusiv la adulții cu tensiunea arterială crescută și pentru gestionarea tensiunii
1. Întreruperea fumatului
2. Reducerea masei corporale
arteriale ridicate la adulții cu forme mai ușoare de HTA.
3. Reducerea consumului de alcool
• Pacienții diagnosticați cu HTA trebuie încurajați să implementeze modificările 4. Exerciţiul fizic
stilului de viață indiferent dacă este necesară și farmacoterapia. 5. Reducerea consumului de sare de bucătărie
• Schimbarea stilului de viaţă include măsuri care se adresează unui stil de viaţă 6. Creșterea consumului de fructe şi legume
sănătos: alimentaţie sănătoasă, renunţarea la fumat, evitarea stresului şi 7. Micşorarea consumului de grăsimi saturate şi a grăsimilor în 
combaterea sedentarismului. general
• La nivel societal, se recomandă acțiuni care să crească disponibilitatea
alimentelor sănătoase și să faciliteze activitatea fizică pentru populația În SUA aderarea la recomandările privind corecţia stilului de viaţă este 10%
generală.

Beneficiile măsurilor de schimbare a 
stilului de viaţă asupra tensiunii arteriale Tratamentul fizical kinetic al HTA
Recomandări privind schimbarea Efectul de scădere • Pe lângă terapia antihipertensivă standard, exercițiul fizic și alte
stilului de viață aproximativă a valorilor TA modificări ale stilului de viață sunt o componentă importantă a intervențiilor
Alimentaţia sănătoasă – bogată în nonfarmacologice recomandate în ghidurile americane, europene și ale WHO
8-14 mmHg
legume, fructe, săracă în grăsimi
pentru managementul terapeutic al HTA.
Alimentaţie săracă în sare (5-6 grame de
2-8 mmHg
sare/zi)
Creșterea aportului de potasiu în • Explicațiile propuse au în vedere atenuarea rezistenței vasculare
4-5 mmHg
alimentație (3500-5000mg/zi) periferice, care se poate datora răspunsurilor neurohormonale și structurale cu
Activitatea fizică regulată, de cel puţin 30
reduceri ale activității nervoase simpatice și, respectiv, creșterii diametrului
de minute, cât mai multe zile pe 4-9 mmHg
săptămână lumenului arterial (Hammer, 2006). Alte mecanisme explicative includ
Scăderea în greutate (menţinerea IMC modificări favorabile ale stresului oxidativ, inflamației, funcției endoteliale,
5-20 mmHg/10 kg pierdute
între 18,5-24,9 kg/m2 ) complianței arteriale, masei corporale, activității sistemului renină‐
Scăderea în greutate (menţinerea IMC
2-4 mmHg angiotensină, activității parasimpatice, funcției renale și sensibilității la insulină
între 18,5-24,9 kg/m2 )
Moderarea consumului de alcool (mai puțin de două băuturi / zi pentru (Diaz & Shimbo, 2013).
bărbați și mai puțin de o băutură/ zi pentru femei).

8
 Tratamentul fizical kinetic al HTA
• Cunoștințele acumulate privind influența activității fizice asupra inimii
hipertensive susțin efectul pozitiv asupra remodelării inimii, cu regresie
paradoxală sau prevenirea hipertrofiei ventricului stâng.
• Efectele acute ale exercițiului fizic au demonstrat o hipotensiune arterială
post‐efort cu scăderi de până la 5‐8 mmHg la hipertensivi și 2‐4 mmHg la
persoanele cu normotensive, ce poate persista timp de aproape 24 de ore.
Aceste efecte au fost observate după programe de exerciții aerobice timp de
90‐150 de minute pe săptămână, la o intensitate de 65‐75% din rezerva
cardiacă maximă.
Precauții privind tratamentul fizical
kinetic al HTA
• Majoritatea tehnicilor de fizioterapie au efect asupra hemodinamicii și
astfel ar putea reprezenta un risc cardiovascular, în unele cazuri. Preocuparea
pentru siguranța pacientului trebuie să fie întotdeauna pe primul loc, atât
pentru cei care prescriu, dar și pentru cei care supraveghează executarea
exercițiilor terapeutice.
Se recomandă precauție în cazul în care:
‐ pacientul a observat o creștere rapidă a TA dimineața, devreme;
‐ pacienții cu puls crescut în repaus trebuie observați cu atenție și tensiunea
arterială trebuie monitorizată frecvent în timpul exercițiilor;
‐ exercițiile de intensitate viguroasă vor fi aplicate cu prudență pacienților cu
HTA rezistentă, sau comorbidități asociate;
‐ exercițiile izometrice nu sunt recomandate la pacienții cu tensiune arterială
slab controlată;
‐ medicația din clasa beta‐blocantelor și diureticelor pot provoca
hipoglicemie, iar pacienții tratați cu blocante ale canalelor de calciu, beta‐
blocante și vasodilatatoare ar trebui să înceteze efortul fizic treptat,
deoarece au o probabilitate crescută de hipotensiune după efort.
OBIECTIVELE RECUPERĂRII KINETOTERAPEUTICE ÎN HTA
1. echilibrarea sistemului nervos şi influenţarea pozitivă a  menținerea valorilor TAS ≤ 220 mmHg și TAD ≤ 105 mmHg (Ribero și
centrilor vasomotori;
2. favorizarea vasodilataţiei periferice şi a decongestionării 
unor segmente ale corpului;
3. atingerea şi menţinerea unei greutăţi corporale optime;
4. prevenirea fenomenelor de ateroscleroză;
5. obţinerea vasodilataţiei locale şi scăderea rezistenţei  ‐ Antrenamentul la bicicleta ergometrică sau la covorul rulant;
periferice;  ‐ Înotul terapeutic în apă caldă (acolo unde nu există contraindicații, de ex.
6. relaxare musculară şi neuro‐psihică.
Tratamentul fizical kinetic al HTA
• Reduceri mai importante ale tensiunii arteriale (răspunsul cronic sau de
antrenament) se obțin în urma practicării cu regularitate a efortului fizic, de
preferință în fiecare zi, la o intensitate moderată (40% până la 60% din rezerva
volumului de oxigen determinată prin testarea la efort pe cicloergometru),
timp de cel puțin 30 de minute continuu sau acumulate pe parcursul zilei.
• Pentru un plus de beneficii, ședințele de exerciții fizice ar trebui
completate cu efort de rezistență musculară (exerciții pentru dezvoltarea forței
musculare).
• În plus, pentru persoanele hipertensive și supraponderale se recomandă
o cheltuială energetică suplimentară de 1000 – 2000 kcal pe săptămână prin
acumularea adițională de cel puțin 2,5 ore pe săptămână de exerciții aerobice
la intensitate moderată.
Precauții privind tratamentul fizical
kinetic al HTA
• Majoritatea tehnicilor de fizioterapie au efect asupra hemodinamicii și
astfel ar putea reprezenta un risc cardiovascular, în unele cazuri. Preocuparea
pentru siguranța pacientului trebuie să fie întotdeauna pe primul loc, atât
pentru cei care prescriu, dar și pentru cei care supraveghează executarea
exercițiilor terapeutice.
Se recomandă precauție în cazul în care:
‐ pacientul a observat o creștere rapidă a TA dimineața, devreme;
‐ pacienții cu puls crescut în repaus trebuie observați cu atenție și tensiunea
arterială trebuie monitorizată frecvent în timpul exercițiilor;
‐ exercițiile de intensitate viguroasă vor fi aplicate cu prudență pacienților cu
HTA rezistentă, sau comorbidități asociate;
‐ exercițiile izometrice nu sunt recomandate la pacienții cu tensiune arterială
slab controlată;
‐ medicația din clasa beta‐blocantelor și diureticelor pot provoca
hipoglicemie, iar pacienții tratați cu blocante ale canalelor de calciu, beta‐
blocante și vasodilatatoare ar trebui să înceteze efortul fizic treptat,
deoarece au o probabilitate crescută de hipotensiune după efort.
Tratamentul fizical kinetic al HTA
 Pentru a evita apariția unor complicații, în timpul efortului se va urmări
colab., 2015).
Dintre metodele și mijloacele kinetoterapeutice se recomandă:
‐ Mersul;
‐ Alergarea ușoară;
‐ Urcatul scărilor și al pantelor;
TAS > 180 mmHg și TAD > 110 mmHg);
‐ Exercițiile analitice libere sau cu rezistență pot fi integrate în toate
ședințele de kinetoterapie;
‐ Exerciţiile de relaxare neuro‐psihică (de exemplu, metoda tainingului
autogen Schultz sau Jacobson, gimnastică de grup relaxantă);
‐ Electroterapia sub formă de ionizări transorbitare, băi galvanice cu
temperatura apei de 37o‐38oC la membrele superioare și inferioare, băi
galvanice generale cu temperatura apei de 36o‐37oC, magnetodiaflux etc.
9
 Kinetoterapia în HTA
• Se recomandă ședințe de 10‐30 de minute de efort aerob (intensitatea
efortului de 40 %‐60% din capacitatea maximă de efort), de preferat în
fiecare zi.
• Se recomandă exerciţii de mobilizare analitică a tuturor segmentelor; 
exerciţii ale membrelor superioare pentru derivarea circulaţiei toracice; 
exerciţii de trunchi sub formă de circumducţii; exerciţii cu membrele 
inferioare din decubit, cu capul ridicat; exerciţii de respiraţie cu accent pe 
expiraţie.
• La acestea se pot include și exerciții de rezistență. Pentru pacienții cu HTA 
rezistentă la tratament nu sunt indicate exercițiile izometrice.

10