HIPERTENSIUNEA

ARTERIALA
Conf. dr. VIVIANA ONOFREI
 Definitie
Valori constant crescute ale TA sistolice ≥ 140 mmHg
si/sau
TA diastolice ≥ 90 mmHg

“Ucigasul tacut”

Factor major risc CV

Afecțiune CV
Cauza principala de morbiditate si mortalitate CV:
• boli arteriale periferice membre + AVC
• boala coronariana
• insuficienta cardiaca
• boala cronica de rinichi
 Epidemiologie
 Prevalenta globala 2015 - 1,1 milarde locuitori
 30-45% dintre adulți
 2025 prevalenta + 20-25%
 Prevalenta creste cu varsta, peste 60 de ani = 60%
 Romania
 2020 prevalenta 44%
 hipertensivi tratati (75%) - 91% în 2020
 hipertensivi controlati 2020 - 36,6%

TA ≥ 140/90 mmHg se asociaza cu:

- 54% din AVC primare
- 49% din BCI
 Clasificarea HTA (1)
Etiologica
1. HTA esentiala/primara: cauza necunoscuta (> 90% HTA)
2. HTA secundara: cauze cunoscute
• renala: renovasculara si renoparenchimatoasa
• endocrina: glande suprarenale (feocromocitom, adenom
Conn), boala Cushing, de sarcina, afectare tiroida
• cardiovasculara: coarctatia de aorta, insuficienta aortica,
blocurile a-v totale, fistulele arterio-venoase, poliglobulie
• neurologica: sindroame de HT intracraniana (tumori,
encefalite, insuficienta respiratorie), sdr. apnee in somn etc
• medicamentoasa: contraceptive orale, corticosteroizi etc
HTA RENOVASCULARA
HTA RENOVASCULARA
 HTA ENDOCRINA

FEOCROMOCITOM

ADENOM CONN
HTA DE CAUZA CARDIOVASCULARA
TRATAMENT INTERVENTIONAL
COARCTATIA DE AORTA
 Clasificarea HTA (2)
Dupa severitatea valorilor TA

TA diastolica TA sistolica Gradul

< 80 mmHg < 120 mmHg Optim
80-84 mmHg 120-129 mmHg Normal
85-89 mmHg 130-139 mmHg Normal inalt
90-99 mmHg 140-159 mmHg Gradul I

100-109 mmHg 160-179 mmHg Gradul II

≥ 110 mmHg ≥ 180 mmHg Gradul III

Screening și diagnostic HTA

11
adaptat după Ghidul ESC/ESH 2018
 Forme hemodinamice particulare
1. HTA sistolica izolata:

TAS > 140 mm Hg si TAD < 90 mmHg

2. HTA accelerat-maligna:
• TA diastolica > 140 mm Hg
• posibil secundara/tratament incorect al HTA esentiale severe
• complicatii severe de organ (! encefalopatia hipertensiva)
• modificari specifice vasculare – necroza fibrinoida

• prognostic – netratata 50% deces in 12 luni

 Fiziopatologia HTA esentiale
TA = RVP x DC (Dsist x FC)

Factori implicati

• Predispozitia genetica
• Controlul nervos: SNS (Noradrenalina) - ↑ vasoconstrictie
• Balanta Na-K
• Factorii umorali
• Sistemul renina – angiotensina – aldosteron
• Sistemul endotelinelor
• Sistemul oxidului nitric, peptide natriuretice - deficitare
• Insulinorezistenta. Hiperinsulinemia
• Disfunctia endoteliala, rigidizare arteriala
Fiziopatologia HTA esentiale

SRAA
activation
 Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Formare de ANG II
ECA-independentă
Angiotensinogen
Renină
Vasoconstrictie
ANG I HVS
ECA

ANG II ALDOSTERON

ANG II ANG II
Retentie apa
AT1 AT2 si sare
Fibroza CV
Endoteliul vascular: “ organ viu”
 Disfunctia endoteliala

SUBSTANCES WITH ENDOTHELIAL ACTION

Bad actions Good actions

Rigidizare arteriala
 Aorta

Creşterea presiunii pulsului la nivel

central modifică fluxul sangvin cerebral AVC
şi renal
BCR
Tensiunea arteriala (mmHg)

 creşte riscul AVC + disfuncţie renală

PP Cresterea sarcinii ventriculului

stâng accelerează creşterea
masei VS HVS
 creşte riscul apariţiei HVS
Scăderea perfuziei în
coronare în diastolă creşte Evenimente
Evenimente
riscul IM coronariene
coronariene

PP= presiunea pulsului

Condiţii normale

Rigiditate arterială
sistola diastola

TA CENTRALĂ crește riscul cardiovascular

20
 Evaluarea pacientului cu HTA
I. BILANT FUNCTIONAL
1. Stabilirea nivelului TA

2. Evaluarea riscului cardiovascular global aditional:

• factori de risc asociati

• organe cu afectare mediată de HTA :

 afectare asimptomatica (subclinica)

 boli CV și boală renală manifeste clinic

II. BILANT ETIOLOGIC - stabilirea unei cauze

secundare de HTA
 Metodologie de evaluare

1. Masurarea TA

2. Evaluare risc CV global

3. Anamneza + examen fizic

4. Investigatii de laborator
 Masurarea TA

1. La cabinet ("office blood pressure")

2. Ambulatorie 24 ore (monitorizarea TA)

3. La domiciliu (de catre pacientul instruit)

Monitorizare 24 ore a TA
Monitorizare 24 ore a TA
Monitorizare ambulatorie TA:
ferestre şi valori

26
Măsurarea TA la domiciliu

27
Aplicație pe telefon pentru măsurarea TA (www.tensiuneamea.ro)
EDUCAŢIE PACIENT...măsurarea TA

• Periodic, la vizite medicale

• Respectare reguli măsurare
• Informare pacient
La cabinet • Hipertensiunea izolată de cabinet

• Este eliminat efectul de halat alb

• Valori reproductibile, metodă ieftină
• Se corelează superior cu AMHO şi riscul ECV
La domiciliu
• Ameliorează complianţa la tratament, grija de
sine

30
Măsurarea TA la domiciliu

31
Măsurarea TA la domiciliu

Aparat omologat, cu memorie, manşetă adecvată

La 30 min după cafea, fumat, alcool
După 5-10 minute de repaus

2 măsurători la interval de 1-2 minute

Dimineaţa înainte de medicaţie şi seara înainte de culcare
-
prima săptămână și cu 7 zile înainte de control la medic
Ulterior – măsurare dimineaţa şi în caz de simptome

Monitorizare pacient
Verificarea valorilor măsurate

32
 Măsurarea TA la domiciliu

Limita superioară pentru TA la domiciliu este 135/85 mm Hg şi

corespunde TA de la cabinet de 140/90 mmHg 33
 Metodologie de evaluare

1. Masurarea TA

2. Evaluare risc CV global

3.Anamneza + examen fizic

4. Investigatii de laborator
FACTORI MAJORI DE RISC CARDIOVASCULAR

Sex Varsta Antecedente

BCV
premtura

RISC EVENIMENTE CV MAJORE

 Evaluare risc CV global
Definitie: riscul absolut de a dezvolta un prim eveniment CV
aterosclerotic fatal în următorii 10 ani (AVC sau IMA)
Evaluare risc CV global

Risc FOARTE CRESCUT

≥10%

Risc CRESCUT
≥5% şi<10%

Risc MODERAT
≥1% şi<5%

Risc SCĂZUT <1%

 Evaluare risc CV global

Risc FOARTE CRESCUT

PACIENȚI cu oricare dintre următoarele:

• BCV documentată prin testare invazivă sau non-invazivă (precum angiografia

coronariană, imagistica nucleară, ecocardiografia de stres, plăci carotidiene ecografic)
ANTECEDENTE DE:
• Infarct miocardic acut (STEMI)
• SCA (NSTEMI)
• Revascularizare coronariană (PCI, bypass coronarian)
• Proceduri arteriale de revascularizare în alte teritorii
• Accident vascular cerebral ischemic
• Boală arterială periferică

• Pacienţi cu diabet tip 2 sau diabet tip 1 şi afectarea organelor ţintă/factori

risc asociați
(microalbuminuria)

• Pacienţi cu BRC severă

[rata filtrării glomerulare (RFG) < 30 mL/min/1,73m2)
risc SCORE pe 10 ani calculat ≥10%

BCV = boală cardiovasculară; SCA = sindrom coronarianacut; BAP = boală arterială periferică; BRC = boală renală cronică; RFG = rata filtrării glomerulare
Adaptat după ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias; European Heart Journal (2011) 32, 1769–1818
Evaluare risc CV global

Risc FOARTE CRESCUT

≥10%

Risc CRESCUT
≥5% şi<10%

Risc MODERAT
≥1% şi<5%

Risc SCĂZUT <1%

 Evaluare risc CV global

Risc CRESCUT
• Creşteri marcate ale unui singur factor de risc: dislipidemii
familiale sau hipertensiune severă
• Diabet zaharat fără afectare organe ţintă sau factori risc CV asociaţi
• Boală cronică de rinichi moderată (RFG 30-59 ml/min/1,73 mp)
risc SCORE calculat ≥5% şi<10%

Risc MODERAT
• Riscul este modulat suplimentar de istoricul familial de BC
prematură, obezitatea abdominală, activitatea fizică, HDL-C, TG,
hs-CRP, Lp(a), clasa socială etc
risc SCORE calculat 1-5% la 10 ani
ASOCIERE VARIABILA FACTORI RISC

Risc MIC
• Categoria risc scăzut se aplică persoanelor cu SCORE < 1%

BC = boală coronariană
Adaptat după ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias; European Heart Journal (2011) 32, 1769–1818
 CATEGORII DE RISC: CUM
ESTIMĂM?
EX.

Risc
CRESCUT!
ESTIMARE PRACTICĂ
Sistemul încorporează
ţintele terapeutice
ESTIMARE PRACTICĂ 40

Risc absolut calculat

ESTIMARE PRACTICĂ

INFORMARE PACIENT
 ESTIMARE PRACTICĂ

SFAT MEDICAL PERSONALIZAT

INDICAŢII DE DIETĂ, RENUNŢARE LA FUMAT

 Metodologie de evaluare

1. Masurarea TA

2. Evaluare risc CV global

3. Anamneza + examen fizic

4. Investigatii de laborator
 Metodologie de evaluare - anamneza
1. Durata HTA si nivelul valorilor tensionale

2. Semne si simptome sugestive pentru o cauza secundara

3. Factori de risc – istoric familial/personal de HTA si boli c-vasc,

dislipidemie, DZ, fumat, tip dieta etc

4. Simptome de afectare organica

• Creier si ochi –cefalee, vertij, tulb de vedere, AIT, deficite

motorii/senzoriale

• Cord – palpitatii, durere toracica, dispnee

• Rinichi – poliurie, nicturie, hematurie

• Artere periferice – claudicatie intermitenta, durere de repaus

5. Tratament anterior antihipertensiv

 Metodologie de evaluare – examen fizic

1. Semne de afectare organ tinta

• Creier – sufluri carotide, deficite motorii sau senzoriale
• Cord – palpare varf, tulb. ritm, zg. galop, semne de IVS si/sau
IC dr.
• Artere – sufluri sistolice
2. Semne sugestive pentru HTA secundara
• semne sdr. Cushing
• rinichi palpabili – rinichi polichistic
• sufluri abdominale – HTA renovasculara
• semne fizice de coarctatie de aorta etc
3. Evidentierea obezitatii – greutate, circumferinta abdominala, IMC
= kg/m2 (> 29,9 kg/m2 )
 Metodologie de evaluare

1. Masurarea TA

2. Evaluare risc CV global

3. Anamneza + examen fizic

4. Investigatii de laborator
 Evaluare completă RCV global...
RUTINĂ RECOMANDATE SPECIALE
GLICEMIE, HbA1c
LIPIDOGRAMA
CREATININA
Na, K+, ACID URIC
MEDIC SPECIALIST
RATĂ FILTRARE GLOMERULARĂ
EX. URINĂ
MICROALBUMINURIE
ECG
Hb, Ht SITUAȚII SPECIALE
ECOCARDIOGRAFIE
Holter ecg, testare efort
ECOGRAFIE CAROTIDIANĂ
Ecografie artere renale/abdominală
PROTEINURIE CANTITATIVĂ
MEDIC FAMILIE Na, K urinar
INDICE GLEZNĂ-BRAŢ
EXAMEN FUND DE OCHI
TTGO (daca glicemia > 102mg%)
Monitorizare TA 24 ore + la domiciliu IMAGISTICA CEREBRALĂ
VELOCITATEA UNDEI PULSATILE TESTE PT. CAUZA SECUNDARĂ HTA
51
ANALIZA GENETICĂ
DISFUNCŢIA ENDOTELIALĂ
 Afectare asimptomatica de organ mediata de HTA

1. ELECTROCARDIOGRAMA – HVS
CORD
2. ECOCARDIOGRAFIA
informatii complete si complexe
 Afectare de organ mediată de HTA
EXAMENUL FUND DE OCHI
Modificările retiniene hipertensive:
stadiile I, II – afectare subclinică (!numai la tineri)
RECOMANDATĂ stadiile III, IV – complicaţie CV
- risc de evenimente cardiovasculare

53
VASUL SANGUIN
Afectare de organ mediată de HTA

VASUL SANGUIN

COMPLEX INTIMA MEDIE (IMT) TAS

brahiala

PLACA ATS

IMT>1,3-1,5 mm
IMT>0,9 mm

INDICELE GLEZNĂ-BRAŢ

54
RIGIDIZAREA ARTERIALĂ: cum?

 VELOCITATEA UNDEI PULSATILE: < 10 m/s

 PRESIUNEA PULSULUI (TA DIFERENȚIALĂ): TAS-TAD < 60 mmHg
 TA CENTRALĂ
 INDICE DE AUGMENTARE 55
RIGIDITATEA ARTERIALĂ
Un nou dispozitiv oscilometric

56
Metodă potenţială pentru uzul clinic
RIGIDITATEA ARTERIALĂ

57
Afectare asimptomatica de organ mediata de HTA

RINICHIUL
AFECTAREA RENALA INDUSA DE HTA (1)

FUNCTIE RENALA EXCRETIA URINARA

REDUSA ALBUMINA

• Creatinina serica ↑ ≥ 15%

• Clearence creatinina
Formula CKD-EPI (mL/min/1.73m2) • Microalbuminurie
• acid uric
(test dipstick: 30-300 mg/24 ore)
• Proteinurie
 Risc cardiovascular global in HTA

Factori de risc Afectare de organ Boală CV sau renală

mediată de HTA documentată
(asimptomatică)
Vârsta, sexul (conform SCORE) HVS ECG şi ecografic Boală cerebrovasculară
Fumatul (standardizată) (AVC/atac ischemic
Colesterol (conform SCORE) Indice gleznă-braţ < 0,9 tranzitor – AIT)
HDL-c scăzut < 40 mg% (M), < 45 Grosime intimă-medie Boală cardiacă
mg% (F) carotidiană > 0,9 ischemică (infarct
Acid uric Velocitatea undei miocardic, angină
Diabet zaharat pulsatile > 10 m/s pectorală,
Obezitate și supraponderalitate BCR moderată sau revascularizare)
Istoric familial boală CV prematură severă Insuficienţă cardiacă
(M < 55 ani, F < 65 ani) Microalbuminurie (30- Boală arterială periferică
Istoric familial de HTA precoce 300 mg/24 ore) Fibirlația atrială
Menopauză precoce prezentă
Sedentarism Retinopatie avansată
Factori socio-economici și psiho- (hemoragii şi exsudate,
sociali edem papilar)
Frecvența cardiacă de repaus >
80/min
 Sindromul metabolic

1.TA > 130/85 mmHg

2. Obezitate abdominala
3. Modificarea glicemiei à jeun
4. Scaderea HDL-colesterol
5. Cresterea trigliceride > 150 mg%

≥ 3 FACTORI DIN CEI 5 = SDR. METABOLIC

Evaluare completă RCV global

adaptat după Ghidul ESC/ESH 2018 61

 Principii terapeutice
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI
• Reducere maxima a riscului cardiovascular global

• Tratamentul TA per se si a factorilor de risc reversibili asociati

TA țintă: <140/90 mmHg

Mențiuni:
- adult < 65 ani – TAS 120-129 mmHg

-vârstnic – TAS 130-139 mmHg

-TAD < 80 mmHg la toți pacienții hipertensivi
PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT

•! tratamentul HTA este un tratament continuu, pe viaţă, inclusiv după

normalizarea valorilor tensionale
• tratamentul farmacologic este întotdeauna combinat cu măsuri
nefarmacologice
• tratamentul este adaptat fiecărui pacient. Nu există scheme prestabilite,
ci doar principii generale de tratament
• se preferă combinaţie de antihipertensive – conceptul single pill
• momentul iniţierii terapiei antihipertensive depinde de riscul cardiovascular şi
gradul HTA
• este obligatoriu tratamentul factorilor de risc asociaţi
• este necesară evaluarea periodică a eficienţei tratamentului
63
 Principii terapeutice

RESURSE TERAPEUTICE

1. Tratament nefarmacologic

• obligatoriu la toti pacientii

• inclusiv la cei cu valori normal inalte

• metode: intrerupere fumat, reducere/stabilizare G,

reducere consum alcool, exercitiu fizic, reducere aport
sare, grasimi, zahar + crestere aport fructe, legume

• necesara urmarire stransa

2. Tratament farmacologic
PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT:
modificarea stilului de viaţă

restricţia de sare (< 5 g NaCl), aport crescut de K

65
PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT:
modificarea stilului de viaţă

 oprire fumat, control greutate

 reducere consum alcool: 20-30 g (bărbaţi), 10-20 g (femei)
66
 crestere nivel activitate fizica
PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT:
ce resurse farmacologice de primă intenţie?

Reducere similară
TA
Protecţie similară
CV
Toate au efecte
adverse Blocante canale Ca

67
 Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Formare de ANG II
ECA-independentă
Angiotensinogen
Renină BETABLOCANTE

Bradykinină
ANG I
ECA ECA

ANG II

ANG II

AT1 AT2
 BETABLOCANTE

 reprezentanti:
 metoprolol, carvedilol, nebivolol etc)
 acţionează prin:
 reducerea frecvenţei cardiace
 reducerea debitului cardiac
 scad producerea de renină
 Utilizati la pacienti cu HTA complicata (angina
pectorala, IM, IC) si la tineri
 Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Formare de ANG II
ECA-independentă
Angiotensinogen
Renină

Bradykinină
ANG I
ECA ECA
Inhibitor
ECA
ANG II

ANG II ANG II

AT1 AT2
 IECA
 reprezentanti:
 captopril, enalapril, lisinopril, monopril,
perindopril etc
 ! captopril doar la nevoie, sublingual ½-1 cp,
pentru controlul creşterilor tensionale bruşte,
simptomatice
 inhibă producerea de Ag II şi de aldosteron,
stimulează sistemele vasodepresoare
 Utilizati de prima intentie in schema de
tratament
 Sistemul renină-angiotensină-aldosteron
SARTANII
Formare de ANG II
ECA-independentă
Angiotensinogen
Renină

Bradykinină
ANG I
ECA ECA

Blocant receptor-AT1 ANG II

ANG II

AT1 AT2
Efecte potenţiale ale blocării receptorilor AT1
SARTANI
ANG II
ANG II
ANG II
ANG II
ANG II

AT1 AT2

Vasodilataţie Vasodilataţie
Creştere patologică Creştere patologică
Apoptoză Apoptoză
Retenţie de apă şi sare
Activare neuroumorală
Forme de oxigen reactiv (radicali liberi etc.)
Procese pro-inflamatorii
 DIURETICE
 acţionează prin reducerea volemiei
 tipuri:
 tiazidice (hidroclorotiazida) sau tip tiazidic (indapamida)
 de ansă (furosemid)
 care economisesc potasiul (Spironolactona, Eplerenone)
Cum utilizam?
 de prima intentie in schema de tratament
 ! În HTA necomplicată numai diuretic tiazidic
 Diuretic de ansă - în HTA complicată cu insuficienţă
cardiacă sau boală cronică de rinichi, în crizele
hipertensive
 Economizatorul de potasiu în HTA complicată cu
insuficienţă cardiacă, HTA rezistentă, anumite forme
de HTA secundara
 BLOCANTE DE CANALE DE CALCIU

 Produc blocarea ionului de Ca2+ şi vasodilataţie

periferică
De prima intentie dihidropiridine (nifedipin
retard, felodipina, amlodipina, lecarnidpină etc)
 In anumite situaţii se pot utiliza şi blocante
nondihidropiridinice
 Verapamil (HTA cu tulburări de ritm
supraventricular)
 Diltiazem (HTA cu angină pectorală de repaus,
HTA rezistentă)
 ALTE CLASE DE ANTIHIPERTENSIVE

 utilizate în situaţii speciale:

 simpatolitice centrale (Clonidina, Moxonidina)
 alfablocante (Prazosin, Doxasosin)
 alfa- şi betablocante (Labetalol)
 alte vasodilatatoare (Hidralazina, Diazoxid,
Nitroprusiat de sodiu etc)
 inhibitori de receptori endotelinici etc.
PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT:
asociere = preferată

77

adaptat după Ghidul ESC/ESH 2018

 Principii terapeutice

2. ALEGEREA DROGULUI/ COMBINATIEI DE DROGURI

• efectul anterior/ efecte adverse cunoscute
• efectul asociat pe factori de risc cardiovascular!
• efectul preferential asupra afectarii de organ
• comorbiditati
• costul medicatiei

3. EFECTELE ADVERSE – complianta pacientului!

4. DROGURILE ALESE - CONTROL TA 24 ORE

PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT:
când se introduce?

Gradul
HTA

Risc
CV

79

adaptat după Ghidul ESC/ESH 2018

 Principii terapeutice
5. MOMENTUL INITIERII TERAPIEI ANTIHIPERTENSIVE
• Nivelul TAS si TAD (gradul HTA)

• Nivelul riscului cardiovascular global (gradul de risc)

– inițiere de la prima vizită în:

• HTA gradul 2 și 3

• HTA gradul 1 dacă există risc CV înalt și foarte înalt (boală CV sau
renală, diabet, AOMH)

• la vârstnic dacă TAS ≥ 160 mmHg și chiar de la TAS 140-159

mmHg dacă tratamentul poate fi bine tolerat

– inițiere după supravegherea câteva săptămâni a stilului de viață și

dacă TA nu s-a normalizat în HTA gradul 1 cu risc scăzut sau
 Principii terapeutice

Tratamentul factorilor de risc asociati

1. Agenti hipolipemianti

• HTA cu risc inalt, conditii clinice asociate sau DZ

• statine (atorva-, rosuva-)

2. Tratament antiplachetar

• Aspirina in doze mici (75-100 mg)

• Prevenție secundară ECV

 Principii terapeutice

Tratamentul factorilor de risc asociati

3. Control glicemic

• tratament combinat nefarmacologic + droguri

• glicemie < 102 mg%

• Hb glicozilata (HbA1c) < 6,5-7%

 Principii terapeutice

Urmarirea pacientului hipertensiv

1. vizite regulate pentru ajustarea medicatiei
functie de TA (atingerea TA tinta)

2. controlul efectelor adverse

3. HTA grad 1 si HTA risc scazut – vizite inițial la 3

luni, ulterior la 6 luni

4. urmarire prin masurare TA la domiciliu

5. urmarire factori de risc asociati/afectare organe

tinta (control la 12 luni)

6. tratamentul dureaza toata viata!!

 HTA rezistenta la tratament

DEFINITIE
Imposibilitatea controlului optim al valorilor TA
cu ≥ 3 clase de antihipertensive:

 obligatoriu diuretic

 in combinatii corespunzatoare

 doze maximale
 HTA rezistenta la tratament

PSEUDOREZISTENTA
• aderenta slaba la tratament

• nerespectarea masurilor nefarmacologice

• consum de droguri care cresc TA (AINS, glucocorticoizi,

anticonceptionale, droguri)

• HTA izolata de cabinet (de halat alb) – monitorizare TA

• erori de masurare a TA
 HTA rezistenta la tratament

REZISTENTA REALA
 terapie diuretică inadecvată
 doze insuficiente, combinaţii necorespunzătoare
 pacient:
 fumat > 20 ţigări/zi, exces de alcool sau sare
 afectare renală cronică
 obezitate, diabet zaharat
 apnee obstructiva in somn
 vârsta înaintată
 HTA secundara nediagnosticata
PRINCIPII OPTIMIZARE TRATAMENT

1. HTA PERSISTĂ?

II. TERAPIE COMBINATĂ

BLOCANT SRRA + ANTICALCIC+ DIURETIC
OPTIMIZAT

III. TERAPIE COMBINATĂ – multiple droguri

INDIVIDUALIZATĂ 87
PRINCIPII OPTIMIZARE TRATAMENT

3. HTA PERSISTĂ?

III. TERAPIE COMBINATĂ – 4-5 droguri

INDIVIDUALIZATĂ

Anticalcic
complementar Antialdosteronic
(Alfa +)Betablocant (spironolactona –
12,5-25 mg/zi)
IECA
? +SARTANI 88
PRINCIPII OPTIMIZARE TRATAMENT

4. HTA PERSISTĂ?

IV. TERAPIE COMBINATĂ

NESTANDARDIZATĂ

Antagonişti receptori
endotelinici
Alfa agonişti centrali Vasodilatatoare Donori NO
directe Antagonişti
vasopresină
Inhibitori NEP
Inhibitori sinteză 89
aldosteron
 PRINCIPII OPTIMIZARE TRATAMENT

5. HTA PERSISTĂ?

V. ADRESARE SERVICIU SPECIALIZAT

Control ~ 53% cazuri (vs 18%) METODE ALTERNATIVE

90
 TERAPIA INTERVENŢIONALĂ

STIMULAREA BAROREFLEXĂ
PRINCIPIU: stimularea sinusului carotidian induce scăderea TA şi reduce nivelul de
NE circulantă prin activare parasimpatică, stimularea eliminării de apă şi sare
91
 TERAPIA INTERVENŢIONALĂ

STIMULAREA BAROREFLEXĂ
Sistem implantabil pentru activare baroreflexă
92
 TERAPIA INTERVENŢIONALĂ

STIMULAREA BAROREFLEXĂ
Amplificarea baroreflexă endovasculară
93
 TERAPIA INTERVENŢIONALĂ
DENERVAREA SIMPATICĂ RENALĂ
BAZA FIZIOPATOLOGICĂ: TONUS SIMPATIC CRESCUT
94
 Urgente hipertensive

Definitie – sdr. clinic caracterizat prin crestere severa si

persistenta a TA > 200/120 mmHg, insotita frecvent de
deteriorarea functiei unui organ tinta

Tipuri de urgente hipertensive

1. cerebrovasculare:
 encefalopatia hipertensivă
 AVC hemoragic
 AVC ischemic

2. cardiovasculare:
 insuficienţa ventriculară stângă acută
 sindroame coronariene acute
 disecţia acută de aortă
 Urgente hipertensive

Alte tipuri de urgente hipertensive

3. preeclampsie severă şi eclampsia

4. criza de feocromocitom
5. HTA cu evoluţie accelerat-malignă
6. saltul tensional sever simptomatic din:
 întreruperea bruscă a Clonidinei sau betablocantului
 HTA perioperatorie
 traumatisme cerebrale
 Urgente hipertensive
Principii generale de tratament

 reducere TA cu aproximativ 25% în:

 minute – o oră (în urgenta majora)
 ore (1-4 ore) în absenţa afectării organelor ţintă
 în următoarele 24 de ore reducerea TA diastolice < 100 mmHg

 internare USTACC pentru monitorizarea funcţiilor vitale

 utilizarea medicaţiei intravenoase în urgente majore

 medicație utilizată – i.v.

 nitroglicerina p.i.v.
 nitroprusiat de sodiu (medicaţie optimă)
 labetalol
 enalapril
 furosemid
 Principii de ingrijire calificata

 măsurarea TA după regulile standard

 măsurare (talie, circumferinţă abdominală) şi cântărire
pentru evaluarea obezităţii
 recoltare de probe sanguine şi de urină
 ECG standard
 efectuarea inventarului medicaţiei anterioare utilizată de
pacient, efecte adverse
 anamneza referitoare la obiceiuri alimentare
 educatia pacientului
 Principii de ingrijire calificata

 Educatia pacientului:
 tehnica de măsurare a TA la domiciliu
 măsuri tratament nefarmacologic - detaliere dieta obligatorie de la
primul contact cu pacientul şi la fiecare vizită
 evitarea interferenţelor medicamentoase (psuedorezistenţă la
tratament)
 recunoaşterea medicaţiei administrate (pacientul internat) şi orarul
de administrare
 modul de administrare a Captoprilului
 recunoasterea simptomelor saltului tensional