Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UN, SANATATI I
,,Institutul de Boli Cardiovasculare .,Prof.dr. George 1.ful. Georgesctt" Iasi, anun]i scoaterea la concurs in
conformitate cu prevederile HC nr. 28612011, cu modificarile si completarile ulterioare a urmatoarelor posturi. cu norma
intreaga, pe durata Isdeterminata :
- absolvent scoala generala si curs de curs de infirmiere organizat de Ordinul Asistentilor medicali
Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania sau curs de infirmiere organizat de furnizori autorizati
de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale cu aprobarea Ministerului Sanatatii Directia generala resurse
-
umane si certificare;
- minim 6 luni vechime in specialitate gi experienla in ATI;
Dosarele de inscriere se depun la sediul spitalului - secretariatul comisiei de concurs, respectiv la Biroul RLTNOS
pana pe data de 31.07.2019 . ora 14.00, si vor contine in mod obligatoriu urmatoarele documente:
a) cererea de inscriere la concurs cu specificarea postului pentru care candid.eaza, adresata conducatorului
institutiei;
b) copia actului de identitate, sau orice alt document care atesta identitatea, potrivit legii, dupa caz;
c) copiile documentelor care sa ateste nivelul studiilor si ale altor acte care atesta efectuarea unor specializari,
precum si copiile documentelor cate atesta indeplinirea conditiilor specifice ale postului solicitat;
d) carnetul de munca sau, dupa caz adeverintele care sa ateste vechimea in munca, si/sau dupa caz, in
specialitate in copie;
e) cazierul judiciar sau o declaratie pe propria raspundere ca nu are antecedente penale care sa-l faca
incompatibil cu functia pentru care candideazat;
0 adeverinta care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare eliberata cu cel mult 6 luni anterior derularii
t
concursului de catre medicul de familie a[ candidatului sau de catre unitatile sanitare abilitate;
g) curriculum vitae;
Adeverinta care atesta starea de sanatate va contine, in clar, numarul, data, numele emitenfului si calitatea acestui4
in formularul standard stabilit de Ministerul Sanatatii.
In cazul documentului prevazut la pct. e) candidatul declarat admis la selectia dosarelor, care a depus la inscriere o
declaratie pe propria raspundere ca nu are antecedente penale, are obligatia de a completa dosarul de conCurs cu originalul
cazierului judiciar, cel mai tarziu pana la data desfasurarii primei probe a concursului.
Actele prevazute la alin. b), c) si d) vor fi prezentate si in original in vederea verificarii conformitatii copiilor cu
acestea.
Concursul se va desfrgura la sediul Institutului de Boli Cardiovascul are ,,Prof.dr. George LM. Georgesci, lasi,B-
dul Carol I, Nr. 50 si va consta din proba scrisa - in data de 12.08.2019 ora 9.00 de verificare a cunogtinlelor si interviu in
data de 14.08.2019, ora 9.00.
Manager/
Prof.dr. Grigore
r
fltll:
i- -, -/'
MTNTSTERUL SANATAIU L-ryro131
Prof'Dr' Tinica Grigore
INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE
;it
.1.,l,',^:*.--'
--
-- ;"'' '/
BIBLIOGRAFIE CONCURS
INfiTMiETA - SCCtiA ANESTEZIE SI TERAPIE
INTENSIVA
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL II
Curatarea
Art.2.-(1)Curateniareprezintarezultatulaplicariicorecte"'*]L'YT"U:^:lt**'
(2)Suprafetelesiobiectelepecaleseevident|azamaqo.saumicroscopicmateriiorganiceori
se definesc ca suprafete si obiecte
murdare'
,:*rgu"i.. de intretinere si produse de curatat'
Art. 3. - curatarea se realiziaza cu detergenti, produse
Art. 4. - In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli
fundamentale:
a)respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b)respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor
legale in vigoare;
c)se interzice amestecul produselor;
d)se interzice pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e)produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul
sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipient special destinate, etichetate cu
identifi carea produsului.
Art.5. - (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care,
conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu prevenirea, supravegherea si limitarea infectiilor
asociate
ingrijirilor medicale din unitate.
(2) Programul de curatare este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de prevenire,
supraveghere si limitare a infectiilor associate, ingrijirilor medicale.
(3) Ustensilele de curatare vor fi special dedicate fiecarei zone de risc identificate pe harta riscurilor in
unitatea sanitara.
Art. 6. - (1) Pentru depozitarea produselor si a ustensilelor necesare efectuarii curateniei aflate in stoc,
in unitatea sanitara se organizeazaun spatiu central special destinat.
(2) Spatiul central de depozitare prevazute la alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a)sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pe durata depozitarii;
b)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat;
c)zona de depozitare sa permita aratjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea;
d)sa existe aerisire naturala;
e)sa existe iluminat corespunzator;
f)gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor.
(3) In fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate pentru:
a)spatiu pentru produse si ustensile aflate in rulaj si pregatirea activitatii de curatare;
b)spatiu de depozitare/dezinfectie a ustensilelor si materialelor utilizate.
(4) Spatiul de depozitare si pregatire din sectii/ compartimente prevazut la alin. (3) lit. b) trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat;
b)sa existe aerisire naturala;
c)sa existe iluminat corespunzator;
d)zona de depozitare sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea;
e)sa aiba o suprafata care sa permite desfasurarea activitatii de pregatire a ustensilelor si a materialelor
utilizate in procedura de curatare;
f)sa detina sursa de apa rece si calda;
g)sa existe chiuveta, dotata cu dispenser cu sapun lichid, pentru igiena personalului care efectueaza
curatarea.
(5) Spatiul de depozitareldezinfectie a ustensilelor si materialelor
utilizate din sectii/compartimente prevazut la alin. (3) lit. a) trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat;
b)sa existe aerisire naturala;
c)sa existe iluminat corespunzator;
d)sa existe cuva sau bazin cu apa pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la efectuarea
curatarii sau masini de spalat cu uscator;
e)sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopuri, perii si alte ustensile;
4
Sapun lichid, pentru igiena personalului care
efectueaza
f)sa existe chiuveta, dotata cu dispenser cu
CAPITOLUL ru
Dezinfectia 1 n,tmqdupa curatare sl es te urmata de clatire, dupa
^-r;^^ numai
^^ aplica
A;fi. - (1) Dezinfectia este procedura care se
in care suportul care trebui e fiarat a fost contaminat
cu
caz. Exceptia este reprezentata de situatia
produse biologice' etapa de
apoi se reilizeaza curatarea urmata de inca o
In aceasta situatie prima etapa este de dezinfectie,
conform prevederilor
se aptica masurile. de protectie a muncii,
[j;tflt:*jt"tffi?,3"53[3i*.ctie si intoxicatiile.
i.girruti.i in vigoare, pentru a preveni accidentele exclusiv in laboratorul de
Art. 9. _ Dezinfectia prin cardura uscata sau flambarea este utilizata
microbiologie.
numai in cazul temperaturi de peste 90 grade
c'
Art. 10. _ Dezinfectia prin caldura umeda se utiiizeaza
in dezinfectia iuprafetelor netede si a aerului
Art. 11. - (1) Dezinfectia curazeultraviolete este indicata pentru completaiea masurilor de curatare si
in boxe de laborator, sali de operatii, alte spatii inchise,
dezinfectie chimica. vigoare, sunt
autorizate conform prevederilor legale in
(2) Aparatele de dezinfectie cu raze ultraviolete, de ritilizare si
tehnica, .. .uprina. toate datele privind caracteristicile si modul
insotite de documentatia
de intretinere al aparatelor, pentru a
asiiura o actiune eficace si lipsita de. nocivitate'
pentru lampile de ultraviolete'
(3) Se va intocmi iriJ*,to.elor de furictionare
piitt t,;,rlizareaproduseior biocide'
Art.lZ,- Dezinfectia prin mijloace chimice se rLa1izeazu
Art. 13. _ (1) produr"i. uio.ia. J.rinr..ti. in unitatile sanitare se incadreaza in grupa
r "tili;;;;.;t* prev"a"riior Regulamentului (UE) w' 52812012
al
principala I, tip de produs si z, co.rform
-Parlamentului
EuroPean si al biocide'
dispozitie pe piata si utilizarea produselor
Consiliului din22 mai 2;l2privind punerea la si produse biocide tip 4, 14 si 18
(2) In unitatle ,urri*,in uiuru produseror tip 1 si 2, se maiutili zeaza
'zora in activitatile de
igi.r"i i" deiirt ibuti. si preparare a ali*rentelor sau iele utilizate
(mentinerea
deratizare si pintru actiunile de dezinsectie)'
(ij rroa,rr.t" uio.ia" incadrate in tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:
a;aerinfectia igienica a mainilor prin spalare;
b)dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
c)dezinfectia Pielii intacte'
prevederilor legale in vigoare, in tipul 2
de produs sunt
biocide incadrate, conform .
1+; erodusele
utilizate Pentru:
dezinfectia prin imersie' dezinfectia la
a)dezinfectia suPrafetelor ; masini
bjdezinfectia manuala a dispozitivelor medicale,
automate;
c)dezinfectia lenj eriei/material moale'
si de concentratia fi\hzata, nivelurile de
Art. la. - In functie de eficacitate, de timpul de
contact
dezinfectie sunt:
a)dezinfectie de nivel inalt;
b)dezinfectie de nivel intermediar;
c)dezinfectie de nivel scazut.
Art. 15. - Este obligatorie respectarea concentratiilor si a timpului de contact specificate in avizul
produsului.
Art' 16. - Etapele dezinfectiei de tip inalt aplicate instrumentarului care nu suporta autoclavarea sunt:
a)dezinfectie, cel putin de nivel mediu;
b)curatare;
c)dezinfectie de tip inalt prin imersie;
d)clatire cu apa sterila.
Art' 17. - (1) Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului care nu suporta
autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu conditia mentinerii
in
cuve cu capac.
(2) In cazul solutiilor pentru care producatorul indica mai mult de 30 de cicluri de dezinfectie sau un
termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, dupa expirarea termenelor de valabilit ate precizate
la alin.
(1), este
obligatorie testarea concentratiei solutiei cu benzi indicatoare speciale la inceputul fiecarei proceduri.
Art. 18. - Procedurile de dezinfectie inalta a dispozitivelor medicale ternosensibile sunt inregistrate
intr-un registru special, denumit Registrul de dezinfectie inalta a instrumentarului, in care se
completeaza urmatoarele
date:
a)produsul utilizat si concentratia de lucru;
b)data si ora prepararii solutiei de lucru
cjora incepe.ii fi ecarei proceduri (cicluj de dezinfectie;
d)lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedura;
e)ora incheierii fiecarei proceduri;
f)testarea cu bandelete a valabilitatii solutiei, daca a fost efectuata;
g)numele si semnatura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.
Art. 19. - Igiena mainilor si dezinfectia pielii se realizeaza dupa cum urmeaza:
a)spalarea simpla igienica a mainilor se face utilizandu-r" apu si sapun lichid; aceasta procedura
nu este
un substitut pentru dezinfectia igienica a mainilor.
b)dezinfectia igienica a mainilor se face prin spalare sau frecare, utilizandu-se de rutina un produs
antiseptic de preferat pe baza de alcooli; in cazurile de infectie cu Clostridium difficile dezinfectia
igienica a
mainilor se face cu apa si sapun, nu cu solutii alcoolice;
c)dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare sau prin frecare este procedura care se realizeaza numai
dupa dezinfectia igienica a mainilor, utilizandu-se un produs antiseptic.
Art. 20. - Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiieptice sunt urmatoarele:
a)un produs se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost avizat;
b)se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c)se respecta intocmai concentratia si timpul de contact precizate in
avizul produsului;
d)pe flacon se noteaza data si ora deschiderii si data-limita pana la care produsul poate fi utilizat in
conformitate cu recomandarile producatorului;
e)la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
Oflaconul se manipuleaza cu atentie; in cazd flacoanelor cu antiseptic este interzisa atingerea gurii
flaconului, pentru a se evita contaminarea;
g)este interzisa transvazarea in alt flacon;
h)este interzisa reconditionarea flaconului;
i)este interzisa completarea unui flacon pe jumatate golit in alt flacon;
j)este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a doua produse diferite;
k)se recomanda alegerea produselor care se utilizeaz a ca atare si nu necesita dilutie;
mica; m)flacoanele trebuie Pastrate la
I)sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate
adapost de lumina si departe de surse de caldura'
tri. Zt. - Procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc, se
efectueazaconform anexei nr. 3 la ordin'
Lrt.22,- Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt urmatoarele:
a)spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
b)timpul de actiune;
dezinfectantele trebuie sa aiba eficienta
c)in functie de sectia din unitatea sanitara in care sunt utilizate,
si in prezenta substantelor interferente: sange, puroi,
voma, diaree, apa dura, materii organice;
d)sa aiUa remanenta cat mai mare pe suprafete;
ejsa fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
nociv, coroziv, iritant,oxidant, foarte inflamabil si
fgradul de periculo zitate (foarte toxic, toxic,
inflamabil) pentru personal si pacienti;
g)sa fie usor de utrhzat;
h)sa fie stabile in timP;
i)natura suportului care urrneazasaftetratat; ,. --^ ^--* ^^+^ prevazut
--^,,nzrrr i-
in fico
fisa rct
tehnica
j)riscul de a fi inactivat de diferite substante sau conditii de rnediu, asa cum este
produsului;
l;sa fi" biodegradabile in acord cu cerintele de mediu'
nu poate
a)dezinfeciia complete aza curatarea, dat nu o supiineste si
^rt.23.-(1)Reguligeneraledepracticaaledezinfectiei:
termosensibile;
inlocui sterilizarea sau dezinfectia de tip inalt in cazul dispozitivelor
asupra agentului patogen incriminat
b)pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu
actiune
saupresupus; , -1_ _L:_ a^ muncil, care sa prevma
.j"tirir*.u dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie
accidentele si intoxicatiile ;
d)personalul care ttilizeazain mod curent dezinfectantele
trebuie instruit cu privire la noile proceduri
sau la noile produse dezinfectante;
si dezinfectie trebuie sa existe in mod
e)in fiecare incapere in care se efectueaza operatiuni de curatare
va inregistra tipul operatiunii, ora de
obligatoriu un grafic zilnic orar, in .ur. p.ironalul responsabil
efectuare
denumirea dezinfectantului utilizat'
si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment
data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum
si concentratia de lucru'
(Z) Lapi"p*ur"a si utilizarea so lutiilor dezinfectante sunt nece s are :
Supus dezinfectiei;
a)cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suporlul
b)folosirea de reciPiente curate;
c)utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform unei corecte
inactivarea lor'
piactici medicale, pentru a se evita contaminarea si degradarea sau
dezinfectante in curs de
(3) Efectuarea corrtrolului chimic si bacteriologic, piin sondaj, al solutiilor
utilizare se realizeaza prin intermediul bandeletelor test aferente
produsului . r r,-
-r--.* ^.^
pentru suprafete, instrumentar sl
Art. 24. - Alegerea metodei de dezinfectie si/sau sterilizare si critice'
acestea fac parte: noncritice, semicritice
echipamente trebuie sa tina cont de categoria din care
]utrneaza"
trt. zs. - Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt clasificate dupa cum
sau penetreaza tesuturile, inclusiv sistemul
a)critice - cele care vin in contact cu tesuturile corpului uman
vascular, in mod normal sterile.
stomatologic, materialul utilizat pentru
Exemple: instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul
personalului .din .salile de operatii' campuri
suturi, trusele pentru asistenta la nastere, echipamentul
acele si sefingile' cateterele cardiace si
operatorii, mesele si tampoanele, tuburile de dran, implanturile,
intravasculare, endoscoapele flexibile sau
urinare, dispozitivele pentru hemodializa, toate dispoiitivele
biopsie asociat endoscoapelor' acele pentru
rigide utilizate in procedure invazive, echipamentul pentru
aJupu,ctura, acele utilizate in neurologie; aceste dispozitive
trebuie
7
cu exceptia
sterilizate; oenetr eazabarteta tegumentara'
Hft ;;';;sabenenc",uu:u'
-t#1ft;"::,,T,J,'J].l,,',1#:I#X',Til;t'::il:'ffi
la nivel mediu' atasate acestora (masca
de
p*i"l"rrifectie i si dispozitivele
il:Hi,#,:'J:",ilTi:3;'#;#';:,ffiil:"u',,Til1'""'
li*xi*#,'fj1[;:m:ru;:**n:"Jff
t d,rriiJ"rJ"o"t"a",^""trp"*Zntu1
de,;;; si respiratie asistata' diafragmele'
ru seringile auriculare' specul
laringoscoap.t.,
termometrele de sticla, termometra.
.i.*."ri.., ra"t rara,'trtn iitr pentru
ar
*Jr"*ru dispozitivelor
utilizate
nazar, specur uaginar,
abaiserang-;rb;";;;.*entele
i."esoriile pompitelor de lapte'
anticonceptionale, lte secretii si/sau excretii
jt",lT,".ffi ;'*l#",'.n::'nl"#'i"x#"?il;;;;;t'"soiu'1iide
$5i*ff ;ffi
sunt
ll::;lit
continuitate
intacta
consideratesemicritice; - cu pacientul sau care vin
in contact numai cu pielea
frecvent in contact
-sa"fi"
c)noncritice - care nu vin curatate ,i
o dezinfectie scazuta'Exemple:
a acestuia. Aceste dispozitive
trebui" ".i"i. "prlrro
u*i"'lu'' suPrafetele hemodializoarelor
la tensiometru' ";;;i sunt
stetoscoape, plosti, .rrirur., manseta
-de dispozitivelor medicale care
.uarJt.-p."i* ll;tl'i'""f'uittele
care vin ir, ,on u"i lr-Jiuii-,rt, piocedurii,.orill alte tipuri de
suportun'
medical ir,i*p"i obiectele sanitare s'a'' se
atinse si de personalul
sunt.puri*"n[ie, peretii,*.;iii.fi de spital,
Suprafetele inerte, cum
iniud, in cate gori a noncritice'
adezinfectantelor chimice in functie de suportui care urmeazasafte
"uru Metoalre de apricare
Art.26.-
nivel inart' este
efectuata numai cu dezinfectanti de
J,ff',1'ilina1a,
rr;::*rx;:"1;:xH
in:
obligatorie
a cazurilor.de boli transmisibiie;
a)sectiile de spitalizare
a circu,a,iei microorganismeror
?f:ldillfiii:jli#hifffitf Um:mH"n::T[*ilil:1113'f,,,'
prematuri'
[il:il,l'J:,-,,,. inart: sectii
practica
:l*,:]l)^T:'#l3:::Tl1i[:l:fl;,'Jlt]|,ff1 ff:['"""'fft:'
grefe/transpr# ia"?J"i", "*ai"""'
t""ale etc')' sectii de oncologie si
sectii unde se
oncohematologie);
nasten;
tjUto."t operator, blocul de
terapie intensla;
fisectiife de reanimare'
;;T;i;t' locuiunde se triaza lenjeria'
g)serviciile ut
"tt"*
ConformOrdinuluiM'S' 1025/2000 .,
Priv.rn.lgestionarealenjerieidepat,serviciidespalatorieunitatimedicale
Ambalajul simplu
pentru lenjeria murdara
nepatata
este reprezentat de sacul din material textil sau poliester amplasat pe port- sac sau de containerul
deplastic curoti' Ambalajul se spala si se dezinfecteazainspalatorie: sacul dinmaterialtextil este supus
procesului de spalare si dezinfectie termica sau chimica,iar Containerul de plastic se spala cu apa calda si
detergent si apoi se dezinfecteaza cu un produs adecvat.Daca lenjeria murdara nepatata este umeda, ea
se introduce mai intai intr- un sac impermeabil si apoi se pune in ambalajul descris mai sus.
Ambalajul dublu
pentru lenj eria murdara
patata
este reprezentat de sacul interior impermeabil, din polietilena, iar ambalajul exterior este sacul din
material textil sau containerul de plastic cu roti.
Sacul de polietilena care a venit in contact cu lenjeria murclara patata nu se refoloseste,
ci se arunca intr- unsac galben pentru deseuri infectioase, urmand filiera de indepartare conform
reglementarilor in vigoare.Ambalajul exterior se supune in spalatorie acelorasi tratamente descrise la
ambalajul simplu.
Sacul interior impermeabil nu se deschide decat in momentul introclucerii lenjeriei conraminate inmu
sina de spulat
Pentru identificarea rapida a categoriilor de lenjerie
codul de culori
folosit este:
-alb
pentru ambalajul exterior al lenjeriei murdarenepatate
(sac sau container alb)
-galben- poprtocaliu
pentru ambalajul exterior al lenjeriei murdarepatate
(sac sau container galben- portocaliu); se poate aplica eventual si pictograma" pericol biologic,,
4. Transporlul si depozitarea lenjeriei murdare:
Lenjeria murdara ambalata este transportalala spalatorie cu ajutorul unor
carucioare
speciale pentru sacisau in
containere de plastic cu roti
. Caruciorul pentru saci este folosit pentru transportul lenjeriei curatenumai dupa ce a fost spalat si
dezinfectat. Lenj e ri a p o ate fi evacuata p etobogan
numai dupa ambalare. Toboganul trebuie curatat si pastrat inconditii bune. Lenjeria murdara
patata nu se eYacueaza prin tobogan.Depozitarea lenjeriei murdare se poate face pe sectie
intr-
10
un spatiu in care pacientii si vizitatorii nu auacces. Se limiteaza timpul de depozitare a lenjeriei
ambalate in punga de polietilena lamaxim 24 de ore.
5. Sortarealenieriei:
Nu se admite sortarea lenjeriei murdare patate.
Sortarealenjeriei nepat;tese face d,aca aceasta operatiune este ceruta de instructiunile
de
folosire aieutilajului de spalare. Sortarea lenjeriei se face inzona murdaradin spalatorie.
Lenjeria folositasesorteaza pe diferite tipuri de articole pe banda sau masa de sortare
(ex.: fete de perna, cearceafuri, pijamale, uniforme, etc.).Daca, inpofida precautiunilorluate
ia colectarea si ambalarea pe sectii, obiecteintepatoare- taietoare sau deseuri de acest tip se afla
inca in lenjeria sosita la sortare, aceste obiecte seindeparteazain
cutia galbena cu pereti rigizi pentru deseuri intepatoare taietoare
.La siarsitul fiecarei ture de lucru masa sau banda de sortare se spala si se dezinfecteaza.Personalul care
lucreaza in
in zona curata
zona murdaratrebuie sa poartehalate sau uniforme de alta culoarefata deuniformele folosite
pentru a reduce riscul di contaminare. Personalul care sorteaza lenjeriatrebuie sa poarte echipament
de protectie (sorturi, manusi rezistente la actiuni mecanice, ochelari de protectie, masti, cizme
de cauciuc, bonete) conform prevederilor in vigoare.
6. Cantarire a I e ni er iei :
Lenjeria se cantareste inainte de introducerea in utilajul de spalat pentru a se cunoaste
.uriitut.u delenjerie murdara ce trebuie prelucrata in masina de spalat, intr- o sarja (
masina de spalat trebuieincarcata ilatcatprevede cartea tehnica, pentru a se asigura un raport optim
intre volumul solutiei dedetergent, aditivi, apa si cantitatea de lenjerie)'
7. Procesul de spalare:
Procesul de qpalare in masina de spalat, indiferent de tipul acesteia, cup[rinde urmatoarele etape:-
prespalarea- dezinfectia (pentru rufele murdare patate)- spalarea principala- clatirea- stoarcerea'
beteigentii, aditivii si dezinfectantii chimici utilizati in timpul procesului de spalare trebuie sa fie
avizatisanitar si special formulati pentru rufe.
Prespalarea:
Permite diluarea si suspendarea intr-o solutie de apa cu detergent a unei Parti mari a
particulelor demurdarie. Apa de prespalare este apoi evacuata. In timpul prespalarii se mentine
temperatura sub 38oC sio alcalinitate scazuta.
In procesul de prespalare se poate adauga substanta dezinfectanta.
Spalarea principala:
Continua aitu*"u si suspendarea particulelor de murdarie intr-o noua solutie de apa cu detergent pana
laindepartarea compieta a petelor si murdariei. In timpul spalarii principale are loc
decontaminareatermicaa I enj eri ei (ex. : I a90"Ctimp de L0 minute) .
Timpul de mentinere in platou a temperaturii nuinclude timpul necesar ridicarii temperaturii
la aceste valori si timpul aditional necesar pentru a realizalemperatura respectiva in
interiorul intregii sarje de lenjerie. Masina de spalat trebuie dotata cu undispozitiv
electronic de masurare si afisare a temperaturii'
Clalirm:
Este ultima etapa a procesului de spalare, in timpul careia se indepatteaza de pe lenjerie
substantelealcaline, detergentul si alti aditivi folositi in timpul spalarii.Clatirea contine mai multe faze
la care se introduce apa proaspata de fiecare data.Utilajele care au suferit reparatii se folosesc pentru
spalarea lenjeriei n,*ii dupa ce au fost dezinfectate prin parcurgerea unui ciclu de spalare fara lenjerie'
8. Stoarcerea lenieriei:
Este un proces mecanic realizat prin
centrifugare
11
(fie in masina automata, fie intr-un utilaj separat).La transportul lenjeriei umede catre centrifuga se
respecta normele de protectie a muncii pentru purtareade greutati. Se recomanda folosirea carucioarelor
in acest scop. Oprirea storcatoarelor se va face automat;se interzice oprirea cu mzu:ra sau cu alte obiecte.
Nu se va frana centrifuga atunci cand electromotorul nueste deconectat. Se va verifica starea de
functionare a utilajelor la predarea centrifugei altui schimb. Nu seadmit modificari ale utilajului care sa
permita functionare a far a capac.
9. Uscarea lenjeriei:
Uscarea lenjeriei stoarse se va rcaliza astfel incat lenjeria spalatasa nu poata fi contaminata
saumurdarita
. Se pot folosi masini de uscare cu aer cald (uscator) sau tunelul de uscare.
Nu se admite uscarea in aer liber sau in spatii care nu sunt destinate acestui scop.
1 0. Calcarea lenjeriei:
ANEXA 1
CAP. 1
Obiective si domenii de aplicare
tut. 1
Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale (norme tehnice)
reprezinta reglementarea modului in care se colecteaza, se arnbaleaza, se depoziteaza temporar, se
transporta si se elimina aceste deseuri, o atentie deosebita acordandu-se deseurilor periculoase pentru a
preveni astfel contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate.
Art.2
(1) Prezentele norme tehnice se aplica de catre toate unitatile in care se desfasoara activitati medicale
in urma carora sunt produse deseuri, indiferent de forma de organizare.
(2) Producatorul de deseuri este raspunzator pentru indepartarea si eliminarea deseurilor rezultate din
activitatea sa.
3) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de management si proceduri
medicale care sa previna producerea de deseuri periculoase sau sa reduca pe cat posibil cantitatile
t2
produse.
(4) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din
activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si cu codurile de procedura, pebaza
reglementarilor in vigoare.
Art.3
Producatorii de deseuri au urmatoarele obligatii:
a) sa diminueze cantitatile de deseuri ce ufineaza sa fie eliminate, inca din etapa de producere, prin
toate mijloacele disponibile;
b) sa promoyeze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care se preteaza la aceste
operatiuni;
c) sa separe la locul de producere deseurile periculoase de cele nepericuloase.
Art.4
Prezentele norne tehnice se aplica in toate unitatile sanitare care produc deseuri, si anume:
a) producatorii mari:
- spitalele judetene si municipale;
- clinicile universitare;
- institutele de cercetare medicala si farmaceutica;
- Agentia Nationala a Medicamentului;
- institutele de medicina legala;
- serviciile judetene de medicinalegala;
- unitatile preclinice din ruriversitatile si facultatile de medicina si farmacie;
- unitatile de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice;
b) producatorii medii:
- centrele de diagnostic si tratament;
- centrele de transfuzii;
- centrele de recoltare si conservare a sangelui;
- laboratoarele;
- serviciile de prosectura ale spitalelor;
- spitalele de pneumologie;
- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;
- spitalele si clinicile particulare;
c) producatorii mici:
- laboratoarele de tehnica dentara;
- laboratoarele de sanatate mentala;
- spitalele de bolnavi psihici cronici;
- spitalele de recuperare;
-bazele de tratament balnear;
- salile de pregatire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;
- centrele de plasament;
- centrele de ingrijire si asistenta;
- cabinetele medicale din institutii, intreprinderi, scoli, licee, gradinite;
- cabinetele pentru r ealizarca tatuaj elor;
- centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;
- unitatile farmaceutice - farmacii, drogherii;
- centrele de optica medicala;
- centrele de acupunctura.
AIr.5
Prezentele norrne tehnice nu se refera la gestionarea deseurilor radioactive a caror gestionare este
prev azula in re glementari specifi ce.
13
CAP.2
Definitii
Art.6
Prin prezentul ordin sunt definiti urmatorii termeni:
a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se
produc in unitatile sanitare;
b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor
menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;
c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru
sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in cursul activitatilor de
diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare
medicala si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;
d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele, partile
anatomice rezttltate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta
categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si
experimentare;
e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori cu
alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii,
parazitr si/sau toxinele microorganismelor;
f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi
toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduulile de substante chimioterapice, care
pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau
taiere;
h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare
medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;
i) unitatea sanitara - orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar;
j) activitatea medicala - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare
a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura
medicala;
k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitatilor de colectare separata Ia locul de
producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala;
l) depozitarea temporara - pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate corespunzator in
spatii special destinate si amenajate, pana Ia preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala;
m) eliminarea finala - totalitatea metodelor si tratamentelor f,rzice, chimice si biologice aplicate
deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care ytzeaza eliminarea pericolelor si riscurilor
potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de
deseuri;
n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cu
asigurarea unei temperaturi inalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor, utilizandu-se
echipamente de retinere si purificarc a gazelor;
o) depozitarea sanitara - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri special
amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt
depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) fisa intema a gestiunii deseurilor - formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse in unitatile
sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana la eliminarea finala a
acestora, conform Hotararii Guvernului nr.l55l1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor
si a Catalogului European al Deseurilor.
14
CAP.3
Clasificari
Art.7
Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii practice,
dupa cum lurmeazai
1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menaj ere, rezultate din activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de
distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile
asimilabile celor menajere inceteazasamai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate
oarecare de deseuri periculoase. Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase:
ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte
lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia
celor provenit. d.lu iectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele
d;n sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.;
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material biopsic
rezultatdin blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din
laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si
experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
t) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide
biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu:
seringi, a"i, uce cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte
lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese,
pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru
colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule,
lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au
venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor
universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de
valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si
substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a
depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate deseuri
chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante tensioactive etc.
Art.8
Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica utilizare), pot
fi recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat' Materialele
si instrumentele care se pot refolosi, :utilizate la efectuare a analizelor de laborator, sunt si ele supuse
sterilizarii.
CAP.4
Colectarea la locul de producere (sursa)
Art.9
Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape in gestionarea deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se realizeaza separarea deseurilor pe categorii,
intreaga cantitate de deseuri setrateaza ca deseuri periculoase.
15
CAP.5
Ambalarea deseurilor
kr. 10
Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate
din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul.
AIr. 11
Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteazadeseurile din unitatile sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).
M. t2
Pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma "Pericol biologic". Pentru
deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "lnflamabil",
"Corosiv", "Toxic" etc.
Art. 13
Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in
interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile
prevazute in interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic".
Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a ayearezistenta mecanica
mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu perrnita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa
se poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri
produse in intervalul dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele
prevazute cu capac si pedala sau in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei,
astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita
inchiderea sacului in vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi
din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa intre 50 - 70
microni.
{rt.14
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile
trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa
impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere
definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu.
Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru
mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de
depozitare intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt
marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizeaza din punct de vedere sanitar de catre
Ministerul Sanatatii si Familiei - Directia generala de sanatate publica.
tut. 15
Recipientul destinat coiectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice
posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a
mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii
sanitare;
b) sa fie inscriptionat, rn cazul recipientelor importate, si in limba romana. Inscriptia trebuie sa
cuprinda: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de
umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata responsabila cu manipularea sa,
data umplerii definitive;
c) sa fie avtzat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor de testare
specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele tlebuie sa fie realizate de catre
laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele testelor determinand calitatea produsului.
t6
produsul, in urma testarii, nu trebuie sa isi modifice nici una dintre caracteristicile privito are la structura,
forma, culoare.
Art. 16
la art. 14 si 15,
In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise
seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in
interior cu sac din polietilena de
Termosuturile sacului
inalta densitate, de culoare galbena, si marcate .u pi.togru*a "Pericol biologic".
La confectionarea sacului trebuie sa
trebuie sa fie continue, reziJtente si sa nu permita icurgeri de lichid.
se respecte cerintele art. 13.
Art,17
pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi in locul sacilor de polietilena cutiile din carton
pictograma "Pericol biologic"'
rigid prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu
Art. 18
Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat
de
Containerele pentru deseuri
containere mobile cu pereti rigizi',aflate in spatiul de depozitare temporara.
medicale" si poarta
infectioase si intepatoare-taietoare u,, -u.ruj galben, sunt inscriptionate "Deseuri
la actiunile
pi.togru*u ,,pericol biologic". Containerete t eUuie confectionate din materiale rezistente
trebuie sa fie etans
*..uii.., usor lavabile si rezistente Ia actiunea solutiilor dezinfectante. containerul
din vehiculul de transport
preluare
si prevazut cu un sistem de prindere adaptatsistemului.automat de
sau adaptat sistemului de golire in incinerator. Dimensiunea
containerelor se alege astfel incat sa se
asigure preluarea intregii Jantitati de deseuri produse in intervalul dintre doua
indepartari succesive. In
aceste containere nu ,Jd.p* deseuri periculoase neambalate
(vrac) si nici deseuri asimilabile celor
menajere.
Art. 19
partite anatomice destinate incinerarii sunt colectate in mod obligatoriu in cutii din carton rigid,
polietilena cu marcaj
prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate, sau in saci din
galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fie
perfect etansi pentru a nu
placentelor, acestea sunt ambalate si supuse
iermite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii
dezinfectiei in conformitate cu cerintele benefi ciarului'
AIt. 20
care vor depune
In cazul inhumarii in cimitire partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa
se
Art.25
la locul de
Depozitarea temporara trebuie realizatain functie de categoriile de deseuri colectate
17
producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.
Art.26
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta
normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa
depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si24 de ore pentru transport si eliminare
finala.
{rt,27
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului
pentru depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii.
Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor
construi sau le vor amenaja ulterior.
Itrt.28
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita
numai accesul persoanelo r autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena
in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
Art.29
Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara
a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora.
Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat
functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu
sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor tzate rezultate in urma curatarii si
dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea
temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor
periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii
aparitiei vectorilor (insecte, rozatoue).
Art.30 , . .
CAP.7
Transportul
Art. 31
Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a
normelor de igiena si secuitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.
Art.32
Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al
pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu
ajutorul containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si se dezinfecteaza dupa
fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate.
Art.33
Transportul extern (in afara unitatii sanitare) al deseurilor periculoase rezultate din activitatea
medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si
Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporlurilor si Locuintei si Ministerul Sanatatii si
Familiei.
\rt,34
18
Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute
avizate de Directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 35
Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de
Ministerul Sanatatii si Familiei.
Art.36
Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minime:
a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului si realizat din materiale
usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi Ia dezinfectie;
b) sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
c) sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru
a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;
d) sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de
accident.
Art.31
Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si Ia normele de igiena
privind deseurile periculoase rez:ultate din activitatea medicala.
CAP.8
Eliminare finala
Art.38
Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu
reglementarile in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.
A{t.39
Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate,
specifice fiecarei categorii de deseuri.
Art.40
Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv
pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.
Art.41
Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt:
a) incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile
de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;
b) depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse
tratamentelor de neutrahzare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde,
incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.
Lrt.42
(1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de
eliminare a deseurilor municipale.
(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita
autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.
CAP.9
Evidenta cantitatilor de deseuri produse de unitatea sanitara
Art.43
Fiecare producator este obligat sa cunoasca cantitatile de deseuri produse.
Art.44
Pentru cunoasterea cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara se aplica metodologia de
investigatie-sondaj pentru culegerea periodica a datelor si pentru calcularea cantitatilor medii lunare,
19
conform anexei ff. 2.
CAP. 1O
Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru transport
si eliminare finala
Art.45
Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de catre
producator.
Art.46
Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor periculoase care
parasesc unitatea producatoarl in scopul eliminarii finale, conform anexei nr. 6, se completeaza si se
semneaza in 3 exemplare de catre producator si transportator la predarea/primirea fiecarui
transport. Un
exemplar ramane la producator, iar celelalte doua exemplare se semneaza de catre agentul economic
la agentul
care efectu eaza opeiatiunea de eliminare finala. Dupa eliminarea finala un exemplar ramane
returneazapnl posta
economic care a efectuat operatiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se
2l
gestionare a
a) asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare sistemului de
deseurilor periculoase ;
b) asiguia si raspunde de intretinerea instalatiilor de incinerare din incinta unitatii (daca este cazul);
cj controte azarispectarea conditiilor tehnice stipulate in contractul incheiat cu agentii economici care
presteaza activitatile de transport si eliminarea finala a deseurilor periculoase.
Art.56
Medicul sef de sectie:
a) controleaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit pe sectie;
pe tipuri de
b) participa larealizarca investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse
deseuri, in vederea completariibazeinationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;
deficientele in
c) semnalea za imediitdirectorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ
sistemul de gestionare a deseurilor.
Art.57
Medicul care isi desfasoara activitatea in sistem public sau privat, in spital, sau, dupa caz, ca medic de
medicul
familie, medic de intreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medicul unitatii militare,
penitenciarului:
a) suprav egheazamodul in care se aplica codul de procedura stabilit in sectorul
lui de activitate;
b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
.j upu"u metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de
des"rri, in vederea completariibazeinationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
tut.58
Asistenta-sefa:
a) raspunde de aplicarea codului de procedura;
bj prezinta medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru
sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;
pe tipuri de
c) aplica iretodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse
deseuii, in vederea rornpl.t*iibazeinationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art.59
Asistenta:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de
deseuri, in vederea completariibazeide date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art.60
Infirmiera:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) ap[ca metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de
deseuri, in vederea completariibazeinationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor'
Art.61
Ingrij itoarea pentru curatenie:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura;
.j upU-.u metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de
d"s.rrri, in vederea completariibazeinationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
22
Manager,
CAP. I..
DATE PERSONALE
1. Nume :
2. Prenume :
3. Marca :
4. Incadrare : perioada nedeterminata
5. Studii : G/M
6. Postul : INFIRMIEM
CAP. II..DATE ORGANIZATORICE
1. Locul de muncd : Sectia ATI
Timp de lucru : conform Regulamentului Intern
3. Sfera de relatii
a. gradul de solicitare din partea structurilor interne
- subordonata direct sefului ierarhic - asistent medical sef
- subordonata medicului si asistentei medicale de ta sectorul pe care il are in ingrijire;
- colaboreaza cu colegi de serviciu sau cu cei din alte sectii sau compartimente;
- in baza spiritului de echipa si a sprijinului reciproc puse in interesul pacientilor, infirmiera si
ingrijitoarea vor respecta demnitatea si onoarea profesionala a celorlalte categorii profesionale cu
care colaboreaza.
b. gradul de solicitare din partea structurilor externe
- raspunde conform nivelului de competenta la solicitarile apaftinatorilor - nu este abilitata sa dea relatii
despre starea sanatatii bolnavului;
- indruma spre purtatorul de cuvant al unitatii sau spre medicul de garda solicitarile din partea mass
media;
- indruma spre medicul sef de laborator sau spre medicul de garda solicitarile din partea altor unitati;
4. Complexitatea postului
5. Grad de autonomie in activitate scazut
6. Efort fizic- (scazut/medi u/crescut)
Intelectual
7. Responsabilitatea implicata de post
- efectuarea corecta si completa a activitatilor descrise la cap.iII.
_. tl
-P.r\-,.;i.i, 'l- =/
]r-uE.;li/\-
Yro,.ut. ,wy
itandarde de performanta:
B. Standarde Perforn
Georser'ir'GEoRGEscu
a, Cantltatea conform cerintelor preva'zute in descrierea detaliata a atributiilor postului.
b. Calitatea- conform tuturor prevederilor in vigoare; corectitudine si rigurozitate in efectuarea activitatilor.
c. Costuri- utilizarea corecta si eficienta a materialelor de curatenie si dezinfectie, precum si a obiectelor
de inventar repartizate dar si gospodarirea judicioasa a consumului de energie electrica, termica si gaze
naturale (acolo unde este cazul);
d.Timp utilizarea eficienta a timpului de lucru respectarea cu strictete a planurilor de curatenie si
dezinfectie;
e. Comunicare- dezvoltarea abilitatilor de comunicare legata de sfera profesionala cu toate categoriile de
personal.
CAP.III . DESCRIEREA POSTULUI
A. Pregatirea profesionala impusa ocupantului postului: curs profesional pentru infirmiere.
B. Experienta necesara executarii operatiunilor specifice postului : minim 6 luni vechime in specialitate
C, Atributiile postului:
- i5i desfEsoarS activitatea in mod responsabil, conform reglement5rilor profesionale gi cerinlelor
postului, la locul de munca unde a fost incadrata.
- Respect6 regulamentul de ordine interioara (respecta graficul de lucru saptamanal si lunar, nu
paraseste seruiciul fara sa anunte asistentul sef sau medicul sef de laborator, etc.).