TENSIUNEA ARTERIALĂ

Elev:PREDA CRISTINA
Clasa:…..
Cuprins:

1. Introducere – pag 3
2. Metode clinic pentru determinarea presiunii sistolice si a celei diastolice – pag 3
3. Tehnica masurarii TA – pag. 5
4. Valori patologie ale TA – pag. 7
5. Concluzii – pag. 9
6. Bibliografie – pag. 11

1
Opis imagini:

Fig. 1. Sfingomanometru - pag.4

Fig. 2. Masurarea presiunii arteriale prin metoda auscultatorie. – pag.5

Fig. 3. Clasificarea valorilor TA – pag.8

2
Introducere

Definitie: Tensiunea arteriala sau presiunea arteriala este forta exercitate de coloanal de
sange asupra unitatii de suprafata a peretelui vascular.

Aceasta variabiala fiziologica este dependenta de: debitul systolic sic el cardiac,
elasticitatea peretilor arteriali, rezistenta arteriala periferica, vascozitatea sangvina.

Valoare presiunii arteriale se exprima in mmHg (milimetri coloanal de mercur). Valoarea

presiunii arteriale reprezinta forta exercitata de pentru a impinge o coloanal de mercur impotriva
gravitatiei. De exemplu daca spunem ca presiunea arteriala este 100mmHg, inseamna ca fluxul
sangvin va putea impinge coloanal de mercur pana la nivelul de 100mm (5)

Parametrii TA sunt:

- TA sistolica (TAS) – valoarea maxima a TA in cursul ciclului cardiac, corespunzatoare

sistolei ventriculare (forta de contractie ventriculara)
- TA diastolica (TAD) – valoarea minima a TA in cursul ciclului cardiac, corespunzatoare
sfarsitului diastolei ventriculare (rezistenta arteriala periferica)
- TA medie (efectiva) – componenta “statica” a TA, calculate dupa formula:
[TAS+(TADX2)]/3
- TA diferentiala – componenta pulsatila a TA, calculate dupa formula: TAS-TAD

Metode clinice pentru determinarea presiunii sistolice si a celei diastolice

In clinica se utilizeaza metode indirecte pentru masurarea presiunilor sistolica si diastolica,

de regula metodda auscultatorie, cu ajutorul sfingomanometrului (manometrul de tip Valquez –
Laubry sau cu Hg tip Riva-Rocci), dar si prin metoda palpatorie si oscilometrica (aparatul Pachon)

3
 Fig. 1 a) Sfingomanometrul de tip Valquez - Laubry

Fig. 1 b) Sfingomanometrul cu mercur tip Riva - Roccci

Fig. 1. Sfingomanometrul a) de tip Valquez – Laubry si b) cu Hg tip Riva-Rocci

Metoda auscultatorie: Se plaseaza un stetoscop deasupra arterei antecubitale si o manseta

in jurul portiunii superioare a bratului. Daca manseta comprima cu o presiune prea mica artera
antebrahiala astfel incat sa nu o inchida nu se deceleaza niciun zgomot. Cand presiunea din
manseta este suficienta pentru a inchide sufficient vasul sangvin astfel incat jetul de sange da
determina o turbulenta la nivelul obstructiei se percepe un zgomot (zgomot Korotkoff)
corespunzator fiecarei pulsatii.

Presiunea din manseta este initial mai crescuta pentru nivelul presiunii arteriale sistolice.
Cat timp presiunea din manseta este mai mare decat cea sistolica, artera ramane colabata si nu este
jet sangvin in portiunea distala a arterei. Astfel nu se percep zgomote Korotkoff. Presiunea din
manseta este diminuata progresiv. Cand aceasta scade sub nivelul celei sistolice sangele patrunde
in portiunea arteriala aflata distal de manseta si se percep cu stetoscopul zgomote usor batute si
sincronizate cu bataile inimii. Imediat dupa aparitia acestor zgomote nivelul presiunii indicatade
manometrul conectat la manseta devine egal cu nivelul presiunii sistolice. (5)

Prin diminuarea presiunii din manseta zgomotele Korotkoff devin ritmice sim ai dure
calitativ. Apoi prin diminuarea presiunii in continuare zgomotele se atenueaza apoi dispar complet.

4
Se noteaza presiunea indicate pe manometru cand zgomotele devin atenuate, aceasta fiind egala
cu presiunea diastolica.

Fig. 2 Masurarea presiunii arteriale prin metoda auscultatorie

Aceasta metoda nu are precizie absoluta, dar ofera date cu variatii in general de 10% fata
de cele obtinute prin cateterizare directa a lumenului arteriala.

Presiunea arteriala medie reprezinta media presiunilor arteriale inregistrate in fiecare

milisecunda a unei perioade anumite de timp. Nu este media media dintre presiunea sistolica si cea
diastolica deoarece in ceamai mare parte a ciclului cardiac presiunea arteriala este mai apropiata
de presiunea diastolica decat de cea sistolica. Presiunea arteriala medie este determinate de
aproximativ 60% de catre presiunea diastolica si restul de cea sistolica.

Inima prin activitatea sa, intretine o diferentade presiune de-a lungul arborelui circulator.
Presiunea are un maxim in aorta, iar pe masura ce sangele se indeparteaza de iminma, , presiunea
arteriala scade, astfel incat in venele din apropierea atriului drept este 0. Diferenta de
presiunepermite circulatia sangelui de la artere spre vene.

Tehnica masurarii TA

1. Se ofera pacientului conditii astfel incat sa se elimine “efectul de halat alb”

2. Se realizeaza masuratoarea la cel putin 30 de minute de la utilizarea unei substante stimulante
(fumat, alcool, cafea, substante adrenergice) sau dupa ingerarea pranzului

5
3. Dupa cel putin 3-5 min de repaus in decubit dorsal/pozitie sezanda, cu bratul fixat in supinatie
la nivelul cordului
4. La pacientii in varsta de peste 65 de ani sau la diabetici sau sub tratament antihipertensiv TA
se masoara obligatoriu in ortostatism la 2 minute dupa masutarea in clinostatism
5. La fiecare vizita se fac minim 2 determinari; daca masuratorile variaza mai mult de 5mmHg
se fac determinari aditionale pana la obtinerea unei valori apropiate a TA
6. Initial se determina TA la ambele brate. Daca TA difera, se masoara ulterior la bratul cu TA
cea mai mare.Normal exista o diferenta de 5-10mmHg.
7. Manseta cu dimensiuni standard (pentru obezi manseta speciala – 12X40cm) si manometru
calibrat periodic
8. Manseta se pozitioneazala cel putin 2-3 cm deasupra plicii cotului si plasarea stetoscopului pe
artera antebrahiala reperata anterior prin palpare
9. Gonflarea mansetei se face pana la o presiune peste 20-30mmHg TAS, iar degonflarea cu cate
3mmHg/secunda
10. Pentru determinarea TAS si TAD se folosesc fazele I si V Korotkoff (Aprecierea TA sistolice
se face in faza I Korotkoff, iar mentionarea TA diastolice se face in Faza V Korotkoff)
11. Daca se descopera masoara valori presionale mari la primul consult se mentioneaza valorile
si nu se considera hipertensiv decat in cazul urgentelor hypertensive. Se controleaza valorile
timp de 3 luni, iar daca se mentin crescute, se poate pune diagnosticul de hipertensiune arteriala
(HTA). Pacientii care prezinta presiuni diastolice mai mari de 130mmHg se declara
hipertensivi oricand sunt descoperiti cu aceasta valoare
12. De luat in considerare:
i. Gaura ausculatorie – pentru determinarea TA diastolice. Gaura auscultatorie reprezinta
disparitia zgomotelor arteriale intr-un interval situat intre TAS si TAD prin reducerea
velocitatii fluxului sangvin in arterele bratului sau disternsie venoasa. Se poate Evita prin
gonflarea mansetei peste 30mmHg deasupra valorii TA la care dispare pulsul radial palpat
concomitant.
ii. Tulburarile de ritm – pentru determinarea TA sistolice
iii. Starea de soc – pentru determinarea TA sistolice
iv. Asa – zisa TA de apparat (1), (2), (3)

6
 v. Hipotensiunea arteriala – termen utilizat pentru scaderea simptomatica a TA sau 20 mmHg
fata de o valoare anterioara. Termenul se refera la valoarea bazala masurata in decubit sau
mai frecvent la valoarea in ortostatism.

Paşii tehnicii de măsurare a PA:

- Pasul 1 - după respectarea indicaţiilor de mai sus se aplică manşeta tensiometrului, lăsând
zona plicii cotului liberă; marginea ei inferioară să se plaseze la 2-3 cm deasupra plicii
cotului. Manşeta NU trebuie aplicată peste lenjerie!!
- Pasul 2 - se palpează pulsul la artera brahială, loc în care se aplică stetoscopul (NU sub
manşeta tensiometrului)
- Pasul 3 - se umflă manşeta tensiometrului, cu robinetul acesteia închis şi comprimând para
de cauciuc; simultan, se palpează pulsul la artera radială pentru a sesiza momentul
dispariţiei acestuia (dispare când artera brahială este complet închisă de către presiunea
exercitată de manşeta tensiometrului, adică dacă presiunea din manşetă este mai mare decât
PA sistolică); 6
- Pasul 4 - se începe dezumflarea manşetei teniometrului, prin deschiderea robinetului;
momentul în care se aude în stetoscop primul zgomot marchează presiunea sistolică; o
momentul în care zgomotele scad brusc în intensitate marchează presiunea diastolică.
(1),(2)

Valori patologice TA

1. HTA

HTA este afectiunea cardiovasculara cea mai frecventa in randul populatiei si una din cele
mai importante probleme de sanitate publica din tarile dezvoltate. HTA este factor de risc major
pentru ateroscleroza coronariana, cerebrala si renala si principala cauza demorbiditate si
mortalitate cardiovasculara si generala in majoritatea tarilor industrializate.

HTA este definita ca valorile presionale dincolo de care creste riscul de aparitie a unor
complicatii cerebrale, cardiace sau renale. HTA este definite ca o crestere persistenta a TA sistolice
si diastolice peste valorile de 140/90 mmHg.

7
 In 24h, valorile TA la un pacient sunt variabile. Dentru diagnosticul HTA de certitudine un
rol important il are monitorizarea TA ambulatorie(holter tensiune arteriala) in 24h, la un interval
de 15 min pe timpul zilei si la un interval de 30 min pe timpul noptii, aceasta investigatie
diminuand efectul de „halat alb”. Alte avantaje ale acestei metode de investigatie sunt: afirmarea
cu certitudine a HTA, depistarea inversiunii ritmului nictemeral, pusee de crestere sau scadere a
TA (4)

Fig. 3 Clasificarea valorilor TA

Stadializarea HTA

Se utilizaza pentru intelegera particularitatilor fiziopatologie si clinice a fiecarei etape

evolutive.

Stadializarea propusa de OMS (Organizatia Mondiala a Santatii) se bazeaza pe amploarea

leziunior organice, acestea influentand prognosticul bolii.

-Stadiul I: fara semn obiectiv de afectarea organeolr tinta

-Stadiul II: HVS, F.O. grad I sau II, proteinurie/creatiniemie crescuta usor

-Stadiul III: existenta semnelor si simptomelor aparute ca urmare a complicatiilor HTA:

- Cord: IVS/IC

-F.O. grad III

-Creier: encefalopatie hipertensiva, hemoragie intra SNC

8
 -Rinichi: proteinurie, microhematurie, IR

2. hTA

Tensiunea arteriala sub 90 mm Hg (milimetri coloana de mercur), in cazul numarului mai

mare – tensiunea sistolica – si 60 mm Hg pentru cifra mica (tensiunea diastrolica).

In practica medicală, tensiunea arterială este considerată a fi prea scăzută doar în cazul în
care sunt prezente anumite simptome.

Concluzii:

1. Definitie: Tensiunea arteriala sau presiunea arteriala este forta exercitate de coloanal de
sange asupra unitatii de suprafata a peretelui vascular.
2. Aceasta variabiala fiziologica este dependenta de: debitul systolic sic el cardiac,
elasticitatea peretilor arteriali, rezistenta arteriala periferica, vascozitatea sangvina.
3. Valoare presiunii arteriale se exprima in mmHg (milimetri coloanal de mercur)
4. Parametrii TA sunt: TA sistolica (TAS), TA diastolica (TAD), TA medie (efectiva), TA
diferentiala
5. In clinica se utilizeaza pentru masurarea TA metoda auscultatorie,(cu manometrul de tip
Valquez – Laubry sau cu Hg tip Riva-Rocci) evidentiind zgomotele Korotkoff, dar si
metoda palpatorie si oscilometrica
6. Valorile patologie ale TA sunt cele ale presiunii sitolice si diastolice peste valorile de
140/90 mmHg (HTA); iar valori mai mici de 90/60 mmHg sau o scadere mai mare de
20mmHg fata de TA obisnuita cu existenta unor simptome sunt considerate hTA

9
Bibliografie:

1. Bostaca I., 1999, Cheile diagnosticului in clinica medicala, Iasi, Editura Polirom
2. Bostaca I, 2005, Vademecum de practica medicala. Diagnostic. Tehnici de examinare
clinica si paraclinical pentru student si rezidenti in medicina interna, Iasi, Editura ALE
3. Datcu M. D., Datcu G., 2008, Manual de cardiologie practica, Vol I, Iasi, Editura
Junimea
4. Gherasim L., 2001, Medicina Interna, Vol II, Bolile cardiovasculare metabolice,
Bucuresti, Editura Medicala
5. Guyton & Hall, 2007, Tratat de Fiziologie a Omului, editia a 11-a;ed.:Gh. P. Cuculici,
dr. Anca W. Gheorghiu, - Ed. a 11-a, Editura Meditcala Callisto
6. https://www.medicalnewstoday.com/articles/327077.php#about
7. http://www.umfcv.ro/files/p/r/PRESIUNEA%20ARTERIALA%2013_12.pdf
8. https://www.mediprostore.com/tensiometre-manobrassard-vaquez-laubry-classic.html
9. https://www.pinterest.com/pin/317011261247106923/

10