Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

undeva in asia…

Feeds: Articole

Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn

Vineri, aprilie de 0nemind

EVOLUȚIA SISTEMULUI DE TRANSCRIERE FONETICĂ PINYIN

1. Scurt istoric
Pinyin este sistemul oficial de scriere a caracterelor chinezești cu litere romane, folosit în predarea
limbii chineze moderne standard (Mandarin/ Pǔtōnghuà) în China, Macau, Malaysia, Singapore
și Taiwan. Organismul internațional ce se ocupă cu standardizarea alfabetelor și limbajelor l-a
omologat în 1982 și este folosit în pronunția și grafia numelor personale și geopolitice chinezești în
publicațiile străine. Denumirea formală a sistemului este Hànyǔ Pinyin (汉语 拼⾳) – Hànyǔ
înseamnă „limba vorbită de populația Han” (Pǔtōnghuà), iar Pīnyīn „sunet pronunțat, fonetică”.
Sistemul a permis acces la o limbă comună într-o țară foarte vastă, în care se regăsesc nenumărate
dialecte și a jucat un rol important în dezvoltarea comunicării între comunitățile locale. Astăzi, în
orașele chinezești Pinyin apare peste tot: pe hărți, indicatoare auto, în reclamele magazinelor și
numele brandurilor de produse. Cu toate acestea, mulți chinezi nu știu să citească Pinyin, iar în
zonele rurale utilizarea sa e foarte limitată.
Transcrierea Pinyin a fost dezvoltată de Zhou Youguang, în cadrul unei proiect demarat de
guvernul chinez în anii ’50. Zhou lucra la o bancă în New York când s-a hotărât să se întoarcă în
China și să ajute la reclădirea țării după instaurarea Republicii Populare Chineze (1949). Convins
că îl ajuta pe Mao Zedong să întemeize o democrație, Zhou a devenit profesor de economie în
Shanghai. În 1954, Ministerul Educației a creat Comitetul pentru Reforma Limbii Chineze Scrise,
iar lui Zhou i-a revenit sarcina de a contribui la realizarea unui nou sistem de romanizare a
caracterelor.
Hanyu Pinyin are la bază câteva sisteme anterioare: Gwoyeu Romatzyh (1928), Latinxua Sin Wenz
(1931) și semnele diacritice din sistemul Zhuyin (1910). „Nu sunt tatăl (sistemului) Pinyin”, a spus
Zhou câțiva ani mai târziu, „sunt copilul Pinyin. Sistemul acesta e rezultatul unei lungi tradiții ce a
început în timpul dinastiei Qing. Noi doar am reluat problema, am studiat-o și am adus sistemul
mai aproape de perfecțiune.” Prima versiune a transcrierii romanizate Hanyu Pinyin a fost
aprobată în cadrul Sesiunii a Cincea a Primului Congres Național Popular, din 11 februarie 1958.
Sistemul a fost apoi introdus în programa școlilor primare, ca metodă de învățare a pronunției

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 1 of 8
Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

limbii chineze standard și folosit în paralel pentru creșterea ratei de alfabetizare în rândul
populației adulte.
Familiile care vorbesc chineza Mandarin ca limbă maternă folosesc Pinyin să-i ajute pe copii să
asocieze caractere (Hànzì), cu cuvintele rostite pe care deja le cunosc. În familiile cu altă limbă
maternă, copiii folosesc Pinyin pentru a învăța pronunția Mandarin atunci când li se predă
vocabularul în școala primară. Din 1958, sistemul Pinyin este folosit în mod activ și în educarea
populației adulte, întrucât facilitează continuarea studiului individual pentru persoanele care au
fost analfabete dar au urmat o scurtă perioadă de instruire în Pinyin.
Majoritatea străinilor care studiază limba chineză standard folosesc Pinyin ca să învețe pronunția,
explicațiile de gramatică și asocierea dintre caractere și sunete. Manualele conțin de obicei atât
ideograme cât și Pinyin – acest tip de învățare a pronunției prin transcrierea romanizată seamănă
în anumite privințe cu sistemul Furigana folosit în manualele de limba japoneză, în care literele
Hiragana sunt scrise micșorat deasupra sau alături de caracterele Kanji/ Hànzì.

2. Sunete inițiale și sunete finale

Spre diferență de limbile europene, în care vocalele și consoanele sunt elementele de bază în
pronunție, în sistemul Pinyin (și majoritatea celorlalte sisteme de transcriere a limbii chineze
standard) elementele fundamentale sunt sunetele inițiale și sunetele finale.
În chineza Mandarin, silaba poate fi formată din trei părți: un sunet inițial (~ o consoană), un sunet final (~
o vocală) și un ton. De exemplu, silaba 马 ( mǎ ), care este în același timp cuvânt de sine-stătător și
înseamnă „cal” – este formată din sunetul inițial m, sunetul final a și tonul 3/ descendent-ascendent.
Excepție face silaba specială -er sau când un -r rămas la urmă este considerat parte a silabei.
Deși majoritatea sunetelor inițiale sunt consoane, sunetele finale nu sunt întotdeauna vocale
simple, în special când un sunet final este așezat înaintea altuia (sunete compuse). De aceea, nu
putem forța sunetele din Pinyin în conceptele de „consoană” și „vocală”.
Pe de altă parte, caracterele chinezești sunt compuse dintr-un element de „înțeles” și un element
de „sunet”. Fiecărui caracter îi corespunde o silabă (Pinyin), iar majoritatea cuvintelor chinezești
conțin două caractere separate. Când unei silabe îi sunt asociate mai multe sensuri, fiecare dintre
acestea este scris cu un caracter diferit. Spre exemplu, silaba mà (tonul 4, descendent) se traduce „a
mustra” și se redă în scris 骂 (vezi mai sus, mǎ). Din cauza acestor diferențe, statutul silabei este
mult mai important în chineză decât în engleză sau alte limbi indo-europene. Iar ca o consecință,
cuvântul are mai puțină importanță în limba chineză.

3. Particularități
• Deși fiecărui caracter Hànzì îi corespunde o silabă individuală, chineza Mandarin este o limbă
polisilabică. Asta înseamnă că spațiul (pauza) în scrierea Pinyin este marcat în funcție de cuvinte întregi,
nu de silabe individuale.
• Apostroful [ ‘ ] este folosit numai înaintea silabelor care încep cu un sunet final (a, o, sau e) în
cuvinte cu mai multe silabe, atunci când silaba respectivă nu începe cuvântul (similar, litera
coreeană ㅇ nu are valoare fonetică dar se scrie la începutul silabelor în care prima literă
pronunțată este o vocală), cu excepția cazului în care silaba are înainte o liniuță de cratimă sau altă
delimitare. Folosirea apostrofului evită ambiguitatea ce ar putea apărea, de exemplu, în cazul
cuvântului Xī’ān (denumirea modernă a orașului Chang’an, capitala provinciei Shaanxi), format
din două silabe – xi [西] + an [安] – și diferit de xiān (先 , = înainte). Această încurcătură nu apare
când sunt semnalate tonurile, iar Xī’ān este scris atât cu apostrof cât și cu tonuri.
• Limba chineză standard are la bază dialectul vorbit în capitală. “Beijing-eza„ , cum i se mai

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 2 of 8
Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

spune, a transmis limbii standard câteva din particularitățile sale, printre care adăugarea sunetului
-r (pronunțat :ăr , scris ⼉) la finalul multor cuvinte – în special substantive și clasificatori. Acest
fenomen fonetic se aseamănă într-o oarecare măsură cu rotacismul din limba română. Exemplu: 电
影 diànyǐng (= cinematograf) este pronunțat diànyǐr în Beijing.
În mod normal, nu auzi acest sunet [:ăr] în alte părți ale Chinei, iar pronunția consoanelor siflante
s și z poate fi diferită de standardul din Beijing. Ca o regulă nescrisă, cu cât te depărtezi mai mult
de capitală, cu atât cresc șansele să auzi pronunții diferite.
Prin urmare, studiul limbii chineze nu poate separa transcrierea Pinyin de caracterele Hànzì –
acestea trebuie învățate împreună. A ști doar Pinyin, fără ideogramele corespondente, nu
înseamnă limba chineză, ci mai degrabă un fel de păsărească :)

4. Marcarea tonului în Hànyŭ Pīnyīn

Tonul este o parte integrantă a silabei în chineza Mandarin, iar vorbitorii limbii folosesc tonurile
pentru a diferenția între sensurile cuvintelor la fel cum vorbitorii limbilor occidentale folosesc
consoane și vocale în același scop. Mai mult poate decât caracterele, tonurile sunt greu de învățat
pentru străini deoarece majoritatea limbilor indo-europene nu sunt tonale.
În limba chineză standard există patru tonuri și un al cincilea neutru, nemarcat: tonul 1 ( ā ) plat,
indicat printr-o liniuță dreaptă orizontală, tonul 2 ( á ) ascendent, indicat printr-o liniuță înclinată
spre dreapta, tonul 3 ( ă ) descendent și apoi ascendent, indicat printr-o liniuță concavă și tonul 4 ( à )
descendent, indicat printr-o liniuță înclinată spre stânga. Tonul 5 nu este marcat și apare de obicei la
finalul cuvintelor sau frazelor, în indicatorii interogativi (你 好 吗？Nǐ hǎo ma? = Ce mai faci?).
Absența tonalității în silabele cu ton 5 este strâns influențată de tonul din silaba precedentă, de
exemplu, în cazul unei silabe precedente ton 1 diferența fiind destul de greu de făcut. Tonul neutru
nu este folosit în Taiwan.
În cazul în care un sunet final conține două sau trei vocale și o consoană finală, tonul este plasat
deasupra celei de-a doua vocale (Exemplu: 还 huán = a înapoia). Dacă un sunet final conține două
vocale dar nicio consoană finală, tonul este plasat deasupra primei vocale – dacă aceasta nu este i
sau u (Exemplu: 哎 āi! = ah!, exclamație).
Pentru o explicație mai detaliată a tonurilor în chineza Mandarin, vezi și articolul Despre toanele
limbii chineze (https://undevainasia.wordpress.com/2009/10/21/despre-toanele-limbii-chineze/).

5. Adoptarea sistemului Pinyin în Taiwan

Republica China a folosit sistemul Tongyong Pinyin (o modificare a Hànyǔ Pinyin) ca metodă de
romanizare oficială între octombrie 2002 și ianuarie 2009, după care a trecut la sistemul Hànyǔ
Pinyin standard.
Tongyong Pinyin („fonetica oficială”) este o variantă a romanizării Pinyin, dezvoltată în Taiwan
special pentru a transcrie în litere romane limbile și dialectele vorbite pe insulă, pe lângă chineza
Mandarin. Partidul Naționalist Chinez (Kuomintang) s-a opus mereu adoptării lui, favorizând
sistemul Hànyǔ Pinyin folosit în China continentală și la nivel internațional, iar în scurt timp
preferințele de transcriere a limbii au ajuns să fie asociate cu probleme de identitate națională.
Opțiunile de transcriere s-au aliniat cu politica partidelor: Kuomintang-ul și partidele afiliate în
coaliția pan-albastră au susținut folosirea Hànyǔ Pinyin, în timp ce Partidul Democrat Progresist și
celelalte formațiuni afiliate în coaliția pan-verde au favorizat romanizarea Tongyong Pinyin.
Majoritatea indicatoarelor stradale din Taiwan încă afișează denumirile în Tongyong Pinyin și
doar câteva, în special în nordul insulei, sunt scrise cu Hànyǔ Pinyin. Numele persoanelor în
pașapoartele taiwaneze respectă opțiunea fiecăruia, cea mai frecventă alegere de romanizare a

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 3 of 8
Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

numelui fiind sistemul Wade-Giles. Educația primară continuă să folosească Zhuyin (MPS sau
Simbolurile Fonetice Mandarin) ca principală metodă de învățare a pronunției caracterelor, iar
versiunea romanizată a sistemului Zhuyin (MPS II) a fost publicată în 1984.

6. Comparație între diferite sisteme de transcriere: sunetele finale a, e, o, i

Alfabetul
Fonetic ɑ ɔ ɤ aɪ eɪ ɑʊ oʊ an әn ɑŋ әŋ ɑɻ i iɛ ioʊ iɛn

Pinyin a o e ai ei ao ou an en ang eng er yi ye you yan

Tongyong
a o e ai ei ao ou an en ang eng er yi ye you yan
Pinyin
Wade- o/
a o ai ei ao ou an ên ang êng êrh i yeh yu yen
Giles ê
ㄧ ㄧ ㄧ
Zhuyin ㄚ ㄛ ㄜ ㄞ ㄟ ㄠ ㄡ ㄢ ㄣ ㄤ ㄥ ㄦ ㄧ
ㄝ ㄡ ㄢ
(sursa: Wikipedia)

PRONUNȚIA PRIN HÀNYŬ PĪNYĪN ÎN LIMBA ROMÂNĂ

I. Sunete inițiale (~ consoane)

a) neaspirate

d → t (ca în tare)
Exemplu: 道 dào [tao] = cale, drum

b → p (ca în parte, pin, pur)

Exemplu: 笔 bǐ [pi] = pensulă, pix

g → c (ca în car, cor)

Exemplu: 告诉 gàosu [caosu] = a spune, a informa

r → j, între vocale sau înaintea vocalelor (ca în jăratec, jilț)

Exemplu: ⼈ rén [jăn] = persoană, om
→ r, la sfârșitul cuvântului (ca în păr)
Exemplu: ⼆ èr [ăr] = doi (numeral)

sh → ș (ca în șah, șoaptă)

Exemplu: 书 shū [șu] = carte

w → u (ca în uriaș, poluat)

Exemplu: 王 wáng [uang] = rege; 喂！Wèi! [uei] = Salut!/ Hei!

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 4 of 8
Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

x → ș, în majoritatea cazurilor (ca în șină); regional, se citește s (ca în suedez)

Exemplu: 学习 xuéxí [șueși] = a studia, a învăța; ⼩ xiǎo [ș‘iao] = mic

Ghidurile de pronunție Mandarin explică de obicei citirea lui x ca un s spre ș. Preferința pentru x →
s este în special evidentă în Taiwan.

z → ț (ca în țarc, țintă)

Exemplu: 汉字 Hànzì [hanțî] = caracter chinezesc

zh → dj (ca în numele Djuvara, sau aproximativ ca în damigeană)

Exemplu: 这 zhè [djă] = acesta/ aceasta; 纸 zhǐ [djî] = hârtie

b) aspirate

t → ‘th (ca în thailandez)

Exemplu: 他们 tāmen [‘thamăn] = ei (pronume personal, pers. a III-a, pl., masc.)

p → ‘ph (aproximativ ca în pai sau ca în interjecția phiu!)

Exemplu: 朋友 péngyou [‘phăng’iou] = prieten

c → ‘țh (ca în țărm)

Exemplu: 才 cái [‘țhai] = talent, abilitate

k → ‘ch (ca în corp, fără c apăsat)

Exemplu: ⼜ kǒu [‘chou] = gură

ch → ‘ci (ca în ceai)

Exemplu: 茶 chá [‘ci:a] = ceai

c) speciale

q → ci: (ca în cireș)

Exemplu: 请 qǐng [ci:ng] = te/ vă rog… (a invita pe cineva să facă ceva)

j → ț (ca în țiui)
Exemplu: 九 jiǔ [țiu] = nouă (numeral)

ng → ‘ng (ca în crâng)

Exemplu: 胖 pàng [pang] = gras

Restul consoanelor [f], [h], [l], [m], [n], [s] se pronunță la fel ca în limba română. Consoana [v] nu
există în pronunția chineză, cu excepția citirii unor cuvinte din alte limbi, în limbile minorităților
și unele dialecte.
Ca o încurajare pentru cei care doresc să învețe limba chineză, vorbitorii nativi de limba română
au un avantaj lingvistic neîntâlnit în majoritatea limbilor europene: existența literelor ă, â/ î, ș, ț în
alfabet. Probabil si motivul pentru care nativii chinezi învață atât de ușor limba noastră :) În
concluzie, mare atenție la cursurile de limba chineză realizate special pentru vorbitorii de engleză,
deoarece indicatorii fonetici pot să creeze confuzie – cel mai bine este să auzi cuvintele/ textele

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 5 of 8
Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

pronunțate direct de un vorbitor nativ de Hànyǔ.

II. Sunete finale (~ vocale)

a → a, alături de consoane, vocale și la început de silabă (ca în mamă)

Exemplu: 好 hǎo [hao] = bine; ⼭ shān [șan] = munte

e → e, înainte sau după vocale și la începutul silabei/ cuvântului (ca în miere)

Exemplu: 美丽 měilì [meili] = frumos
→ ă, între două consoane sau ca inițială (ca în măr)
Exemplu: 声 shēng [șăng] = voce, sunet

i → i, înainte sau după o vocală/ consoană (ca în tir)

Exemplu: 天津 Tiānjīn [tien’țin] = Tianjin, oraș-port în apropiere de Beijing
→ î, după consoanele c(h), s(h) și z(h) – ca în, când
Exemplu: ⼗⼀ shíyī [șî‘i] (i final citit apăsat) = unsprezece (numeral)
→ scris yi, când începe silaba
Exemplu: ⾳乐 yīnyuè [in’iue] = muzică

o → o, înainte sau după o vocală (ca în oval)

Exemplu: 说 shuō [șuo] = a vorbi, a zice
→ u, între două consoane sau după o consoană (ca în ușă)
Exemplu: 红 hóng [hung] = roșu

u → u, deseori se citește împreună cu vocala care îi urmează (ca în anual)

Exemplu: 不 bù [pu] = nu (negație)
→ ü, după j, q, x (ca în surghiun)
Exemplu: 裙⼦ qúnzi [ciunțî] = fustă
→ scris w, când începe silaba
Exemplu: 我 wǒ [uo] (o citit apăsat) = eu (pronume personal, pers. I, sing.)

ü → iu, în majoritatea cazurilor (ca în iureș)

Exemplu: ⼥ nǚ [niu] = femeie
→ scris yu, când începe silaba
Exemplu: 云 yún [iun] = nor

Sunetul final [ü] este format din [u] care primește o tremă (două puncte) atunci când apare după
sunetele inițiale [l] și [n], pentru a indica pronunția [y(u)]. Această modificare este necesară pentru
a putea face diferența, de exemplu, între vocala rotunjită frontală din lǘ (驴 = măgar) și vocala
rotunjită palatalizată din lú (炉 = cuptor). Tonul se adăugă întotdeauna deasupra tremei.

y → i, se combină cu vocala care îi urmează (ca în iatac)

Exemplu: 也 yě [ie] = de asemenea; ⾬ yǔ [iu] = ploaie

Excepții

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 6 of 8
Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

–ian → ien, după consoane (ca în pien ;)

Exemplu: 天安门 Tiān‘ānmén [Tien‘an’măn] = cunoscuta piață din Beijing (literal: „Poarta Păcii
Divine”)

–iong → iung, după consoane (ca în ciung)

Exemplu: 熊猫 xióngmāo [șiung‘mao] = urs panda

–uan → uen, după j, q, x sau y (ca în toluen)

Exemplu: 园 yuán [iuen] = grădină, parc

–uang → ung, după consoane (ca în ung/ a unge)

Exemplu: 黄 huáng [hung] = galben

CÂTEVA EXEMPLE UZUALE

1. 中国 Zhōngguó [djung’cuo] = China (literal: „regatul din centru”)

2. 北京 Běijīng [peițing] = Beijing (literal: „capitala din nord”)

3. 姐姐 jiějie [țieție] = soră mai mare (și formulă de adresare între prieteni)

4. ⽇本 Rìběn [jîpăn] = Japonia (literal: „locul unde răsare Soarele”)

5. 学⽣ xuésheng [șueșăng] = student

6. 再见 Zàijiàn! [țaițien] = La revedere!

7. 长城 Chángchéng [ciang’ciăng] = Marele Zid

8. 汉语 Hànyǔ [haniu] = limba chineză (Mandarin) vorbită

9. 对不起 duìbuqǐ [tui’puci] = Scuze!/ Îmi cer scuze!

10. 爸爸 bàba [papa] = tată

11. 英国 Yīngguó [ing’cuo] = Anglia (literal: „țara eroilor”)

12. 医院 yīyuàn [i’iuen] primul i se citește clar și apăsat, al doilea face parte
din triftong = spital

13. ⼥⼠ nǚshì [niușî] = domnișoară

14. 外语 wàiyǔ [uaiu] = limbă străină

15. 忙 máng [mang] = ocupat

16. 五 wǔ [u:] rostit lung = cinci (numeral)

17. 什么 shénme [șănmă] = ce? (pronume interogativ)

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 7 of 8
Limba chineză modernă prin sistemul Hànyŭ Pīnyīn | 10/09/2023, 13:21

18. 所以 suǒyǐ [suo:i] = deci, prin urmare

19. 词典 cídiǎn [țîtien] = dicționar

20. 谢谢! Xièxie! [șie’șie] = Mulțumesc!

REFERINȚE

• Oxford Beginner’s Chinese Dictionary, Oxford University Press, 2006

• Claudia Ross and Jing-heng Sheng Ma, Modern Mandarin Chinese Grammar – A practical guide,
Routledge, 2006, p.3-11

• Anthony Garnaut, Mandarin Phrasebook, Lonely Planet Phrasebooks, 2006, p.11-19

• Wikipedia: Pinyin (http://en.wikipedia.org/wiki/Pinyin

(http://en.wikipedia.org/wiki/Pinyin))

• Wikipedia: Bopomofo (http://en.wikipedia.org/wiki/Bopomofo

(http://en.wikipedia.org/wiki/Bopomofo))

Publicat în limba chineza |

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

WPThemes.

https://undevainasia.wordpress.com/2011/04/29/limba-chineza-pinyin/ Page 8 of 8