Cuprins:

Introducere2
1. Origini2
2. Diviziuni.............4
3. Doctrina.....5
3.1 Cele trei caracteristici ale existentei.....6
3.2 Cele patru adevaruri noile..!
3.3 Calea cu opt rate.....!
3.4 "eincarnarea..#
3.5 $od%i.1&
3.6 'irvana. 1&
3.! Calea de (i)loc 11
3.* "e+ugiu la cele trei giuvaieruri.. 12
3.# ,ila -co(porta(ent virtuos....................................................................................13
3.1& ,a(ad%i...14
3.11 /ra)na..15
4. 0esa)ul social al udis(ului.....16
5.1extele sacre22..1!
6. Istorie2..2&
6.1 3paritia 0a%a4anei.24
6.2 3pari5ia 6a)ra4anei.................................................................................................2!
6.3 Declinul udis(ului 7n India..................................................................................2!
!./rincipalele tradi5ii..................................................................................................................2*
!.1 $udis(ul sudic -1%eravada.....................................................................................2*
!.2 $udis(ul estic -0a%a4ana......................................................................................2#
!.3 $udis(ul nordic -6a)ra4ana...31
*. ,itua5ia prezent8 a udis(ului..............................................................................................32
*.1 $udis(ul 7n di+erite regiuni.33
#. ,i(olurile udiste.................................................................................................................3*
#.1 D8ruirea.....................................................................................................................4&
#.2 Cele opt si(oluri de un augur.4&
$iliogra+ie................. 42
Introducere
$udis(ul este o religie 9i o +ilozo+ie oriental8 av:nd originea 7n India 7n secolul al 6I;
lea 7.<r. 9i care s;a r8sp:ndit ulterior 7ntr;o (are parte a 3siei Centrale 9i de ,ud;=st. ,e
azeaz8 pe 7nv858turile lui >auta(a ,idd%art%a - $udd%a ,%a?4a(uni .2 g:nditor indian
care a tr8it 7ntre 563 7.<r. 9i 4*3 7.<r.. De;a lungul ti(pului2 udis(ul a su+erit nu(eroase
scind8ri2 7n prezent +iind o religie +oarte divizat82 +8r8 o li(8 sacr8 co(un8 9i +8r8 o dog(8
strict82 clar +or(ulat8.
$udis(ul este astazi una dintre cele trei religii do(inante din lu(e. =l nu(ara astazi
intre 3&&;4&& (ilioane de credinciosi2 care traiesc (ai ales in 3sia de sud @ est.
Inte(eiatorul udis(ului2 $udd%a2 se naste in India2 la s+arsitul secolului al 6I;lea i.C%. In
aceasta epoca2 toti indienii practica %induis(ul pe care $udd%a se azeaza pentru a
propovadui o noua doctrina. = vora (ai (ult de o intelepciune2 +ara zei sau texte sacre si
(ai putin de o adevarata religie.
3se(enea crestinis(ului2 udis(ul s;a dezvoltat din invataturile unui singur o(. In
li(a antica sanscrita a Indiei2 $udd%a insea(na Acel lu(inatB si este un titlu con+erit de
oicei-dar nu exclusiv. lui ,udd%art%a >auta(a.
1.Origini :
O reprezentare statuar8 tipic8 a lui >auta(a $udd%a din $ang?o?2 1%ailanda. $udd%a este
deseori 7n+85i9at 7n pozi5ie lotus2 7n ti(pul (edita5iei 9i prin atingerea ritualic8 a
p8(:ntului cu (:na dreapt8 el 7nvinge ispitele de(onului (or5ii2 0ara.
6eridicitatea istoric8 a 7nte(eietorului udis(ului2 >auta(a $udd%a -623;543 7.<r.2 dup8
tradi5ia udist8 din $ir(ania 9i 1%ailandaC 56&;4*& 7.<r.2 dup8 istoricii (oderni.2 este
con+ir(at8 de (a)oritatea cercet8torilor din zilele noastre 7n po+ida vec%ilor teorii din
trecut care 7l considerau pe acesta (ai degra8 un persona) (itologic. Cu toate
acestea2 iogra+ia lui >auta(a $udd%a2 a9a cu( este ea prezentat8 de 3svag%os%a 7n
$udd%acarita -cea (ai vec%e relatare existent8 a vie5ii pro+etului. aund8 de ele(ente
+antastice 9i legendare. $udi9tii consider8 c8 prin5ul >auta(a ,idd%art%a s;a n8scut
7n Du(ini 9i a +ost crescut 7n Eapilavastu2 aproape de actuala +rontier8 dintre India
9i 'epal. /otrivit tradi5iei2 tat8l lui $udd%a era conduc8torul unei +or(a5iuni triale
nu(ite ,a?4a. Fnc8 de la na9terea lui >auta(a2 un vizionar i(portant din regiune2
3sita2 i;a prezis pruncului un destin proe(inent 7n s+era sacerdotal8G1H. 1at8l lui
$udd%a are 7ns8 7ntr;o zi un vis 7n care 79i vede +iul p8r8sind palatul ca si%astru a9a c8
decide s8 7l prote)eze de realitatea ostil8 care l;ar putea indispune 9i l;ar putea
deter(ina s8 aleag8 calea ascezei. Fn ciuda acestor (8suri2 $udd%a reu9e9te s8 +ac8
patru incursiuni 7n a+ara palatului2 7nt:lnind un 8tr:n +oarte sl8it2 un olnav2 un
(ort 9i un c8lug8r. /ri(ii trei 7i reveleaz8 e+e(eritatea existen5ei (ateriale2 datorit8
8tr:ne5ii2 a olii 9i respectiv a (or5ii2 iar c8lug8rul 7i dezv8luie calea de a 7nvinge
aceste su+erin5e u(ane2 9i anu(e prin religie. /rin ur(are2 $udd%a %ot8r89te s8
p8r8seasc8 ora9ul 9i s8;9i aandoneze unurile2 ur(:nd o ascez8 deoseit de dur8 7n
)unglele Iruvela. Dup8 9ase ani 7ns82 constat8 c8 acest ti(p de ascez8 nu 7l a)ut82 nu 7i
aduce ilu(inareaG2H. =ste deseori ispitit de (oarte -0ara. s8 renun5e la c8utarea
adev8rului 9i s8 se dedice nu(ai co(iterii +aptelor une G3H. /rin (edita5ie2 >auta(a
,idd%art%a reu9e9te s8 79i concentreze toat8 aten5ia asupra elier8rii de su+erin582
cap8t8 revela5ia re7ncarn8rilor sale anterioare 9i i se dezv8luie legea condi5ionis(ului
universal. Fn cele din ur(8 cap8t8 Jde9teptareaB -od%i ; o traducere popular8 7n
3pus este Jilu(inareB.2 la v:rsta de 35 de ani2 devenind cunoscut ca J$udd%aB -Kcel
ilu(inatK. sau J>auta(a $udd%aB. Fncura)at de zeul $ra%(a2 $udd%a petrece 45 de
ani 7nv85:ndu;i pe oa(eni despre d%ar(a 9i 7nte(eiaz8 udis(ul. Da $enares2
$udd%a 79i +ace pentru pri(a oar8 cunoscut8 7nv858tura 9i tot aici apar pri(ii
c8lug8ri ai co(unit85ii udiste. 0ai t:rziu2 pe (8sur8 ce $udd%a 79i r8sp:nde9te
religia2 nu(8rul adep5ilor s8i cre9te considerail2 cei (ai i(portan5i dintre ace9tia
+iind 3nanda -discipolul pre+erat a lui $udd%a.2 ,ariputra 9i 0audgal4a4na -doi
prieteni din tinere5e.. Fntorc:ndu;se 7n co(unitatea sa natal82 $udd%a 7l converte9te
pe tat8l sau la udis( dar 9i pe "a%ula2 +iul s8u. >auta(a $udd%a a (urit c:nd avea
7n )ur de *& de ani2 7n Eus%inagara -India.2 7n ur(a unui dru( istovitor al8turi de
3nanda 9i a unei oli de dizenterie. Con+or( legendei2 $udd%a a 7ncercat s8 7l
consoleze pe discipolul s8u 7ndurerat spun:ndu;i 7nainte de a (uri: JDestul 3nanda2
7nceteaz8 s8 te c%inui 9i s8 )eluie9ti...Cu( po5i crede c8 ceea ce se na9te nu (oareL
3cest lucru este cu neputin58.B
$udis(ul s;a extins pe 7ntreg teritoriul sucontinentului indian 9i 7n 58ri 7nvecinate -precu(
,ri Dan?a.2 de;a lungul pri(elor cinci secole de la (oartea lui $udd%a. Fn cele dou8
(ilenii care au ur(at2 a p8truns 9i 7n 3sia 9i 7n toate celelalte continente.
2. Diviziuni
Dup8 /aul /oupard2 7n inecunoscuta carte "eligiile2 el a+ir(8: JFnv858turile 9i organizarea
(ona%al8 instituite de $udd%a pot +i nu(ite prin ter(enul udis( pre;sectar2 cu toate
c8 toate diviziunile actuale ale udis(ului au +ost prea (ult in+luen5ate pentru a
garanta o includere su acest nu(e 9i a deli(ita caracterul acestei +or(e originareB.
Cea (ai +olosit8 clasi+icare a udis(ului de ast8zi de c8tre savan5i2 printre care se
nu(8r8 9i cel (ai sus a(intit2 7(parte adep5ii 7n trei zone geogra+ice sau culturale:
1%eravada2 udis(ul est;asiatic 9i udis(ul tietan. O alt8 clasi+icare +oarte utilizat8
cuprinde dou8 diviziuni2 1%eravada 9i 0a%a4ana2 ulti(a cuprinz:nd cele dou8 +or(e
de udis( de (ai sus. =xist8 7ns8 9i alte (odalit85i de 7(p8r5ire2 utilizate at:t de
savan5i c:t 9i de credincio9ii udi9ti.
1er(inologia utilizat8 pentru dese(narea grupurilor religioase este de ase(enea divers8
-0en5ion8( +aptul c8 cartea de re+erin58 pentru care dezvolt8( aici aceste diviziuni
este cea a(intit8 (ai sus de /aul /oupard..
$udis(ul est;asiatic: nu(e9te udis(ul r8sp:ndit 7n Coreea2 Maponia2 ,ingapore 9i o (are
parte din C%ina 9i 6ietna(.
$udis(ul estic este un nu(e alternativ pentru udis(ul est;asiatic sau se re+er8 uneori la
toate +or(ele tradi5ionale de udis(2 7n contrast cu udis(ul vestic r8sp:ndit 7n
=uropa 9i 3(erica.
$udis(ul ezoteric2 $udis(ul nordic2 $udis(ul sud;estic: denu(e9te 1%eravada.
$udis(ul sudic: denu(e9te 1%eravada2 $udis(ul tantric: este un alt nu(e pentru
6a)ra4ana 9i 1antra4ana.
$udis(ul tietan: udis(ul 7nt:lnit 7n 1iet.
<ina4ana: un ter(en din 0a%a4ana pentru a dese(na 1%eravadaC uneori se utilizeaz8
pentru 9colile udiste ti(purii. <ina4ana se traduce prin K(icul ve%iculK 7n ti(p ce
0a%a4ana prin K(arele ve%iculK. Inele 9coli 0a%a4ana din Maponia2 Coreea2 C%ina
9i 1iet nu consider8 ter(enul peiorativ sau denigrator.
Da(ais(ul: un ter(en 7nvec%it2 considerat derogatoriu2 +olosit pentru udis(ul tietan.
0a%a4ana: o (i9care religioas8 ce s;a desprins din s:nul 9colilor udiste ti(purii 9i care s;a
scindat (ai apoi 7n udis(ul est;asiatic 9i cel tietan. Ineori udis(ul 0a%a4ana
dese(neaz8 nu(ai ra(ura sa est;asiatic8.
0antra4ana: sinoni( pentru 6a)ra4ana. Ncoala 1endai din Maponia a +ost in+luen5at8 de
0antra4ana2 co+or( tradi5iei.
,rava?a4ana: un ter(en alternativ pentru pri(ele 9coli udiste.
Ncolile udiste ti(purii: sunt 9colile 7n cadrul c8rora udis(ul a +ost divizat 7n pri(ele
secole. Dintre aceste 9coli2 doar una a supravie5uit2 1%eravada.
1antra4ana: considerat de oicei o alt8 denu(ire a udis(ului 6a)ra4ana.
1%eravada: udis(ul tradi5ional r8sp:ndit 7n ,ri Dan?a2 $ir(ania2 1%ailanda2 Daos2
Ca(odgia2 o parte din 6ietna(2 C%ina2 India2 $anglades% 9i 0alaezia. =ste singura
9coal8 udist8 ti(purie care a rezistat de;a lungul istoriei. Ineori ter(enul este
utilizat pentru a dese(na toate 9colile udiste ti(purii.
6a)ra4ana: o +or(8 religioas8 care s;a desprins din udis(ul 0a%a4ana. =ste de oicei
asociat cu udis(ul tietan2 de9i nu exist8 o de+ini5ie precis8 a acestei diviziuniK
/oupard.
3. Doctrin8
Fn religia udist8 oricine se treze9te din Kso(nul ignoran5eiK2 experi(ent:nd o rela5ie
ne(i)locit8 cu realitatea2 +8r8 s8 +i +ost instruit de cineva2 9i predic8 7nv858turile sale
celorlal5i este nu(it udd%a. 1o5i udi9tii tradi5ionali sunt de acord c8 $udd%a
,%a?4a(uni sau >auta(a $udd%a nu a +ost singurul udd%a: se crede c8 au existat
(ul5i udd%a 7naintea lui 9i c8 vor exista 9i viitori udd%a de ase(enea. Dac8 o
persoan8 o5ine KtrezireaK2 +8r8 ca neap8rat s8 o 9i predice co(unit85ii2 el sau ea
devine ar%at -li(a sanscrit8. sau ara%ant -li(a pali.. ,idd%art%a >auta(a este unic
7ntre ceilal5i udd%a care au existat 9i vor exista2 deoarece 7nv858turile lui se
concentreaz8 asupra acestui tip de trezire2 nu(it 9i KelierareK sau 'irvana.
O parte din doctrina pro(ovat8 de >auta(a $udd%a cu privire la via5a sacralizat8 9i
scopul elier8rii are la az8 Kcele patru adev8ruri noileK2 care analizeaz8 structura
9i originea KdureriiK -du??%a.2 un ter(en care +ace re+erire la su+erin5a 9i
ne7(plinirea caracteristic8 o(ului Kne;trezitK2 Kne;elieratK2 apar5in:nd lu(ii
(undane. Ilti(ul din cele patru adev8ruri noile2 cel care vizeaz8 (odul de stopare a
durerii2 cuprinde Kdru(ul s+:nt cu opt c8r8riK2 unul din +unda(entele vie5ii (orale
udiste.
'u(eroase grupuri distincte s;au dezvoltat de la (oartea lui $udd%a2 av:nd diverse
7nv858turi2 percep5ii +iloso+ice2 (oduri de celerare a cultului2 etc. Cu toate acestea2
exist8 c:teva doctrine co(une pentru (a)oritatea 9colilor 9i tradi5iilor udiste2 cu
toate c8 doar 1%eravada le consider8 pe toate centrale. ,;a constatat c8 7n leg8tur8 cu
co(unit85ile udiste se pot +ace pu5ine generaliz8riG5H.
$udis(ul prezint8 9i c:teva concep5ii co(une cu celelalte religii d%ar(ice2 cu( ar +i
re7ncarnarea -Ksa(saraK.2 adic8 re7ntruparea +iin5ei 7n alte +or(e de existen58 pe aza
rezultantei +aptelor co(ise 9i a legilor ?ar(ice.
3.1 Cele trei caracteristici ale existen5ei
Con+or( +ilozo+iei udiste2 existen5a2 lu(ea 7n general are trei caracteristici:
i(per(anen5a -s?t. anit4a pal. anicca.
non;sinele -s?t. 3nOt(an pal. anatta.2
insatis+ac5ia -s?t. du%?%a pal. du??%a. sau durerea
Fn udis(2 existen5a individual8 a o(ului aduce su+erin58 toc(ai din cauz8 c8 ea este o
si(pl8 sintez8 a unor +actori i(personali 9i i(per(anen5i supu9i distrugeriiG6H2 o
(ixtiune a celor cinci KagregateK -sanscrit8 ; ,?and%a. ce co(pun +iin5a: -1. rPpa ;
corpul2 (aterialitatea -carnea2 p8rul2 din5ii2 s:ngele2 oasele2 te(peratura corporal82
etc..2 -2. vedanO ; senza5iile -ucurie2 triste5e2 indi+eren58.2 -3. sa()QO ; percep5iile
-v8zul2 auzul2 gustul2 percep5ia tactil82 ol+activ8 9i spiritual8.2 -4. sa(s?Ora ;
activitatea (in5ii -voin582 concentrare2 vigilen582 respect2 con+uzie2 cal(2 etc.. 9i -5.
vi)QOna ; con9tiin5a. Con+or( lui $udd%a su straturile acestor KagregateK nu exist8
nici un KsineK2 su+letul ve9nic2 ceea ce %indui9tii nu(esc Kat(anK2 +iind doar o iluzie2 o
irealitate. =l consider8 c8 at:t trupul2 c:t 9i percep5iile2 senza5iile2 (intea 9i con9tiin5a
nu pot constitui un su+let2 o entitate ve9nic82 deoarece se a+l8 7ntr;o per(anent8
trans+or(are2 sunt e+e(ere. =xisten5a unui o( este relativ82 a +ost +8cut8 posiil8 prin
intersec5ia unor +or5e universale supuse unor sc%i(8ri per(anente2 este dependent8
unei legi a cauzalit85ii2 este o co(ponent8 trec8toare a universului 9i a ti(pului2 Ko
+lac8r8 7n aceast8 (are de +ocKG!H. $udis(ul nu ad(ite ast+el ni(ic ve9nic2
nesc%i(ail2 totul +iind i(per(anent2 sc%i(8tor2 lipsit de sustan58. 3st+el2 udi9tii
nu pot vori despre un KeuK ve9nic2 despre un KsineK ca o entitate continu82
per(anent82 ci despre Knon;euK2 Knon;sineK sau KanattaK. 3ceast8 i(per(anen58
este totodat8 9i +oarte vag82 deoarece prin (oartea o(ului2 nu se realizeaz8 o
distrugere total8 a existen5ei lui2 +aptele sale2 ?ar(a sa2 +iind trans(ise 7ntr;o via58
ur(8toare prin re7ncarnare. 3st+el (o9tenitorul +aptelor este acela9i cu cel care le;a
co(is2 dar 7n acela9i ti(p este di+erit de acesta2 are cu totul alte KagregateK
co(ponente. De9i par contradictorii2 identitatea persoanei re7ncarnate cu cea din via5a
anterioar8 9i di+eren5a2 neidentitatea acestora2 coexist8. 3ceea9i concep5ie este
aordat8 9i 7n cazul sc%i(8rilor u(ane ca (aturizarea2 7(8tr:nire2 etc.: o(ul
devine o alt8 persoan82 cu toate c8 r8(:ne acela9iG*H. ,pre deoseire de %induis(2
re7ncarnarea udist8 nu const8 7n (igrarea su+letului de la un trup (ort spre
e(rionul unei viitoare +iin5e2 ci continuarea de c8tre un individ nou a existen5ei care
p:n8 atunci se (ani+esta 7n cel decedat2 con+or( 7nc8rc8turii ?ar(ice acu(ulate2.
3.2 Cele patru adev8ruri noile
0iezul 7nv858turilor udiste este +or(at din cele patru 3dev8ruri 'oile G#H 2 expuse 7n
pri(a predic8 a lui $udd%a2 J/redica de la $enaresK. /ri(ul adev8r prive9te
su+erin5a sau durerea -du??%a.. /entru el totul este su+erin58: Jna9terea este su+erin582
8tr:ne5ea este su+erin582 oala este su+erin582 (oartea este su+erin58. 3 +i unit cu ceea
ce nu;5i place 7nsea(n8 su+erin58. 3 +i desp8r5it de ceea ce;5i place -....2 a nu avea ceea
ce 75i dore9ti 7nsea(n8 su+erin58BG1&H. 3l doilea 3dev8r 'oil identi+ic8 originea
su+erin5ei 7n dorin5a2 po+ta sau setea -tan%a. care deter(in8 re7ncarn8rile. 3ceast8
JseteB caut8 (ereu noi satis+ac5ii. $udd%a distinge trei +eluri de dorin58: dorin5a de a
satis+ace pl8cerile si(5urilor -?a(a;tan%a.2 dorin5a de perpetuare -%ava;tan%a. 9i
dorin5a (or5ii -autoani%il8rii. sau vi%ava;tan%a. Cea din ur(8 nu este2 7ns82 o solu5ie
a elier8rii deoarece este o sete ca toate celelalte 9i nu opre9te ciclul trans(igr8rilor.
3l treilea 3dev8r 'oil procla(8 c8 elierarea de su+erin58 const8 7n ani%ilarea
dorin5ei. ,tingerea acesteia este 'irvana. Fn +ine2 al patrulea 3dev8r reveleaz8 c8ile
care duc la 7ncetarea su+erin5ei2 $udd%a o+erind un (i)loc prin care dorin5ele pot +i
supri(ate -KCalea cu opt ra5eK sau KCalea cu opt c8r8riK. G11H. Ror(ularea celor
patru 3dev8ruri 'oile ur(eaz8 structura unei (etode din (edicina indian8:
constatarea olii2 cauza ce a deter(inat;o2 9ansele de vindecare 9i trata(entul olii.
$udd%a 7nsu9i se identi+ica cu un doctor al c8rui scop este acela de a trata o persoan8
grav r8nit8.
Dup8 cu( se oserv82 ideea de su+erin58 do(in8 7ntreaga +ilozo+ie udist8. Du??%a nu
reprezint8 doar durere de ordin +izic sau spiritual2 ci 9i durere existen5ial8 ce const8 7n
suordonarea +a58 de propriile dorin5e 9i senti(ente2 dependen5a de di+erite principii
9i condi5ii de via582 7nstr8inarea de propria persoan82 i(per+ec5iunea2 su)ugarea
+iin5ei su propria personalitate2 su propriile instincte sau osesii2 etc. Durerea este
cu at:t (ai (ult a(pli+icat82 cu c:t perspectiva unor viitoare re7ncarn8ri o
prelunge9te la in+init.
3.3 Calea cu opt ra5e
D%ar(ac%a?ra2 roata cu opt spi5e. Cele opt spi5e reprezint8 KCalea cu opt ra5eK a
udis(ului. Ror(a circular8 a si(olului sugereaz8 per+ec5iunea 7nv858turilor lui
$udd%a.
Con+or( unui a+oris( atriuit c%iar lui $udd%a2 un o( care nu ur(eaz8 Calea cu opt ra5e
79i tr8ie9te via5a ase(eni unui copil care se )oac8 preocupat +8r8 s8 oserve c8 locuin5a
7n care se a+l8 e cuprins8 de +l8c8riG12H.
Calea cu opt ra5e este (odul de a 7ndep8rta su+erin5a2 a patra parte din cele patru
3dev8ruri 'oile. Cele opt ra5e pot +i 7(p8r5ite 7n trei sec5iuni: ,ila -care se re+er8 la
ac5iuni +izice2 la gesturi.2 ,a(ad%i -care vizeaz8 concentrarea (editativ8. 9i /ra)QO
-care diri)eaz8 p8trunderea spiritual8 7n adev8rata natur8 a lucrurilor..
,ila este educa5ia cea (ai (oral82 stilul de via58 ascetic2 si(plist2 a5inerea de la co(iterea
+aptelor nepotrivite. K,ilaK con5ine trei izvoare:
,tilul voririi +oarte corect ; aceasta reprezint8 +aptul de a nu vori 7ntr;un +el 7n care s8
)igneasc8 sau a nu vori prea (ultC a spune totdeauna drept 9i a nu (in5i practic.
0od de a ac5iona corect ; este un (od care te 7nva58 cu( s8 +aci lucrurile corect2 a +ace
nu(ai +apte +ru(oase 9i a 7ncerca s8 nu +aci r8u ni(8nui din ce este viu
3 tr8i un (od de a +i +oarte corect ; acestast8 cale 7ndea(n8 ca +elul de via58 9i de a exista
nu treuie s8 )igneasc8 sau s8 vate(e ceva persoan8C totul pentru a nu produce
su+erin58 altuia
,a(ad%i aceast8 cale Kdezvolt8 controlul asupra (in5iiK. Din aceast8 categorie +ac parte
trei c8i:
3 depune e+ort corect ; a +ace e+orturi pentru autoper+ec5ionare
3 avea o aten5ie +oarte corect8 ; ailitatea (intal8 de a vedea 7n (od con9tient lucrurile a9a
cu( vin de la sine
In (od de concentrare extre( de corect ; aceasta se arat8 prin Ka +i con9tient de realitatea
din interiorul t8u2 +8r8 a avea vreo dorin58K.
/ra)QO nu poate +i altceva dec:t K7n5elepciunea care puri+ic8 (inteaK. Fn aceast8 categorie
sunt cuprinse ulti(ele dou8 ra5e ale c8ii sacre:
Fn5elegere extre( de corect82 c%iar +oarte corect8 ; aceasta treuie s8 5in8 de realitatea
7ncon)ur8toare si cu( spune 'icolae 3c%i(escu 7n $udis( 9i cre9tinis(:
Kinterpretarea realit85ii a9a cu( este nu a9a cu( pare a +i .
Cuv:ntul sa(4a? 7nsea(n8 Kper+ectB. =xist8 di+erite (oduri de interpretare a C8ii cu opt
ra5e. /e de;o parte se crede c8 ea reprezint8 o serie de etape progresive pe care
credinciosul treuie s8 le parcurg82 cul(inarea unuia din cele opt +iind 7nceputul
altuia. 3l5ii consider8 c8 cele opt co(ponente necesit8 o dezvoltare si(ultan8.
3.4 "e7ncarnarea
Dac8 7n religiile preudiste ale Indiei su+letul -at(an. constituia ele(entul trecerii de la o
via58 la alta prin re7ncarnare2 pentru udis( acest ele(ent este 7ns89i KseteaK -tan%a.
o(ului de pe patul de (oarte. 'eexist:nd un su+let etern2 conexiunea 7ntre un individ
actual 9i unul dintr;o via58 preexistent8 nu este una de ordin +izic sau spiritual2 ci una
(oral82 pur ?ar(ic8. Ear(a unui o( este rezultatul +aptei la +el ca 7n %induis( 9i se
azeaz8 pe stricta lege a condi5ionis(ului -/ratit4a;sa(utpada. con+or( c8reia din
orice +eno(en treuie s8 rezulte un altul. Consecin5a unei +apte co(ise 7n aceast8 via58
nu se (aterializeaz8 neap8rat 7n via5a i(ediat ur(8toare2 ea put:nd s8 se (ani+este
c%iar 7n aceea9i via58 sau 7n existen5e (ult (ai 7ndep8rtate. Cu toate acestea2 nu +apta
7n sine deter(in8 ?ar(a2 ci (ai degra8 inten5ia de a o s8v:r9i 9i atitudinea celui care
o co(ite. De exe(plu2 dac8 un o( are inten5ia s8 +ac8 o anu(it8 +apt82 dar este
7(piedicat2 aceast8 inten5ie va in+luen5a ?ar(a acelei persoane2 cu toate c8 +apta 7n
sine nu a (odi+icat cu ni(ic (ediul 7ncon)ur8tor.
/entru a o5ine ilu(inarea2 un udist treuie s8 se deta9eze de ?ar(a 9i de ciclul
re7ncarn8rilor2 deci treuie s8 continue s8 +ac8 +apte une2 dar cu o atitudine deta9at8
de rezultatul lor. =l treuie s8 renun5e la dorin58 -lo%a.2 ignoran58 -avi))O.2 po+t8
-tan%a.2 iluzie -(o%a.2 egocentris( sau credin5a 7ntr;un sine ve9nic -attO. 9i ur8 -dosa.
G13H2 s8 devin8 i(personal.
Fn general se crede c8 nu exist8 o alt8 (etod8 de a 7nvinge ?ar(a dec:t pe Calea celor opt
ra5e. Cu toate acestea2 7n c:teva sutre 0a%a4ana2 cu( ar +i Dotus ,utra2
3nguli(ali4a ,utra 9i 'irvana ,utra2 $udd%a predic8 c8 doar citind2 recit:nd sau
auzind sutre puternice cu( sunt 9i cele sus;nu(ite se 9terge o (are cantitate a
7nc8rc8turii ?ar(ice.
3.5 $od%i
$od%i -pali 9i sanscrit8: C literal:KtrezireaK. este un ter(en +olosit 7n udis( pentru o
anu(it8 experien58 revelatorie o5inut8 de un ar%at prin (edita5ie. Dup8 do:ndirea
acestei Kilu(in8riK2 a acestui od%i2 o(ul este elierat de ciclul sa(sOra -na9tere2
su+erin582 (oarte2 re7ncarnare. 9i accede spre K+ericirea supre(8K -'iOna sau
'irvOna.G14H. $od%i este o5inut de orice persoan8 care a 7ndeplinit cele 9ase
Kdes8v:r9iriK -/Ora(itO.2 care a 7n5eles pe deplin cele patru adev8ruri noile 9i care
9i;a aolit 7ntreaga 7nc8rc8tur8 ?ar(atic8 9i a 7n5eles conceptul Knon;sineluiK
-anOt(an.. Fn udis(ul 1%eravada2 ilu(inarea nu poate +i realizat8 dec:t
experi(ental2 personal2 prin cunoa9tere direct82 deoarece Kadev8rulK nu treuie
7nsu9it ca o dog(82 ca o tradi5ie preluat8 de la ni9te 7nv85a5i2 ci treuie descoperit
individual2 pentru c8 alt+el ar putea +i 7n5eles gre9it. Fnsu9i $udd%a a pre+erat ca
discipolii s8i s8 a)ung8 la ilu(inare prin propriile +or5e 9i nu prin 7ncrederea oreasc8
7n 7nv858turile lui 9i le;a strigat Ke%ipassi?aSK -Kvino 9i veziSK..
/entru a dese(na treptele atinse de oa(eni 7n procesul des8v:r9irii lor spirituale au ap8rut
patru no5iuni:
sotapanna 7l nu(e9te pe o(ul care a reu9it s8 rup8 Kcele trei lan5uriK -tini sa(4o)anani.2
adic8 s8 se eliereze de autoritatea riturilor2 de credin5a 7n existen5a unui KeuK
per(anent 9i de 7ndoial8. De ase(enea el treuie s8 +ie convins de validitatea Kcelor
patru adev8ruri noileK 9i s8 ai8 7ncrederea 7n $udd%a2 7n 7nv858tura sa -d%ar(a. 9i
7n co(unitatea udist8 -sang%a.
sa?adaga(in este cel care s;a elierat nu nu(ai de Kcele trei lan5uriK ci 9i de ur82 pati(8 9i
iluzie 9i care poate spera c8 7n existen5a i(ediat ur(8toare va pri(i o +or(8 u(an8 9i
se va eliera.
anaga(in este o(ul care s;a elierat de Kcele cinci lan5uriK2 adic8 de cele trei (ai sus
a(intite2 de r8utate 9i de po+ta senzual8.
ara%ant -ar%at. este cel care a o5inut ilu(inarea2 'irvana 9i a su+erit Ktrans+or(area
sacr8K -ra%(acari4att%a..
3.6 'irvana
>auta(a $udd%a descrie intrarea 7n 'irvana prin ter(enii Klipsa de (oarteK -pali: a(ata
sau a(aravati. sau Knecondi5ionareaK 9i consider8 c8 este des8v:r9irea spiritual8
supre(82 rezultatul +iresc al cuiva care tr8ie9te 7n ar(onie cu 7nv858turile udiste2 cu
d%ar(a.
'irvana reprezint8 starea 7n care este ni(icit8 su+erin5a 9i 7n care o(ul se dearaseaz8 de
ciclul re7ncarn8rilor2 de orice apari5ie2 dispari5ie sau trans+or(are. /rin pris(a
'irvanei2 o(ul prive9te cele cinci KagregateK ale existen5ei sale ca pe ceva i(propriu 9i
devine indi+erent la sc%i(area sau ani%ilarea lor. "ela5ia dintre sa(sara 9i 'irvana
este cea dintre iluzie 9i realitateC prin distrugerea sa(sarei nu se pune cap8t unei
entit85i existente ci unei aparen5e2 prin volatilizarea c8reia se las8 loc (ani+est8rii
depline a Kadev8ruluiK. 'irvana este un KneantK2 cu toate c8 7n di+erite credin5e
populare ea se (aterializeaz8 su +or(a unui spa5iu paradiziac.
0a)oritatea surselor udiste ce voresc despre 'irvana o descriu prin propozi5ii negative2
pentru c8 a+ir(a5iile ar putea li(ita sau de+ini gre9it realitatea2 7n ti(p ce nega5iile 7i
redau cu +idelitate in+initudinea 9i asolutul. Inul din ter(enii caracteristici 'irvanei
este KTPn4atOK2 adic8 KvidK2 KvacuitateK. 39adar 'irvana este un K'i(ic asolutK2 un
contrariu al lu(ii pe care o percepe(. De ase(enea ea este o 7ntrupare a non;
di+eren5ei2 a non;distinc5iei2 ea transcende orice opozi5ie2 +iind un spa5iu al
Kautoidentit85ii contradictoriiK -coincidentia oppositoru(.G15H
3.! Calea de (i)loc
KCalea de (i)locK este principiul care st8 la aza te%nicilor udiste 9i a +ost descoperit8 de
$udd%a 7nainte de ilu(inarea sa. =a poate +i enun5at8 7n (oduri di+erite:
este deseori descris8 ca un (odel pentru practicile non;extre(iste2 o cale (oderat8 care nu
accept8 nici extre(a )osnic82 vulgar8 a Kindulgen5ei 7n pl8cerea si(5urilorK
-?a(asu?%alli?anu4oga. nici extre(a dureroas8 a propriei (orti+ic8ri.
este uneori descris8 ca o (ediere 7ntre viziunile din do(eniul (eta+izicii: de exe(plu2
lucrurile exist8 9i nu exist8 7n acela9i ti(p.
o explica5ie a condi5iei 'irvanei2 unde toate dualit85ile se contopesc 9i 7nceteaz8 s8 existe ca
entit85i separate.
3.* "e+ugiu la cele trei giuvaieruri
Ir(8 de picior a lui $udd%a con5in:nd dou8 si(oluri religioase: d%ar(ac%a?ra -roata cu
spi5e ; reprezentarea c8ii cu opt ra5e. 9i triratna -se(nul celor trei i)uterii.2 sec. I
d.<r.2 >and%Ora.
"ecunoa9terea celor patru 3dev8ruri 'oile 9i ur(area pri(ilor pa9i ai KC8ii cu opt ra5eK
necesit8 Kre+ugiulK 7n cele 1rei >iuvaieruri -sanscrit8: 1riratna "atna;tra4a2 pali:
1iratana. ale udis(ului. $udis(ul tietan adaug8 uneori 7nc8 un re+ugiu 7n persoana
7nv858torului la(a.
Cele trei giuvaieruri ale credin5ei sunt:
$udd%a -Cel trezit. ; este un titlu acordat celor care au o5inut ilu(inarea la +el ca $udd%a
9i care 7i a)ut8 9i pe al5ii s8 o o5in8. 1er(enul Kudd%aK (ai poate +i 7n5eles ca
7n5elepciunea care 7n5elege D%ar(a2 7n aceast8 viziune $udd%a reprezent:nd
cunoa9terea supre(8 a realit85ii 7n adev8rata sa +or(8.
D%ar(a este 7nv858tura sau legea pro(ovat8 de $udd%a2 cuv:ntul lui >auta(a a9a cu( a
+ost conse(nat 7n scrierile udiste. De ase(enea ter(enul 7nsea(n8 legea natural8
azat8 pe co(porta(entul unei persoane 9i consecin5ele acestui co(porta(ent
-ac5iune 9i reac5iune.. /oate avea -(ai ales 7n udis(ul 0a%a4ana. conota5ia realit85ii
ulti(e.
,ang%a. 3cest ter(en 7nsea(n8 literal KgrupK2 K7ntrunireK2 Kcongrega5ieK2 dar c:nd este
+olosit 7n 7nv858turile udiste se re+er8 la unul din ur(8toarele dou8 tipuri de grupuri:
ori co(unitatea (ona%al8 -%i??%us2 c8lug8rii 9i %i??%unis2 c8lug8ri5ele. ori
totalitatea oa(enilor care au atins (8car pri(a treapt8 -,otapanna. din dru(ul c8tre
ilu(inare. Con+or( unor udi9ti (oderni2 sang%a 7i include 9i pe laicii care au gri)8
de c8lug8ri 9i pe cei care au acceptat respectarea unei p8r5i din codul (onastic2 +8r8 a
+i 7nc8 institui5i cu titlul de c8lug8r sau c8lug8ri58. Co(unitatea udist8 ocup8 un rol
i(portant 7n (i)locirea elier8rii credinciosului.
Fn 0a%a4ana exist8 tendin5a de a;l percepe pe $udd%a nu ca un si(plu o( ci ca o proiec5ie
p8(:ntean8 a unei entit85i ce transcende 7ns89i g:ndirea. Fn unele sutre din udis(ul
0a%a4ana $udd%a2 D%ar(a 9i ,ang%a sunt v8zu5i ca o singur8 Riin58: toate trei
giuvaierurile 7l constituie pe =ternul $udd%a. Dincolo de i(portan5a lor 7n (:ntuirea
de su+erin582 cele trei giuvaieruri inspir8 9i o puternic8 reveren58 tuturor udi9tilor.
De exe(plu2 venerarea lui $udd%a ca persoan8 istoric8 sau ca entitate aprioric8 a
c8p8tat de;a lungul ti(pului nu(eroase +or(e2 iar transcrierea scrierilor sacre2
(aterializare a D%ar(ei2 este +8cut8 cu evlavie 9i tea(8.
3.# TUla -co(porta(ent virtuos.
TUla -sanscrit8. sau sUla -pOli. reprezint8 educa5ia (oral82 co(porta(entul etico;ascetic pe
care treuie s8;l 7ndeplineasc8 credinciosul udist. =ste una din cele trei trepte c8tre
'irvana -sila2 sa(ad%i 9i pra)na. 9i a doua dintre Kdes8v:r9iriK -pOra(itO.G1!H 9i se
re+er8 la puritatea 7n cuv:nt2 7n g:ndire 9i +apt8. Cele patru condi5ii ale VUlei sunt
castitatea2 lini9tea deplin82 cal(ul 9i ani%ilarea +actorilor perturatori ai pasiunii.
TUla vizeaz8 7n general nor(ele de conduit8. =xist8 di+erite grade ale acestei conduite care
corespund K(oralit85ii de az8K -cele cinci porunci.2 Kprincipiilor de az8 ale (oralei
asceticeK -cele opt porunci.2 K(ona%is(ului noviciatuluiK -cele zece porunci. 9i
K(ona%is(uluiK -6ina4a or /ati(o??%a.. Oa(enii de r:nd accept8 de oicei s8 79i
asu(e respectarea Kcelor cinci porunciK care sunt co(une tuturor 9colilor udiste.
Dac8 doresc ei pot alege s8 se supun8 Kcelor opt porunciK care au c:teva nor(e
adi5ionale pentru un ascetis( de az8.
=xpri(area Kcelor cinci porunciK nu +olose9te o +or(ul8 i(perativ8 ca 7n iudais( sau
cre9tinis(2 ele sunt si(ple 7nde(nuri de a tr8i o via58 +ericit82 +8r8 gri)i2 7n care
(edita5ia se poate des+89ura 7n condi5ii une. Cele cinci porunci sunt:
1. 3 te a5ine s8 iei via5a cuiva. -non;violen5a +a58 de orice +or(8 de via58.
2. 3 te a5ine s8 iei ceva ce nu 5i se cuvine.
3. 3 te a5ine de la o purtare senzual8 necuviincioas8. -astinen58 de la des+r:nare.
4. 3 te a5ine s8 (in5i.
5. 3 te a5ine de la consu(area oric8rei sustan5e care duce la pierderea lucidit85ii (in5ii.
-a5inerea de la droguri sau alcool.
Fn cadrul celor opt porunci2 a treia porunc82 legat8 de co(portarea sexual82 este (ult (ai
strict8 9i devine un 7nde(n c8tre celiat. Cele trei porunci adi5ionale sunt:
6. 3 te a5ine s8 (8n:nci 7n (o(ente nepotrivite. -ti(pul dedicat (esei se 7ntinde de
di(inea5a p:n8 la pr:nz.
!. 3 te a5ine de la dans2 +olosirea i)uteriilor2 participarea la spectacole2 atingerea
(etalelor pre5ioase2 etc.
*. 3 te a5ine de la +olosirea unui pat 7nalt2 (are 9i so(ptuos.
6ina4a este un cod (oral speci+ic (ona%ilor. Fn udis(ul 1%eravada2 acest cod (oral
include de 22! de reguli pentru c8lug8ri 9i 311 pentru c8lug8ri5e. Con5inutul scrierilor
6ina4a -vina4apita?a. di+er8 7ntr;o (ic8 (8sur8 de la o 9coal8 la alta2 +iecare 9coal8
udist8 stailind di+erite standarde de aderen58 la 6ina4a. 0ona%ii 7ncep8tori
respect8 Kcele zece porunciK2 care 7n a+ar8 de cele cinci porunci includ:
6. 3 te a5ine s8 (8n:nci 7n (o(ente nepotrivite.
!. 3 te a5ine s8 c:n5i2 s8 dansezi2 s8 +olose9ti un instru(ent (uzical sau s8 participi la
progra(e distractive.
*. 3 te a5ine s8 +olose9ti par+u(2 cos(etice sau podoae.
#. 3 te a5ine s8 stai pe scaune 7nalte sau s8 dor(i 7n paturi so(ptuase 9i +ine.
1&. 3 re+uza s8 pri(e9ti ani.
Fn udis(ul estic2 0a%a4ana accept8 o nou8 6ina4a pentru od%isattva2 av:nd principii
etice distincte2 cu( ar +i astinen5a de la carne 9i 7ncura)area vegetarianis(ului.
3ceste noi nor(e sunt con5inute 7ntr;un text nu(it $ra%(a)ala ,utra -a nu se
con+unda cu textul pali cu acela9i nu(e..
3.1& ,a(ad%iW$%Ovana -(edita5ia.
1oate +or(ele udis(ului sunt de acord c8 $udd%a a pro(ovat dou8 tipuri de (edita5ie:
(edita5ia sa(at%a -sanscrit82 Va(at%a. 9i (edita5ia vipassanO -sanscrit82 vipaV4anO..
Cu toate acestea2 nu(ai (edita5ia de tip vipassanO poate parcurge dru(ul )QOna
-cunoa9tere.; pra)QO -7n5elegere pur8. ; nirvOna. 0edita5ia sa(at%a ur(8re9te doar
o5inerea unei st8ri de lini9te 9i concentrare asolut8 prin +ixarea con9tiin5ei asupra
unui oiect sau unei idei2 care este extins8 apoi 7n 7ntreaga +iin58.
/entru a realiza des8v:r9irea +inal8 a o(ului 9i a opri su+erin5a2 $udd%a reco(and8
te%nicile 4og%ine pe care le preia din cultura indian8 preudist8 9i le 7(og85e9te.
$udis(ul consider8 4oga o adev8rat8 cu+undare 7n spiritul u(anG1*H. 0edita5ia
udist8 de tip 4oga presupune izolarea2 o anu(e pozi5ie ne(i9cat8 a corpuluiG1#H2
disciplinarea 7n (od con9tient a g:ndirii2 controlul atent al respira5iei -prana4a(a.
care treuie s8 decurg8 7n (od regulat2 +8r8 a +i 7ns8 7ntrerupt8 ca 7n alte exerci5ii
4oga. Ir(8toarea etap8 a (edita5iei o constituie d%4Ona - 2 sanscrit8.W)%Ona
-pali.2 p8trunderea 7n s+era suprasensiilului2 a incon9tientului2 conte(pla5ia pur8.
/racticantul se deta9eaz8 de propriile si(5uri 9i 79i 7ndreapt8 aten5ia spre unuia din
cele trei caracteristici ale existen5ei: anicca -i(per(anen5a.2 anatta -non;sineitatea.2
du??%a -durerea.. 3pogeul (edita5iei presupune intrarea 7ntr;un spa5iu a+lat la li(ita
dintre con9tient 9i incon9tient2 o plutire la grani5a dintre lu(ea e+e(er8 9i 'irvana.
Fns8 aceast8 stare nu 7nsea(n8 9i p8trunderea 7n 'irvana2 deoarece (edita5ia2
nesus5inut8 de alte ele(ente nu este 7n (8sur8 s8 realizeze ilu(inarea. /otrivit unor
7nv85a5i udi9ti2 cunoa9terea sau 7n5elepciunea -pra)QO. este singura care poate realiza
des8v:r9irea o(ului 9i realizarea 'irvanei2 +8r8 a se a)uta de te%nicile 4og%ine.
3.11 /ra)QO -7n5elepciunea.
/ra)QO -sanscrit8. sau paQQO -pOli. este 7n5elepciunea capail8 s8 ni(iceasc8 su+erin5a 9i s8
aduc8 ilu(inarea2 reprezint8 revela5ia adev8ratei 7n+85i98ri a realit85ii2 revela5ie care
precede accederea 7n nirvana. De ase(enea2 pra)QO este una din cele 9ase KpOra(itOK
-per+ec5iuni. ale udis(ului 0a%a4ana 9i una din cele zece ale udis(ului 1%eravada.
Ini5ial2 cunoa9terea se +unda(enteaz8 pe 7nv858turile lui $udd%a -d%ar(a.2 pe citirea
studierea 9i recitarea textelor udiste. Cu toate acestea2 cunoa9terea treuie sus5inut8
de experien5a personal8 a +iin5ei2 prin contactul ne(i)locit cu realitatea ulti(8.
$udd%a considera c8 procesul de Ka cunoa9teK +8r8 Ka vedeaK2 adic8 a experia2 este
lipsit de pro+unzi(e2 super+icial2 inutil elier8rii. /ra)QO este o experien58 religioas82 o
trans+or(are intrinsec8 a o(ului2 o sc%i(are a con9tiin5ei 9i de aceea nu poate +i
realizat8 dec:t experi(ental 9i individual. 1otodat82 prin pra)QO se su7n5elege
anularea unei rela5ii cognitive de tip suiect;oiectC cunoa9terea udist8 dezv8luie
7ns89i existen5a 7n toat8 plenitudinea ei2 care nu se (ani+est8 ca un oiect 9i transcende
orice tip de di+eren5iere.
Con+or( udis(ului ti(puriu2 pra)QO parcurge trei +or(e de cunoa9tere: cunoa9terea
re7ncarn8rilor precedente2 cunoa9terea legii ?ar(ei ce deter(in8 +iecare rena9tere 9i
cunoa9terea Kcelor patru 3dev8ruri 'oileK 9i a K7ntin8rilorK sau Kpri%8nirilorK
-pali: Eilesa2 sanscrit8: ?leV%a. care 7(piedic8 elierarea -l8co(ia2 ura 9i iluzia..
4. 0esa)ul social al udis(ului
$udis(ul des+iin5eaz8 din start strati+icarea social82 ierar%izarea 9i sus5ine egalitatea
oa(enilor din punct de vedere (oral. $udd%a dorea aolirea siste(ului de caste
prezent 7n India 9i nega valorile nu(elui 9i al +a(iliei 9i tr8inicia lor G2&H. ,e
pro(oveaz8 nu doar o co(pasiune -?arunO. 9i o iuire necondi5ionat8 +a58 de se(eni
-pali:(ettOC sanscrit8:(aitrU.2 ci o identi+icare a eului cu 7ns89i +iin5a persoanei iuite.
$udis(ul consider8 c8 egois(ul 9i senti(entul sinelui provin din li(itarea denu(irii
de KeuK la propria persoan82 9i nu(ai prin extinderea ter(enului asupra lu(ii
7ncon)ur8toare2 prin dilatarea grani5elor proprii se poate a)unge la iuirea adev8rat8.
$udd%a descrie aceast8 l8rgire a orizontului prin privirea si(olic8 a celor 9ase
direc5ii:
/rivind spre est2 un copil ar treui s8 +ie un cu p8rin5ii s8i2 s8 7i a)ute2 s8 le p8streze
tradi5ia2 s8 +ie de(n de (o9tenire 9i s8 7ndeplineasc8 ritualurile cuvenite la (oartea
lor. Da r:ndul lor p8rin5ii treuie s8 7i prote)eze2 s8;i 7ncura)eze 7n ac5iunile ene+ice2
s8 7i lanseze 7ntr;o carier82 s8 se asigure c8 au un so5 potrivitWo so5ie potrivit8 9i s8 le
acorde o (o9tenire un8.
/rivind spre sud un elev treuie s8 79i respecte 7nv858torul2 s8 (unceasc8 din greu 9i s8 +ie
ner8d8tor s8 7nve5e. In 7nv858tor treuie s8 asigure o educa5ie un8 elevului2 s8 se
asigure c8 acesta a 7n5eles ine in+or(a5iile 9i s8;l a)ute s8 79i ating8 5elurile.
/rivind spre vest un so5 treuie s8 79i trateze so5ia cu un8tate2 s8 7i +ie +idel2 s8 7(part8
autoritatea cu ea 9i s8 7i asigure un8starea. O so5ie treuie s8 +ie gra5ioas82 loial8 9i
(uncitoare.
/rivind spre nord un prieten treuie s8 +ie generos2 protectiv 9i leal prietenilor s8i 9i s8 7i
a)ute la nevoie.
/rivind spre nadir un anga)ator treuie s8 +ie un cu anga)a5ii s8i2 s8 le distriuie sarcini
con+or( ailit85ilor lor2 s8 le asigure (:ncare 9i plat82 s8 7i ocroteasc8 c:nd sunt
olnavi 9i s8 le per(it8 dreptul de a pleca. In anga)at treuie s8 (earg8 la (unc8
devre(e2 s8 plece t:rziu2 s8 +ie cinstit cu anga)atorul s8u 9i s8 7i (en5in8 o reputa5ie
un8.
/rivind spre zenit un o( oi9nuit2 laicii treuie s8 7i respecte pe cei care s;au dedicat vie5ii
spirituale2 s8 +ie a(ail 9i inevoitor 7n +apt82 7n vor8 9i 7n g:nd2 s8 le acorde casa lor
ca ad8post 9i s8 7i aprovizioneze cu cele necesare vie5ii. De ase(enea2 un (ona%
treuie s8 7i 7(piedice pe laici de la co(iterea p8catelor2 s8 7i 7ncura)eze s8 +ie uni2 s8
propov8duiasc8 d%ar(a2 s8 clari+ice (irenilor ceea ce aces9tia nu 7n5eleg din
7nv858turile lui $udd%a2 s8 le arate calea cea dreapt8 9i s8 7i iueasc8 ne(8surat de
(ultG21H.
$udis(ul nu conda(n8 acu(ularea og85iilor de c8tre oa(enii oi9nui5i ci c%iar o
7ncura)eaz82 cu toate c8 (ona%ii nu au voie s8 se ating8 de ani sau s8 se i(plice 7n
via5a econo(ic8. 3st+el din punct de vedere sociologic pute( vori de dou8 tipuri de
udis(: Kudis(ul nirvanicK care are ca unic scop elierarea 9i deta9area de sa(sara
9i Kudis(ul ?ar(icK care 7ndea(n8 o(ul s8 s8v:r9easc8 +apte une pentru ca 7ntr;o
via58 viitoare pozitivitatea ?ar(ei s8;l situeze 7ntr;o pozi5ie (ai apropiat8 de condi5ia
ilu(in8rii. $udis(ul nirvanic 7ncura)eaz8 de ase(enea +aptele une2 dar cere
deta9area de rezultatul lor 9i renun5are ceea ce este inaccesiil pentru unele persoane
+8r8 o voca5ie (ona%al8G22H.
5. 1extele sacre
O edi5ie co(plet82 7n li(a t%ai2 a Canonului /ali.
Diteratura sacrosanct8 a udis(ului cunoa9te o ogat8 varietate2 7ns8 niciuna dintre lucr8ri
nu provine de la $udd%a 7nsu9i. =a nu re+lect8 dec:t 7nv858turile lui >auta(a
trans(ise pe cale oral8 discipolilor2 7nv858turi care au su+erit2 (ai (ult sau (ai pu5in2
(odi+ic8ri +iind a+ectate de a(prenta personal8 a scriitorului. I(portan5a +iec8rui text
este dez8tut8 7n cadrul 9colilor udiste care le con+er8 di+erite grade valoriceC de
exe(plu2 unele grup8ri consider8 anu(ite texte oiecte religioase2 7n ti(p ce altele
pre+er8 o percepere scolastic8 a lor. 'ici li(a sacr8 nu este una unitar82 scrierile
+iind 7n sanscrit8 sau pali2 sau traduse 7n c%inez82 )aponez82 tietan82 etc.
,crierile s+inte se divid 7n dou8 categorii principale: scrieri canonice2 care con5in (esa)ul
trans(is de religia lui $udd%a 9i scrierile necanonice2 adic8 tratatele doctrinare 9i
co(entariile aduse pe (arginea lucr8rilor canonice. 1extele canonice udiste sunt
7(p8r5ite 7n trei culegeri volu(inoase cunoscute su nu(ele sanscrit 1ripita?a sau
pali 1ipita?a -Kco9ul 7ntreitK sau Kcele trei co9uriK2 7n traducere.. Con+or( canonului2
dup8 (oartea lui $udd%a a avut loc pri(ul consiliu udist2 condus de c8lug8rul
0a%O?OV4apa2 care avea drept rol stailirea2 clari+icarea +unda(entelor noii religii:
cuvintele KCelui Ilu(inatK -sPtras sau suttas. 9i codul (onastic -vina4a.. 3nanda2 cel
(ai (are discipol al lui >auta(a $udd%a a +ost c%e(at pentru a expune predicile
st8p:nului s8u 9i2 dup8 unele surse a +ost 9i cel care a alc8tuit Ka%id%a((aK2 o
colec5ie de texte analitice ce +ace parte din canon. IpOli2 un alt discipol2 a prezentat
regulile 6ina4a. 08rturiile lor au stat la aza canonului 1ripita?a 9i au +or(at cele
trei culegeri:
Co9ul disciplinei -6ina4a /ita?a. ce con5ine nor(e de etic8 religioas8 pentru c8lug8ri 9i
c8lug8ri5e2 explica5ii ale originii 9i i(portan5ei acestor nor(e2 precu( 9i pedepse
disciplinare pentru 7nc8lcarea lor 9i povestiri exe(pli+icatoare.
Co9ul povestirilor -sanscrit8: ,Ptra /ita?a2 pali: ,utta /ita?a. con5ine cuv:nt8rile2
a+oris(ele 9i predicile lui $udd%a 9i ale discipolilor s8i 9i spre deoseire de 6ina4a
/ita?a este i(portant8 nu doar pentru (ona%i2 ci pentru 7ntreaga co(unitate udist8.
Co9ul doctrinei -sanscrit8: 3%id%ar(a /ita?a 2 pali: 3%id%a((a /ita?a. aordeaz8 9i
clasi+ic8 no5iunile centrale ale udis(ului.
1ripita?a nu a +ost 7ns8 transpus8 7n +or(8 scris8 7n ur(a pri(ului consiliu udist2 ci (ult
(ai t:rziu2 ti(p 7n care s;a trans(is oral su +or(8 de c:ntece religioase. Din acest
(otiv2 at:t sPtra c:t 9i vina4a +iec8rei 9coli udiste con5in ele(ente di+erite2 aprecieri
distincte asupra d%ar(ei2 texte cos(ologice 9i cos(ogonice2 istorisiri asupra vie5ilor
anterioare ale lui $udd%a2 etc.2 ceea ce 7nsea(n8 c8 aceast8 religie nu are un canon
unic.
$udis(ul 1%eravada 9i alte 9coli udiste ti(purii consider8 c8 textele din canonul lor con5in
adev8ratele cuvinte ale lui $udd%a. De9i toate 9colile vec%i 79i aveau propriul canon2
singurul care a rezistat 7n totalitate 7n ti(p este cel al 9colii 1%eravada. Canonul
1%eravada2 cunoscut 9i cu nu(ele KCanonul /aliK2 dup8 li(a 7n care a +ost scris a
+ost redactat 7n ,ri Dan?a2 7n pri(ul secol 7.<r. 9i con5ine 7n )ur de patru (ilioane de
cuvinte. Fn ti(p ce adep5ii 1%eravadei v8d 7n Canonul /ali autoritatea de+initiv8 9i
supre(82 cei ai 0a%a4anei i;au di(inuat i(portan5a 9i 79i +ocalizeaz8 credin5a 9i
concep5ia +ilozo+ic8 pe sutrele (a%a4aniste 9i pe propriile versiuni ale codului
(ona%al2 6ina4a. ,utrele (a%a4aniste -alc8tuite 7n )urul secolelor II;III d.<r.. sunt
considerate de ase(enea de unii credincio9i cuvinte apar5in:nd lui >auta(a $udd%a2
7ns8 trans(ise 7n secret unor +iin5e (itologice -ca 9erpii (itici nOga. sau provenind de
la al5i udd%a sau od%isattva. 3st8zi exist8 aproxi(ativ 9ase sute de ast+el de sutre2 7n
li(a sanscrit8 sau traduse 7n c%inez8 sau tietan8. /entru a di+eren5ia sutrele
(a%a4aniste de cele apar5in:nd 1%eravadei2 cele din ur(8 (ai sunt nu(ite de
celelalte 9coli 9i aga(e. 0a%a4ani9tii accept8 at:t propriile sutre c:t 9i aga(ele ca
7nv858turi autentice ale lui $udd%a2 concepute pentru di+erite tipuri de persoane 9i
di+erite nivele de p8trundere spiritual8. Di(potriv82 credincio9ii 1%eravada ader8
exclusiv la Canonul /ali 9i socotesc sutrele 9colii rivale ni9te lucr8ri de +ic5iune poetic82
nicidecu( cuvintele lui $udd%a. 1%eravadinii sunt convin9i c8 prin canonul lor
$udd%a 9i;a expri(at ulti(ele cuvinte 9i c8 nu (ai este nevoie de nici o co(pletare
pentru a 7ntregi religiaC de aceea orice text care se pretinde a apar5ine lui $udd%a 9i
care nu +igureaz8 7n canon sau 7n co(entariile t%eravadine a+erente este privit cu
scepticis( 9i respingere total8.
In c8lug8r udist citind sutre (a%a4aniste dintr;o copie vec%e din le(n a textului tietan
Ean)ur.
/entru (a%a4ani9ti2 aga(ele sunt i(portante 7ntr;o anu(it8 (8sur82 con5in teorii de az82
sustan5iale2 de9i sutrele 0a%a4ana articuleaz8 doctrinele 7nalte2 pro+unde trans(ise
de >auta(a 9i necesare celor ce ur(eaz8 calea inecuv:ntat8 de od%isattva. 3ceast8
cale nu are la az8 doar dorin5a de elierare a propriei persoane2 ci 7ns89i preluarea
(isiunii lui $udd%a de a eliera toate +iin5ele de su+erin58. De aceea aceast8 ra(ur8
religioas8 a preluat nu(ele de 0a%O4Ona -literal2 0arele 6e%icul.2 unde atriutul
K(areK are o conota5ie speci+ic8 acestui tip de udis( ; 7ncep:nd cu vastitatea
)ur8(:ntului unui od%isattva de a lupta 7n toate vre(urile ce vor veni pentru toate
+iin5ele a+late 7n durere2 cu di(ensiunea si(olic8 a sutrelor (a%a4aniste2 cu
in+initatea vie5uitoarelor care caut8 s8 +ie salvate 9i s+:r9ind cu do:ndirea +inal8 de
c8tre od%isattva a K0arelui ,ineK -(a%at(an. 7n s+era K0arii 'irvanaK
-(a%anirvana.. /entru t%eravadini 7ns82 pretinsa K(8re5ieK a sutrelor (a%a4aniste
nu le con+ir(8 9i veridicitatea.
Fn ceea ce prive9te co(entariile aduse textelor sacre t%eravadiene2 ele dateaz8 7nc8 din
secolul al I6;lea 7.<r. 9i au o i(portan58 i(ens8 pentru c8 a)ut8 la reconstituirea unor
lucr8ri (ult (ai vec%i. Cel (ai i(portant 9i (ai activ 7nv85at din aceast8 perioad8
este considerat $udd%ag%osa2 c8ruia i se atriuie ni9te co(entarii ale 6ina4ei;/ita?a
9i ,uttei;/ita?a. $udis(ul 0a%a4ana se ucur8 de lucr8rile unor erudi5i udi9ti ca
'agar)una -cca. 2&& d.<r..2 +ondatorul 9colii 0ad%4a(i?a 9i 3sanga -sec. al I6;lea
d.<r..2 un exponent al 9colii XogOcOra.
,pre deoseire de (ulte alte religii2 udis(ul nu are un text central care s8 +ie reprezentativ
pentru toate tradi5iile 9i diviziunile. Diversitatea 9i co(plexitatea canoanelor udiste
au +ost considerate de (ul5i -printre care 9i re+or(atorul social $aasa%e
3(ed?ar. ca reprezent:nd o arier8 7n 7n5elegerea +ilozo+iei acestei religii. De;a
lungul ti(pului2 au existat (ulte 7ncerc8ri de a sintetiza un singur text care s8
7ngloeze principiile udis(ului. Fn tradi5ia 1%eravada au existat ni9te a9a;nu(ite
Ktexte de studiuK sau K(anualeK pentru c8lug8rii novici2 care sintetizau 9i
siste(atizau 7nv858turile lui $udd%a prin condensarea 7ntr;un singur volu( a (ai
(ultor texte canonice sau explicative. 0ai t:rziu2 7n ,ri Dan?a2 D%a((apada a +ost
sus5inut8 ca o scriere uni+icatoare a 1%eravadei.
Fn anii 1#2&2 DYig%t >oddard a adunat o serie de texte udiste 9i scrieri clasice ale +ilozo+iei
Orientului =xtre(2 cu( ar +i 1ao 1e C%ing2 +or(:nd o lucrare nu(it8 $ilia udist8.
0ai recent2 Dr. $aasa%e 3(ed?ar a 7ncercat s8 creeze un docu(ent ce co(in8
principiile udiste prin A$udd%a 9i D%a((a saB. . 3lte ase(enea e+orturi au persistat
p:n8 ast8zi2 cu toate c8 (o(entan nu exist8 niciun text acceptat 7n unani(itate ca
+iind centrul tradi5iilor udiste.
De9i toate 9colile ti(purii ale udis(ului 79i aveau propriul canon2 singurul care a rezistat 7n
totalitate 7n ti(p este cel al 9colii 1%eravada.
6. Istorie
1radi5ia spune c8 la scurt8 vre(e de la (oartea lui $udd%a -aprox. 4*& 7.<r.. 9i intrarea
acestuia 7n parinirvOna -pali: pariniOna2 Kstingerea total8K. s;a convocat pri(ul
consiliu al udis(ului care a +ixat2 7n (od oral2 6ina4a;/ita?a 9i ,utra;/ita?a. 3cesta
a +ost organizat la "a)agri%a de c8tre 0a%O?OV4apa2 un discipol al lui $udd%a. Fn
secolul ur(8tor2 pe (8sur8 ce co(unitatea udist8 ,ang%a a continuat s8 se extind82 a
ap8rut o controvers8 7n )urul celor zece puncte de disciplin8 (onastic8. Cel de;al
doilea consiliu udist -care s;a produs la aproxi(ativ o sut8 de ani de la (oartea lui
>auta(a. a +ost 5inut la 6aisali 9i a avut ca rol rezolvarea acestei dispute. Fn cele din
ur(82 to5i (e(rii consiliului au +ost de acord ca cele zece puncte s8 r8(:n8
ne(odi+icate.
Da pu5in ti(p 7ns8 dup8 aceast8 %ot8r:re2 ,ang%a a 7nceput s8 se divid8 7n grupuri
separate. 'u se 9tie cu exactitate c:nd a survenit sc%is(aC unele izvoare cu( ar +i
Dipava(sa din tradi5ia pali o plaseaz8 i(ediat dup8 cel de;al doilea consiliu. 1radi5ia
udist8 ,arvastivada identi+ic8 sc%is(a 7n vre(urile regelui 3so?a -26*;234 7.<r..2 7n
ti(p ce 0a%asang%i?a sus5ine c8 aceasta a +ost provocat8 (ult (ai t:rziu2 7n )urul
anului 1&& 7.<r. Cert este c8 principalele cauze ale rupturii au +ost divergen5ele de
percepere a regulilor c8lug8re9ti. 3st+el co(unitatea s;a 7(p8r5it 7n dou8 +rac5iuni:
st%aviravadini -t%eravadini. sau cei care se considerau ortodoc9i 9i loiali vec%ilor
nor(e riguruase legate de 7nv858turile lui $udd%a 9i (a%OsOng%i?a9i -partizani ai
9colii 0a%OsOng%i?a.2 care aordau o viziune lieral8 9i per(isiv8 asupra dog(ei 9i a
(ona%is(ului.
=dictele din vre(ea regelui 3so?a conse(neaz8 un nou con+lict de ordin religios2 cu prile)ul
c8ruia are loc un nou consiliu2 cel de;al al treilea2 la /ataliputra2 aproxi(ativ 7n anul
25& 7.<r.2 la 236 de ani de la (oartea lui $udd%a. Diri)at de 0oggaliputta 1issa 9i
7ntrunind 7n )ur de o (ie de c8lug8ri -printre care se zice c8 s;ar +i nu(8rat 7nsu9i
3so?a2 7n calitate de (ona%.2 consiliul a stailit st%aviravadis(ul -udis(ul
t%eravada. ca singura +or(8 ortodox8 9i nu a aceptat niciun co(pro(is 7n +avoarea
diziden5ilor religio9i2 care expulza5i +iind din cadrul ,ang%8i2 au +ost cataloga5i drept
eretici. O alt8 realizare a consiliului a +ost 7ntregirea Canonului /ali prin ad8ugarea
textului 3%ida((a( /ita?a. 1ot 7n aceast8 perioad82 din cercul st%aviravadinilor se
(ai desprinde o nou8 grupare2 cea a sOrvOstivadinilor.
I(ediat dup8 aceste sc%is(e2 9colile udiste au 7nceput s8 alc8tuiasc8 o
3%id%ar(aW3%id%a((a2 adic8 o colec5ie de lucr8ri +ilozo+ice. 6ersiuni
ase(8n8toare acestui tip de scriere au existat proail 9i 7n ti(pul lui $udd%a2 7ns8
concepute su +or(a unor liste. =volu5ia udis(ului 7ns82 a dus la 7ncadrarea
conceptelor cuprinse 7n acele liste 8ntr;o lucrare (ult (ai volu(inoas8 9i (ai
siste(atic82 7ntr;o nou8 /ita?a: 3%id%a((a /ita?a. Inii acade(icieni (oderni
nu(esc aceast8 etap8 Kudis(ul 3%id%a((aK. Cu toate acestea2 unele 9coli2
0a%asa(g%i?a de exe(plu nu au o 3%id%a((a /ita?a2 +apt ce se a+l8 7n
con+or(itate cu re+uzul lor de a aduce ad8ugiri canonului.
<art8 7n+85is:nd ac5iunile de (isionariat ale c8lug8rilor udi9ti su patrona)ul 7(p8ratului
3so?a cel 0are -26*;234 7.<r..
,ting%erit8 de nu(eroasele sc%is(e2 r8sp:ndirea udis(ului a decurs lent p:n8 7n perioada
7(p8ratului (aur4an 3so?a cel 0are2 care +iind un sus5in8tor pulic al acestei religii
a avut o i(portan58 inco(ensurail8 7n istoria acesteia. 3v:nd pentru lu(ea oriental8
un rol ase(8n8tor cu cel al lui Constantin cel 0are +a58 de =uropa 9i cre9tinis(2
3so?a a 7(r85i9at udis(ul2 ridic:ndu;l la statut de credin58 i(perial8 9i a p8strat 7n
acela9i ti(p o atitudine tolerant8 7n raport cu celelalte con+esiuni. 6r:nd s8 uni+ice
sucontinentul indian 9i restul 3siei de ,ud su o singur8 religie2 7(p8ratul (aur4an
a construit nu(eroase (8n8stiri 9i stupe -7n )ur de optzeci de (ii 7i sunt atriuite 7n
prezent.2 a prote)at c8lug8rii 9i a tri(is (isionari 7n 7ntreaga lu(ea. O orientare a
(isiunilor a +ost 7nspre vest2 7nspre teritoriile iraniene2 ,iria2 3+g%anistan2 =gipt2
Cirene2 0acedonia 9i =pir2 iar alta s;a concentrat 7n sudul peninsulei2 anu(e ,ri
Dan?a 9i 0aldive. Cele dou8 incursiuni (isionare au avut ca e+ect pe de;o parte +inal
izucnirea udis(ului 7n C%ina 9i de cealalt8 parte2 transportarea udis(ului
t%eravada 7n a+ara teritoriului originar2 r8sp:ndirea lui 7n zona insular8 a Oceanului
Indian -inclusiv ,ri Dan?a. 9i de;a lungul coastelor sud;est asiatice. /e teritoriul
Indiei2 3so?a a r8sp:ndit religia 7n 04sore2 Eas%(ir2 0a%aras%tra2 6aranasi 9i
<i(ala4a.
1radi5ia udist8 (en5ioneaz8 7n 0ilinda /an%a existen5a unui rege indo;grec2 0enandru2
din secolul al II;lea 7.<r.2 convertit la udis( 9i devenit ar%at.
=poca lui 3so?a (arc%eaz8 pri(a e(ana5ie a 7nv858turilor udiste dincolo de teritoriile
indiene. Con+or( edictelor lui 3so?a2 au +ost tri(i9i e(isari cu prec8dere 7n teritoriile
7nvecinate I(periului ,eleucid 9i 7n regatele elenistice din azinul (editeranean.
3ceasta a +avorizat2 un secol (ai t:rziu2 apari5ia (onar%ilor udi9ti voritori de
li(8 greac8 din "egatul Indo;>rec 9i dezvoltarea artei greco;udiste din >and%Ora.
Fn tot acest ti(p2 udis(ul a +ost expus at:t in+luen5elor grece9ti 9i persane c:t 9i celor
ale religiilor indiene non;udiste.
Dup8 (oartea lui 3so?a2 I(periul 0aur4a cunoa9te o perioad8 de regres 9i 7ncepe s8 se
destra(e. De ase(enea2 udis(ul su+er8 noi sciziuni nu doar 7n grupurile KortodoxeK2
ci c%iar 9i 7n noile 9coli. 1eritoriile septentrionale ale +ostului i(periu revin dinastiei
,unga ai c8rei (e(ri erau adep5i ve%e(en5i ai ra%(anis(ului 9i doreau
resuscitarea practicilor vedice. =volu5ia udis(ului 7n India nu este 7ns8 atenuat8 nici
de a(plul proces de sectarizare2 nici de persecu5iile regelui /us%4a(itra ,unga -1*5;
151 7.<r..2 cel (ai proe(inent (e(ru al noii dinastii2 contra credincio9ilor udi9ti.
08rturie a rezisten5ei 9i a redudailei activit85i religioase o reprezint8 nu(8rul (are
de (onu(ente udiste 7n8l5ate 7n perioada ce a ur(at anilor 2&& 7.<r.
1ot 7n acest ti(p2 regii greci din $actriana 9i;au instalat controlul asupra /a?istanului de
ast8zi 9i a unor zone nordice ale Indiei -0alYa2 $i%ar 9i "a)asta%n.. ,e 9tiu pu5ine
despre activitatea social8 9i religioas8 ale conduc8torilor greci2 7ns8 e posiil ca unii
din ei s8 +i renun5at la religiile proprii 7n +avoarea udis(ului. In exe(plu concret
este regele 0enandru care do(nea peste /un)a 9i care a r8(as i(ortalizat 7n
+ai(osul text din li(a pali2 0ilinda;/an%a2 purt:nd o discu5ie despre +ilozo+ia
udist8 cu c8lug8rul 'Ogasena.
Dup8 ,unga a ur(at perioada dinastiei ,atava%ana care 9i;a instalat conducerea peste India
central82 3nd%raprades% 9i 0a%aras%tra 7ntre anii 2&& 7.<r. 9i 25& d.<r. Da +el ca
exponen5ii dinastiei precedente2 satava%anienii au +ost c:r(uitori ra%(anici2 dar au
(ani+estat (ai (ult8 toleran58 celorlalte religii. ,u egida lor2 %induis(ul 9i udis(ul
s;au dezvoltat 9i au coexistat paci+ic. /rin nu(eroase dona5ii din partea dinastiei unele
centre udiste din regiunea 3nd%raprades% ca 3(aravati 9i 'agar)una?onda au ie9it
7n eviden58.
6.1 3pari5ia 0a%a4anei
'i(eni nu cunoa9te 7n prezent originile geogra+ice precise ale 9colii udiste 0a%a4ana. =ste
plauziil ca diversele ele(ente ale 0a%a4anei s8 se +i dezvoltat 7n (od independent
7ncep:nd cu secolul I 7.<r.2 +iind inerente la 7nceput c:torva secte de (ic8 di(ensiune
de pe teritoriul nord;vestic al Indiei -adic8 din I(periul Eus%an sau actualul
/a?istan.2 din peri(etrul I(periului ,atava%ana2 de pe coasta vestic8 din apropierea
ora9ului $%aru?acc%a -$%aruc%. sau 7n proxi(itatea unor zone cavernoase ca 3)anta
9i Earli. Cuv:ntul K0a%a4anaK -0arele 6e%icul. a +ost conceput de adep5ii acestei noi
direc5ii religioase 9i intr8 7n contrast cu nu(ele peiorativ K<ina4anaK -0icul 6e%icul.2
cu care (a%a4ani9tii nu(esc vec%ile 9coli udiste2 inclusiv 1%eravada. Cea (ai si(pl8
descriere a celor dou8 K6e%iculeK este cea o+erit8 de c8l8torul c%inez I;c%ing care
oserv8 c8 cei care Kvenereaz8 od%isattva 9i citesc sutre (a%a4aniste sunt nu(i5i
(a%a4ani9ti2 iar cei care nu ; %ina4ani9tiKC cu alte cuvinte2 udi9tii 0a%a4ana au
propriile scrieri sacre2 neincluse 7n canonul %ina4anist 9i ador8 +iin5e suprao(ene9ti
a+late 7ntr;o stare a existen5ei i(ediat in+erioar8 st8rii de $udd%a2 +iin5e nu(ite
od%isattva 9i care di+er8 destul de pu5in de zeit85ile indiene. ,e (ai pot ad8uga (ulte
caracteristici descrierii lui I;C%ing2 dar acestea nu pot +i universal valaile deoarece
cele dou8 K6e%iculeK2 de9i divergente 7n zone co(plet separate geogra+ic -ca 7n cazul
,ri Dan?a ; Maponia.2 au intrat 7n si(ioz8 9i au +8cut sc%i(uri de ele(ente
religioase 7n ariile de contact ca India 9i C%ina. Cu toate acestea2 0a%a4ana s;a
ucurat de o popularitate (ai (are dec:t 1%eravada2 +iind (ai pu5in (onastic8 9i (ai
(ult dedicat8 +iin5ei2 senti(entului. Fn ti(p ce <ian4ana era conservatoare 9i rigid8 7n
dog(e2 0a%a4ana se 7n+85i9a (ai cordial8 7n ceea ce prive9te caritatea2 (ai
personalizat8 7n devo5iune2 (ai adaptail8 7n condi5iile istorice2 9i (ai orna(entat82
(ai aundent8 7n art82 literatur8 9i 7n ritualuriG23H. De ase(eni2 udis(ul 0a%a4ana
aduce un ele(ent inedit2 care reprezint8 c%intesen5a acestei 9coli2 9i anu(e
od%isattva2 o(ul ilu(inat care renun58 la intrarea i(ediat8 7n 'irvana 9i se dedic8
salv8rii lu(ii de la su+erin58. 1er(enul Kod%isattvaK nu a ap8rut 7ns8 odat8 cu
(a%a4anis(ul2 ci exist8 c%iar 9i 7n udis(ul pri(ar2 dese(n:ndu;l pe >auta(a
$udd%a 7n vie5ile anterioare 9i 7n perioada ce precede ilu(inarea sa. 0a%a4ana a
preluat ter(enul2 i;a accentuat se(ni+ica5ia2 cer:nd 7n +inal +iec8rui credincios s8
ur(eze calea Kod%isattvaK.
In od%isattva -od%i Z ilu(inare2 sattva Z +iin58. este o persoan8 care 79i asu(8 durerea
re7ncarn8rilor 9i a existen5eiC el nu ur(8re9te esc%ivarea din +a5a su+erin5ei2 ci
di(potriv82 7n+runtarea ei direct8 9i dep89irea ei. ,u+erin5a este perceput8 ca un destin
colectiv al lu(ii 9i nu ca o soart8 personal8. Fn concep5ia unui od%isattva2 sinele se
con+und8 cu colectivitatea. Con+or( sutrelor (a%a4aniste exist8 dou8 tipuri de
od%isattva: p8(:nte9ti 9i cere9ti. Fn ti(p ce condi5ia de od%isattva p8(:ntesc este
accesiil8 oric8rui o( 7n via5a actual82 cea de od%isattva ceresc presupune puteri
suprau(ane ce nu pot +i o5inute dec:t 7ntr;o via58 viitoare. 3ceste puteri sunt
desprinderea de ciclul re7ncarn8rilor 9i capacitatea de (eta(or+oz8 su un c%ip sau
altul. 3st+el od%isattva cele9ti sunt ase(8n8tori zeilor %indu9i care se reveleaz8
o(enirii su +or(8 de avatari. Fn i(agine2 o statuie de le(n a unui od%isattva din
perioada dinastiei c%ineze ,ong -#6&;12!#..
=xpansiunea udis(ului 0a%a4ana 7ntre secolele I 9i al [;lea d.<r.
1radi5ia udist8 asociaz8 apari5ia 0a%a4anei cu do(nia lui Eanis%?a -aprox. !*;123 d.<r..2
unul din cei (ai i(portan5i regi ai i(periului Eus%an. 3cesta st:p:nea nord;vestul
Indiei2 Eas%(irul 9i 3+g%anistanul 9i a +ost un i(portant pro(otor al udis(ului2
per+or(an5ele sale +iind co(paraile cu cele ale lui 3so?a. Fn )urul anului 1&& d.<r.
Eanis%?a reune9te cel de;al patrulea consiliu udist 7n Eas%(ir sau dup8 alte surse2 7n
Mullund%ar -Maland%ara.. 1%eravadinii nu recunosc acest consiliu. Inul din (otive
este +aptul c8 (e(rii consiliului nu se g%ideaz8 doar dup8 Canonul 1ripita?a2 ci
adopt8 noi scrieri de natur8 (a%a4anist82 cele (ai notaile +iind Dotus ,utra2 ,utra
Ini(ii 7n variant8 (ai vec%e 9i 3(ita%a ,utra2 precu( 9i principii +unda(entale ale
unei doctrine azate pe salvarea tuturor +iin5elor. In alt concept adoptat 7n consiliu
este cel con+or( c8ruia +iin5ele udd%a 9i od%isattva sunt 7ntrup8ri ale unei entit85i
transcendente $udd%a;d%atu -principiul lui $udd%a.. $udd%a;d%atu este un ele(ent
intangiil2 nev8zut2 a+lat 7n cele (ai pure ad:nci(i ale sucon9tientului2 prezent 7n
asolut +iecare vie5uitoare 9i care 79i exercit8 c%e(area spre a te ilu(ina 9i a deveni un
udd%a2 este o poten58 etern82 un i(puls spre salvare. 'oile texte sacre erau scrise 7n
sanscrita udist8 %irid8 sau 7n pracrit8 -sanscrita vulgar8.. Din acel (o(ent2 7n
decurs de c:teva secole2 0a%a4ana se va dezvolta 9i se va r8sp:ndi din India spre 3sia
de ,ud;=st 9i c8tre nordul 3siei Centrale2 apoi a)uns8 7n est2 7n C%ina2 va +i asi(ilat8
lingvistic. Din C%ina2 udis(ul 0a%a4ana va +i trans(is 7n Coreea2 6ietna( 9i 7n
+inal2 7n Maponia 7n 53* d.<r. =st;asiaticii vor continua s8 adauge sutre proprii 9i
co(entarii la Canonul 0a%a4anist. 3st8zi cel (ai ogat canon udist 0a%a4ana este
scris 7n li(a c%inez8.
$udis(ul 0a%a4ana a c8p8tat o az8 +ilozo+ic8 solid8 datorit8 lui 'OgOr)una -cca. 15&@25&
d.<r..2 unul din cei (ai in+luen5i 7nv85a5i ai (a%a4anis(ului. "esping:nd co(plet
ideile 9colii ,arvOstivOda2 el consider8 c8 natura +actorilor de existen58 este constituit8
din VPn4a -vacuitatea. 9i alte dou8 ele(ente;c%eie ale doctrinei udiste2 anOt(an -non;
sineitatea. 9i pratUt4asa(utpOda -legea condi5ionis(ului.. Ncoala +ondat8 de
'agar)una este 0ad%4a(a?a.
Dup8 s+:r9itul do(ina5iei I(periului Eus%ana2 udis(ul s;a dezvoltat su dinastia >upta
-7ntre sec. al I6;lea 9i al 6I;lea.. Fn aceast8 perioad8 se 7n+iin5eaz8 9i centre
(a%a4aniste de 7nv858(:nt2 cel (ai i(portant +iind Iniversitatea 'OlandO din nord;
estul Indiei. Fnv858turile ,arvOstivOdei2 aspru criticate de 'agar)una au +ost
re+or(ulate de 7nv85a5i ca 6asuand%u 9i 3sanga 9i incorporate 7ntr;o nou8 9coal82
XogOcOra -sanscrit82 practicile 4oga.. Fn ti(p ce 0ad%4a(a?a a+ir(8 c8 nu exist8 un
adev8r ulti(2 adic8 cu alte cuvinte2 adev8rul ulti( este vidul -VPn4a.2 XogOcOra
consider8 c8 nu(ai (intea este ulti( existent8. 3ceste dou8 9coli de g:ndire2 a+late
c:nd 7n sintez82 c:nd 7n opozi5ie2 reprezint8 te(elia teologiei 0a%a4ana 7n tradi5ia
indo;tietan8.
6.2 3pari5ia 6a)ra4anei
Fnv858turile ezoterice ale 6a)ra4anei au ap8rut (ult (ai t:rziu -(ai exact2 prin sec. al 6II;
lea d.<r.. dec:t celelalte 7nv858turi udiste2 de9i se spune2 7n tradi5ia tietan82 c8 9i ele
provin de la >auta(a $udd%a. $udis(ul tantric2 cu( (ai este nu(it8 6a)ra4ana2
7(parte (ulte si(ilitudini cu tantris(ul %indus2 dar a preluat 9i o (are parte a
+ilozo+iei (a%a4aniste. C%iar 0a%a4ana prezenta din secolul al I6;lea unele tendin5e
tantrice (ani+estate prin +or(ule (agice 9i ritualuri populare. /racticile2 scrierile 9i
teoriile 6a)ra4anei s;au trans(is 7n C%ina2 1iet2 'epal2 0aldive2 Indoc%ina 9i 3sia de
,ud;=st. Fn India2 6a)ra4ana a reu9it s8 o5in8 stailitate 7n $i%ar 9i $engal. In
centru i(portant 7l constituia Iniversitatea 'OlandO care ini5ial doar a ur(8rit 9i nu a
produs (i9c8rile tantrice2 pentru ca apoi s8 devin8 un pro(otor al acestui tip de
udis( p:n8 7n secolul al [I;lea. Fncep:nd cu secolul al [III;lea2 tantris(ul udist din
India a su+erit o regresiune2 la +el ca 7ntreg udis(ul indian. ,u presiunea ar(atelor
isla(ice2 6a)ra4ana din India a +ost asorit8 de tantris(ul %indus2 iar spa5iul ei de
dezvoltare s;a (utat 7n 1iet2 unde s;a conservat p:n8 ast8zi. Cu toate acestea
tantris(ul udist indian di+er8 de cel tietan 7n anu(ite privin5e.
6.3 Declinul udis(ului 7n India
Inii c8l8tori c%inezi care au +8cut incursiuni p:n8 7n India 7ntre secolele al I6;lea 9i al 6II;
lea d.<r. au contriuit prin descrierile lor la deter(inarea sc%i(8rilor petrecute 7n
cadrul udis(ului indian. De exe(plu2 Ra%sien relateaz8 progresele udis(ului 7ntre
3##;4132 7n ti(p ce dou8 sute de ani (ai t:rziu2 I C%ing 9i <suan;C%ang constat8 o
dec8dere ui(itoare a acestei religii. "egresul este explicat 7n parte de nu(eroasele
invazii din exterior c:t 9i de asi(ilarea udis(ului 7n %induis( nu doar datorit8 unei
relative ase(8n8ri a doctrinei2 ci 9i pentru +acilit85ile pe care un o( oi9nuit le avea 7n
societatea indian8 dac8 era %indus. 3tacurile cuceritorilor (usul(ani 9i persecu5iile
acestora au reprezentat lovitura +inal8 a udis(ului retez:nd orice 9ans8 de rena9tere.
C8lug8rii udi9ti au +ost uci9i sau goni5i 7n 'epal sau 1iet2 (8n8stirile au +ost
pr8date2 iliotecile au +ost arse2 iar (ulte din l8ca9urile religioase au +ost distruse.
C:nd I(periul $ritanic a ocupat India2 udis(ul disp8ruse co(plet de pe teritoriul ei.
!. /rincipalele tradi5ii
Cel (ai co(un (od de a 7(p8r5i 9colile udiste este prin studierea li(ilor canoanelor
existente -(a)oritatea scrise 7n pali2 tietan82 (ongolez8 sau c%inez82 de9i exist8 9i
texte ar%aice scrise 7n sanscrit8 9i sanscrit8 udist8 %irid8.. 3ceast8 diviziune este
util8 pentru scopurile practice2 dar nu corespunde 7n totalitate cu 7(p8r5irea +ilozo+ic8
sau doctrinar8 a udis(ului. Fn ciuda nu(eroaselor di+eren5e2 ra(urile udiste au 9i
puncte co(une:
1oate 7l accept8 pe $udd%a ca pe un 7nv858tor.
1oate au adoptat Calea de (i)loc2 Degea condi5ionis(ului2 Cele patru adev8ruri noile 9i
Calea cu opt ra5e.
1oate cred c8 at:t (e(rii laicatului c:t 9i c8lug8rii pot s8 ur(eze calea spre ilu(inare
-od%i..
1oate consider8 statutul de $udd%a ca +iind cea (ai i(portant8 do:ndire.
!.1 $udis(ul sudic -1%eravada.
Fn )urul anului 25& 7.<r.2 datorit8 apari5iei unor p8reri contradictorii privind religia2 regele
3so?a alc8tuie9te cel de;al treilea consiliu udist (enit s8 pun8 ordine 7n cadrul
co(unit85ii 9i s8 produc8 un text de+initiv al cuvintelor lui $udd%a. Condus de
0oggaliputta 1issa2 consiliul include printre scrierile sacre 9i Eat%avatt%u2 un text
care co(ate 9colile dizidente 9i nu le consider8 cu adev8rat udiste. Cu aceast8
ocazie2 udi9tii ortodoc9i ai 9colii sud;indiene 6i%a))avOda sus5in c8 pri(ul pas spre
elierare se realizeaz8 prin experien58 proprie 9i ra5iona(ent critic 9i nu prin credin58
oar8. 6i%a))avOda va su+eri treptat o pr8u9ire 7n India2 dar ra(ura sa din ,ri
Dan?a 9i 3sia de ,ud;=st supravie5uie9te 9i ast8zi su nu(ele 1%eravada. ,cripturile
sale2 Canonul /ali2 vor +i scrise 7n insula Ce4lon -,ri Dan?a. 7n ultiul secol 7.<r.
1%eravadinii a+ir(8 c8 9colile rivale ,arvOstivada 9i D%ar(agupta?a au +ost
reproate de consiliu2 cu toate c8 D%ar(agupta?a este considerat8 de unele surse
c%iar o grupare inerent8 6i%a))avadei. 3ceste dou8 9coli 9i;au exercitat in+luen5a 7n
nord;vestul sucontinentului 9i 7n 3sia Central8 9i este +oarte proail ca ele s8 +i
contriuit la apari5ia 0a%a4anei2 7nv858turile lor +iind conservate de 9colile
(a%a4aniste.
0ult ti(p tradi5ia 1%eravada a crezut c8 li(a pali2 li(a canonului2 este identic8 cu
(Ogad%U2 dialectul estic al regatului 0agad%a2 vorit de $udd%a. Cu toate acestea2
co(para5iile lingvistice dintre li(a pali a Canonului 9i =dictele lui 3so?a nu
con+ir(8 ipoteza2 ci di(potriv8 relev8 di+eren5e se(ni+icative. Cea (ai (are
si(ilitudine 7ntre cele dou8 li(i este g8sit8 7ntr;o +or(8 conta(inat8 de dialect a
=dictelor 9i scris8 pe o roc8 din >u)arat2 7n apropierea 0un5ilor >irnar.
Cuv:ntul K1%eravadaK provine din pali 9i se traduce prin KDoctrina celor $8tr:niK sau
KDoctrina 3ntic8K. $udis(ul t%eravadin 7ncura)eaz8 +ructi+icarea +acult85ilor
(entale2 dezvoltarea s8n8toas8 a (in5ii 9i cere ocolirea +actorilor care ar putea
tulura luciditatea ei -ca alcoolul sau sustan5ele %alucinante.. 0etoda de controlare a
con9tiin5ei 9i de antrenare a (in5ii este (edita5ia. ,copul practicilor este atingerea
'irvaneiW'ianei2 cel (ai 7nalt nivel spiritual2 9i elierarea de su+erin58. Fnv858turile
1%eravadei spun c8 experien5a su+erin5ei este cauzat8 de p:ng8ririle (in5ii: l8co(ia2
aversiunea 9i a(8girea -iluzia.2 iar liertatea poate +i o5inut8 prin aplicarea celor
patru adev8ruri noile 9i 7n special a c8ii cu opt ra5e. Ncoala 1%eravada 79i azeaz8
doctrina exclusiv pe Canonul /ali 9i pe co(entariile acestuia. Colec5iile ,utta 9i
6ina4a ale Canonului sunt considerate de cercet8torii (oderni cea (ai ti(purie
variant8 a literaturii udiste 9i sunt acceptate ca +iind autentice de toate ra(urile
udis(ului.
$udis(ul 1%eravada este r8sp:ndit ast8zi 7n +or(8 (a)oritar8 7n ,ri Dan?a2 04an(ar
-$ir(ania.2 Daos2 1%ailanda 9i Ca(ogia 9i 7n (ici por5iuni din C%ina2 6ietna(2
$anglades% 9i 0ala4sia. =ste 7n continu8 cre9tere 7n =uropa 9i 3(erica.
!.2 $udis(ul estic -0a%a4ana.
Rigurin8 c%inezeasc8 de por5elan a K\ei5ei 0ilostenieiK2 >uan4in2 dat:nd din perioada
dinastiei 0ing.
,tatuia zei5ei /ra)QOpOra(itO2 personi+icarea 7n5elepciunii transcendentale -,ing%asari2
Mava =stic8..
0a%a4ana -0arele 6e%icul. este o credin58 di(ensionat8 la nivel cos(ic -de aici 9i atriutul
K(areK. 9i s;a n8scut prin adoptarea unor texte adi5ionale despre care se spune c8
dep89esc sensul canonului originar 1ripita?a. 0a%a4ana trece peste idealul
t%eravadin al lep8d8rii durerii 9i al revela5iei personale a ar%a5ilorC ea 7l 7nal58 pe
$udd%a la statutul unei divinit85i eterne2 o(niprezente 9i o(nisciente 9i creeaz8 un
panteon de +iin5e cvasi;divine2 od%isattva2 care se dedic8 autoper+ec5ion8rii2
7n5elepciunii supre(e 9i iz8virii 7ntregii lu(i -oa(eni2 ani(ale2 spirite 9i zei.. /rin
renun5area la 'irvana i(ediat82 od%isattva 79i 7nsu9e9teo (isiune (esianic8.
0a%a4ana +ace din $udd%a un o(;zeu idealizat 9i din od%isattva o excelen58
universal8. Ideologia acestei ra(uri a udis(ului se opune concep5iei t%eravadine
care las8 s8 se 7n5eleag8 c8 ilu(inarea este un proces personal2 individualizat2 c%iar
egocentric2 ci vrea s8 reverse asupra lu(ii 7ntregi taina revela5iei.
$udis(ul (a%a4anist se +unda(enteaz8 pe co(pasiunea in+init8 9i universal8 -(a%a;
?aruna. a non;egoului 9i pe voin5a -od%icitta. unui od%isattva de a o5ine Ktrezirea
(in5iiK -caracteristic8 st8rii de $udd%a. 9i cunoa9terea necesar8 conducerii +iin5elor
spre 'irvana. 3lte ele(ente constitutive ale doctrinei sunt vacuitatea sau vidul
-sun4ata.2 dezv8luirea interioar8 a unei spiritualit85i per+ecte -pra)napara(itaC 7n
traducere: Kper+ec5iunea 7n5elepciuniiK. 9i $udd%a;d%atu -e(rionul ne(uritor2
tat%agatagar%a2 al 7nv858turii udiste (o9tenit de +iecare +iin58.. Con+or( sutrelor
(a%a4aniste2 7nv858turile despre tat%agatagar%a reprezint8 apogeul d%ar(ei
udiste2 cea (ai 7nalt8 reprezentare a 3dev8rului. 0a%a4ana poate uneori trans(ite o
viziune (istic8 aspura lui $udd%a 9i a D%ar(ei sale 9i poate contura o +or(8 de
panteis( a+lat 7n straturile (intale2 cognitive.
/e l:ng8 canonul 1ripita?a2 un nu(8r considerail de sutre reinterpreteaz8 7ntr;un (od
original doctrina pri(ar8 a udis(ului. 6arietatea acestor surse va duce 7ns8 la
dezacorduri privind gradul de autoritate pe care 7l ocup8.
$udis(ul 0a%a4ana cuprinde dou8 categorii: udis(ul estic 9i udis(ul nordic. Cu toate
acestea2 exist8 o tendin58 de a asocia 0a%a4ana doar cu udis(ul estic 9i de a
considera udis(ul nordic2 care integreaz8 ele(entele tantrice ale 6a)ra4anei2 o
ra(ur8 separat8. Fntr;adev8r cele dou8 tipuri de udis( di+er8 +oarte (ult.
$udis(ul estic este practicat 7n C%ina2 Maponia2 Coreea2 ,ingapore2 o parte din "usia 9i
(a)oritatea 6ietna(ului.
$udis(ul nordic este practicat 7n 1iet2 regiunea <i(ala4an8 9i 0ongolia 9i va +i tratat 7n
acest articol (ai )os2 separat de 0a%a4ana.
!.3 $udis(ul nordic -6a)ra4ana.
1ineri c8lug8ri udi9ti de la 08n8stirea Drepung din 1iet.
De9i se azeaz8 +oarte (ult pe siste(ul doctrinar al 0a%a4anei2 udis(ul tieto;(ongolez
este deseori nu(it 6a)ra4Ona sau KCalea de Dia(antK -alte nu(e alternative sunt
0antra4Ona2 1antra4Ona2 udis(ul tantric sau udis(ul ezoteric.. 3ceast8 ra(ur8
religioas8 accept8 toate conceptele de az8 ale 0a%a4anei2 cu( ar +i vacuu(;ul
-sun4ata. 9i adev8rata +iin58 a lucrurilor -tat%ata.2 dar include de ase(enea o ga(8
larg8 de te%nici spirituale +8cute s8 intensi+ice via5a spiritual8 udist8. O co(ponent8
speci+ic8 6a)ra4anei este acu(ularea de energie +izic8 9i psi%ic8 cu scopul dezvolt8rii
capacit85ilor con9tientului 9i ale celor de concentrare. 3ceste st8ri pro+unde sunt
capaile s8 conduc8 e+icient o(ul p:n8 la condi5ia de $udd%a. Rolosind aceste te%nici
se spune c8 un udist poate atinge condi5ia de $udd%a ti(p de o via58 sau2 (ai pu5in2
doar pentru trei ani. /rin (edita5ie se spune c8 practicantul se une9te cu universul2
prin identi+icarea consustan5ialit85ii lui cu restul lu(ii. De ase(enea el identi+ic8 o
leg8tur8 cu +iin5ele superioare ca udd%a 9i od%isattva 9i 7(pru(ut8 +or5ele
supranaturale a acestora pentru a 7nlesni revela5ia. 0edita5ia este a)utat8 de di+erite
ele(ente (agice: +or(ule sacre -(antra sau d%arani. care sunt ori nu(e de zei2 ori
silae -i)a. sau cuvinte si(olice2 ce treuie rostite 7n (od repetat2 (i9c8ri ritualice
ale (:inii -(udra. 9i di+erite pictogra(e circulare 9i diagra(e -(andala. desenate pe
p:nz82 piatr82 (etal sau p8(:nt2 +olosite pentru sporirea concentr8rii.
O alt8 particularitate se(ni+icativ8 a 6a)ra4anei este autoritatea unui la(a2 un (aestru
spiritual ase(8n8tor guru;ului din %induis(. 6a)ra4ana se azeaz8 pe rela5ia inti(82
i(ediat8 dintre 7nv858tor 9i discipol2 pe revelarea tantrelor de c8tre un (aestru 7n
ur(a unul proces ini5iatic. Fn ceea ce prive9te scripturile2 6a)ra4ana recunoa9te at:t
scrierile t%eravadine c:t 9i pe cele (a%a4aniste2 dar le 7ncununeaz8 cu o colec5ie de
tantre udiste2 dintre care unele sunt incluse 9i 7n literatura udist8 c%inez8 sau
)aponez8.
*. ,itua5ia prezent8 a udis(ului
/ri(ele dou8zeci de state 7n +unc5ie de nu(8rul credincio9ilor udi9ti.
'u(8rul actual al udi9tilor variaz8 7ntre 23& 9i 5&& de (ilioane2 cu toate c8 su(a de 35& de
(ilioane este 7n general acceptat8 ca +iind cea (ai verosi(il8G24H. 3ceast8 discrepan58
de date de(ogra+ice se datoreaz8 +aptului c8 7n (ulte 58ri credincio9ii 79i expri(8
adeziunea at:t udis(ului c:t 9i unor credin5e populare -sau c%iar altor religii.2
oscil:nd 7ntre practicile celor dou8 tipuri de siste(e religioase sau 7(in:ndu;le.
3st+el exist8 Kudis( t%ailandezK2 Kudis( sri;lan?ezK2 Kudis( singalezK2 etc.2
considerate de unii coruperi ale udis(ului pri(ar. De ase(enea2 unii credincio9i +ac
gre9eli de interpretare ale acestei religii +ie pornind de la lucr8rile sacre 9i negli):nd
punerea lor 7n aplica5ie2 +ie dezvolt:ndu;se practic +8r8 a avea o az8 canonic8. Cu
toate acestea2 nu(8rul aderen5ilor este considerail plas:nd udis(ul pe pozi5ia a
cincea 7n clasa(entul celor (ai 7nsu9ite religii dup8 cre9tinis(2 isla(2 %induis( 9i
religia tradi5ional8 c%inez8.
$udis(ul nu are o li(8 sacr8 co(un8 pentru toate +or(ele sale: t%eravadinii utilizeaz8
texte din li(a pali2 udi9tii est;asiatici +olosesc c%ineza2 iar udi9tii tietani tietana.
Odat8 a)unse 7n Occident2 7nv858turile celor trei ra(uri ale udis(ului 9i scrierile
sacre sunt transpuse 7n li(ile locale.
*.1 $udis(ul 7n di+erite regiuni
$udis(ul 7n ,ri Dan?a
,tupa "uYanveli ,a4a din 3nurad%apura2 ,ri Dan?a.
Riind 5ara unde udis(ul a avut cea (ai (are longevitate 9i unde 9i;a conservat cel (ai
(ult ti(p statutul de religie a (a)orit85ii2 ,ri Dan?a a 7(r85i9at aceast8 credin58
7nc8 din secolul al II;lea 7.<r. con+or( unor cronici ca Dipava(sa 7n ur(a ac5iunilor
(isionare ale c8lug8rului 0a%inda2 +iul lui 3so?a. 3st8zi !&] din popula5ie este
udist82 cei (ai (ul5i dintre ei +iind adep5ii ra(urii 1%eravada2 care de alt+el are 9i o
ogat8 tradi5ie 7n aceast8 insul8. Canonul /ali de exe(plu2 autoritatea supre(8 a
t%eravadinilor2 a +ost transpus 7n +or(8 scris8 7n ,ri Dan?a 7n )urul anilor 3& 7.<r. O
legend8 spune c8 ,ang%a(itta2 +iica lui 3so?a a adus pe insul8 o ra(ur8 din Copacul
Ilu(in8rii -sau Copacul $od%i G25H .2 a s+in5it locul 9i a plantat;o la 3nurad%apura.
$udis(ul 7n 1iet
$udis(ul tietan se di+eren5iaz8 +oarte (ult de celelalte +or(e ale udis(ului. Riind
tradi5ional a+iliat 0a%a4anei prin scopul de a o5ine condi5ia de udd%a pentru a
eliera se(enii de su+erin582 el cuprinde 9i ritualurile (agice 9i ezoterice ale
6a)ra4anei. Degendele spun c8 ele(entele udiste au p8truns 7n 1iet 7n ti(pul Kcelui
de;al 2*;lea regeK2 1%ot%ori '4antsen -sec. al 6;lea.2 care se pare c8 a +ost un
conduc8tor local din valea Xarlung. Istoria legendar8 revel8 (ulte aspecte inedite2
(iraculoase2 7n ti(pul do(niei acestei c8petenii -se spune c8 din cer c8deau volu(e
sacre2 lovind acoperi9ul regelui2 etc..2 dar e posiil ca aceste (ituri s8 ai8 9i un suport
real: venirea (isionarilor udi9ti.
$udis(ul 7n C%ina
,tatuie (a%a4anist8 a lui $udd%a din perioada dinastiei c%ineze 1ang2 provincia <eei2 cca.
65& d.<r.
$udis(ul a p8truns 7n C%ina la pu5ine secole de la decesul lui $udd%a2 7ntr;o perioad8 c:nd
taois(ul 9i con+ucianis(ul do(inau acest teritoriu ase(8n8tor Indiei prin vastitate 9i
diversitate cultural8. Da 7nceput nu a acaparat (ul5i adep5i 7n C%ina2 7ns8 7ncep:nd cu
secolul al II;lea d.<r. 79i l8rge9te co(unitatea datorit8 unor oarecare si(ilarit85i cu
taois(ul 9i a u9urin5ei cu care 7nv858turile erau receptate. 3st8zi C%ina are cel (ai
(are nu(8r de adep5i ai religiei udiste -de9i greu de stailit2 nu(8rul s;a aproxi(at
la cca. 1&2 (ilioane G26H.2 (a)oritatea +iind (a%a4ani9ti: cei din est sunt Kudi9ti est;
asiaticiK sau K(a%a4ani9ti c%ineziK2 iar cei din centru2 din nord 9i din 1iet sunt
Kudi9ti tietaniK sau K(a%a4ani9ti tietaniK. Instaurarea co(unis(ului 7n C%ina 9i
1iet a 7(piedicat dezvoltarea lier8 a acestei religii prin 7nc%iderea (8n8stirilor 9i
aolirea oric8ror +or(e de cere(onii religioase pulice.
$udis(ul 7n 1%ailanda
Cu #5 ] din popula5ie 7(p8rt89ind credin5a udist82 1%ailanda este 5ara 7n care aceast8
religie are cea (ai (are densitate de(ogra+ic8. $udis(ul t%ailandez este t%eravadin2
dar integreaz8 9i ele(ente regionale +olclorice cu( ar +i venerarea str8(o9ilor. ,e
prezu(8 +8r8 dovezi concrete c8 udis(ul a p8truns pentru pri(a oar8 7n aceast8
zon8 7n secolul al III;lea 7.<r. (ul5u(it8 (isionarilor regelui 3so?a. 3r%itectura
religioas8 se caracterizeaz8 prin stupe 7nalte poleite cu aur. Ca 7n (a)oritatea 58rilor
t%eravadine2 udis(ul 7n 1%ailanda este reprezentat de autoritatea c8lug8rilor2 care
p:n8 7n a doua )u(8tate a secoului al [[;lea2 79i 7ncepeau voca5ia la opt ani slu)ind la
un te(plu ca de? Yat -Kcopil de te(pluK.. /rincipalul (otiv pentru a deveni un de?
Yat este de a acu(ula o educa5ie de az8 prin citirea2 scrierea 9i (e(orarea textelor
sacre c:ntate 7n di+erite ritualuri. De aceea te(plele rurale -Yat. au servit ca o
structur8 de az8 7n instruirea ele(entar8 a popula5iei. 3st8zi ele cedeaz8 teritoriu
aparatului educa5ional condus de guvern de9i 7nc8 79i exercit8 do(ina5ia cu pregnan58
7n unele zone.
$udis(ul 7n Maponia
Ein?a?u;)i2 Kte(plul pavilionului de aurK2 a+lat 7n E4oto2 Maponia
$udis(ul 0a%a4ana a +ost adus 7n Maponia din Coreea 7n secolul al 6I;lea d.<r G2!H ca o
consecin58 a contactelor cu lu(ea central;asiatic8 prin Dru(ul 08t8sii. ,;a i(pus
rapid 7n ar%ipelag datorit8 volu(inosului canon religios2 a corpului doctrinar
elaorat2 a clerului ine organizat 9i a tradi5iei 7n+loritoare 7n art8 9i ar%itectur82
caracteristici de care credin5a auto%ton8 )aponez82 9intois(ul2 ducea lips8.
,uperioritatea net8 a udis(ului nu a exclus o si(ioz8 cu religia tradi5ional82 ci
di(potriv82 $udd%a a devenit 7n scurt un zeu 9intoist -?a(i.. $udis(ul )aponez a
(arcat istoria udis(ului interna5ional prin diverse 9coli tradi5ionale2 cele (ai
i(portante +iind proail cele dou8 din perioada Ea(a?ura -11*5;1333. 9i anu(e
Ncoala 3(idist8 a /8(:ntului /ur2 pro(ulgat8 de >ens%in 9i artriculat8 de unii
c8lug8ri ca <^nen2 care insist8 asupra salv8rii prin credin5a 7ntr;un udd%a celest
nu(it 3(ita%a 9i consitituie cea (ai (are sect8 udist8 din Maponia -9i poate c%iar
din 3sia. 9i Ncoala \en2 cu un caracter (ult (ai +ilozo+ic2 care a +ost adoptat8 de
clasele noiliare )aponeze 9i a avut un i(pact i(ens asupra culturii Maponiei. Fn
perioada na5ionalis(ului )aponez ce a precedat cel de;al doilea r8zoi (ondial2
udis(ul a +ost privit cu ostilitate ca un ele(ent exterior ce pericliteaz8 valorile
tradi5ionale 9i s;a 7ncercat2 de9i +8r8 succes2 o dislocare a 9intois(ului din udis(.
3st8zi Maponia nu(8r8 peste *# de (iloane de udi9ti -aproape 5& ] din popula5ie.2
+iind a doua 5ar8 din lu(e dup8 C%ina 7n ceea ce prive9te l8rgi(ea co(unit85ii
udiste.
$udis(ul 7n 0ongolia.
08n8stire de la(a 7n 1setserleg2 0ongolia
Ror(a udist8 instituit8 7n 0ongolia este cea a udis(ului tietan. 0ongolezii tradi5ionali
venerau cerul 9i pe str8(o9i 9i erau adep5ii unui 9a(anis( nord;asiatic. Fn anul 15!*2
3ltan E%an2 vr:nd s8 uneasc8 su conducerea sa nea(ul (ongol2 a pactizat cu liderul
unei secte udiste tietane o+erindu;i 9colii sale protec5ie 7n sc%i(ul legiti(it85ii
religioase. Diderul a pri(it titlul de Dalai Da(a -adic8 de 7nv858tor spiritual supre(C
7n traducere expresia 7nsea(n8 Kla(a oceanuluiK.2 pe care 7l poart8 9i succesorii s8i
de ast8zi. 3ltan E%an (oare pu5in ti(p (ai t:rziu2 7ns8 secta udist8 >elug se
r8sp:nde9te 7n 7ntreaga 0ongolie. $udis(ul (ongolez co(in8 0a%a4ana cu
ritualurile tantrice 9i practicile tietane tradi5ionale 9i este coordonat de la(a2 lideri
spirituali si(ilari unor guru %indu9i. Fn perioada 1#24;1##&2 (ani+estarea religioas8
7n aceast8 5ar8 a +ost sting%erit8 de regi(ul co(unist -de alt+el 0ongolia a +ost pri(a
5ar8 udist8 care a trecut la co(unis(..
$udis(ul 7n India
Dup8 extinc5ia udis(ului de pe teritoriul indian din secolul al [III;lea2 aceast8 religie tinde
s8 se 7ntoarc8 la origini aia 7n 1*#12 prin ini5iativa unui (entor sri;lan?ez2 3nagari?a
D%ar(apala care +ondeaz8 0a%a $od%i ,ociet4. 3ceast8 societate construie9te (ulte
te(ple 9i (8n8stiri -vi%ara. 7n India2 inclusiv cea din ,arnat%2 locul pri(ei predici a
lui $udd%a 9i se ocup8 cu pro(ovarea udis(ului 7n peninsul8. Fn 1*#22 Eripasaran
0a%ast%avir creeaz8 o nou8 organiza5ie2 $engal $udd%ist 3ssociation2 av:nd acelea9i
scopuri. O alt8 (i9care pro;udist8 este aceea a indienilor +8r8 cast8 -dalit sau paria.
ini5iat8 7n ani 1*#& de reprezentan5i ai acestei clase2 I4ot%ee 1%ass2 $ra%(ananda
"edd4 9i D%ar(ananda Eosa(i. Fn 1#562 prin convertirea liderului dalit $. ".
3(ed?ar la udis(2 (ul5i dintre partizanii lui au +ost i(pulsiona5i s8 7i i(ite gestul.
0edita5ia udist8 6ipassana acapareaz8 tot (ai (ul5i a(atori (ai ales 7n India2 dar
9i 7n 58rile occidentale. Fn prezent2 7n India sunt 12;1! (ilioane de udi9ti.
#. ,i(olurile udiste
"oata d%ar(ei -D%ar(ac%a?ra.2 unul din cele (ai i(portante si(oluri udiste. Cele opt
spi5e 7n+85i9eaz8 calea cu opt ra5e2 iar cele trei +rag(ente 7ntrep8trunse din centru
reprezint8 $udd%a2 D%ar(a -7nv858tura. 9i ,ang%a -co(unitatea..
0ulte din si(olurile udiste treuie s8 +ie raportate la cultura 9i popula5ia de la care
provin. De aceea c:teva si(oluri sunt legate de India antic8 9i pot +i g8site de
ase(enea 7n religia %indus82 de9i cu un sens cu totul di+erit. ,e spune c8 $udd%a
re+uza s8 +ac8 din i(aginea sa un oiect de cult2 deoarece aceasta ar +i dus la o
apoteoz8 inutil8 a sa2 +8r8 leg8tur8 cu 7nv858turile r8sp:ndite2 alter:nd sensul lor. =l
considera caduc8 venerarea zeit85ilor 9i a idolilor. De aceea2 pentru a;l si(oliza pe
$udd%a 7n arta ti(purie s;au utilizat di+erite (otive religioase cu( ar +i: roata cu opt
spi5e2 copacul od%i2 ur(a de picior a lui $udd%a2 tronul gol2 olul de cer9it 9i leul. Cu
toate acestea2 (ai t:rziu2 (ai ales datorit8 artei gand%ara de origine elensitic82
$udd%a va +i transpus 7n i(agine antropo(or+82 iar statuile sale reprezent:ndu;l 7n
di+erite ipostaze -(ai ales cea a (edita5iei. vor +i venerate de credincio9ii udi9ti. ,8
analiz8( 7ns8 pri(ele si(oluri. D%ar(ac%a?ra sau roata cu opt spi5e se traduce prin
Kroata adev8rului 9i a legiiK -d%ar(a Z adev8rWlege2 c%a?ra Z roat8. 9i si(olizeaz8
cele opt c8r8ri ale dru(ului ce duce spre ilu(inare. Copacul $od%i este copacul su
care $udd%a a c8p8tat ilu(inarea2 iar venerarea lui 9i a +runzei sale era una +ireasc82
7ntruc:t cultura indian8 avea de)a 7n acea perioad8 un cult al arorilor. 1ronul este o
re+erire at:t la o:r9ia regal8 a lui ,idd%arta >auta(a2 dar 9i a ideii de regalitate
spiritual8. C:teodat8 aza tronului este decorat8 cu lei 9i c8prioare2 a(:ndou8
ani(alele +iind asociate d%ar(ei udiste. Deul este unul din cele (ai potente si(oluri
udiste. 1radi5ional asociat cu regalitatea2 puterea 9i +or5a2 acest ani(al nu dezv8luie
doar originea lui $udd%a2 ci 9i calitatea 7nv858turilor sale nu(ite c%iar uneori
K"8getul DeuluiK. Ir(a de picior se(ni+ic8 prezen5a +izic8 a Ilu(inatului. /ovestea
spune c8 7nainte de a (uri2 $udd%a a l8sat o ur(8 de picior l:ng8 Eusinara2 ca
a(intire a vie5ii lui carnale pe p8(:nt. $olul de cer9it a(inte9te de o istorisire ce a
avut loc la scurt ti(p 7nainte de ilu(inarea lui >auta(a2 c:nd o +e(eie nu(it8 ,u)ata
i;a o+erit acestuia un ol cu lapte 9i orez. Fn acea vre(e $udd%a practica austeritatea
9i (:nca extre( de pu5in2 dar 7n (e(entul pri(irii olului 9i;a dat sea(a c8 7i treuie
energie pentru a o5ine revela5ia ulti(8. Dup8 od%i2 >auta(a a aruncat ce (ai
r8(8sese 7n ol2 pentru a si(oliza renun5area la posesiile (ateriale. 3st+el el g8se9te
calea de (i)loc 7ntre austeritatea extre(8 9i ata9a(entul +a58 de via582 iar olul
se(ni+ic8 toc(ai aceast8 +ilozo+ie precu( 9i (odul de via58 al c8lug8rilor udi9ti. In
si(ol care a ap8rut (ai t:rziu este cel al oc%ilor lui $udd%a des aplica5i (ai ales pe
stupele din 'epal. =i sunt 7ndrepta5i 7n toate cele patru direc5ii suger:nd o(niscient5a
lui $udd%a. Cele trei re+ugii ale udi9tilor -$udd%a2 D%ar(a 9i ,ang%a. 9i;au g8sit
reprezentarea prin trei i)uterii sau printr;o i)uterie 7ntreit8.
#.1 D8ruirea
3 +ace daruri este o practic8 co(un8 7n lu(ea udist8. Riecare cadou +8cut are o
se(ni+ica5ie aparte: de exe(plu o+erind lu(in8 cuiva 7i 7ndep8rtezi 7ntunericul
ignoran5ei 9i o+erindu;i t8(:ie 7i a(eliorezi co(porta(entul etic. Con+or(
udis(ului2 a o+eri este o (etod8 un8 7(potriva l8co(iei 9i a ata98rii de ceva. Fn
1iet d8ruirea se rezu(8 7n principal la opt cadouri care au un anu(it si(olis(:
O+erind un ol cu ap8 pentru cur85area +e5ei 9i gurii con+eri noroc. 3cest ol reprezint8
+ocalizarea tuturor condi5iilor 9i cauzelor pozitive care vor genera e+ecte de aceeas9i
natur8.
O+erind un ol cu ap8 pentru picioare trans(i5i puri+icare. ,p8larea picioarelor reprezint8
cur85area de ?ar(a negativ8.
O+erind +lori si(olizezi generozitatea 9i desc%iderea ini(ilor.
O+erind t8(:ie 7ntrupezi principiile (orale 9i disciplina.
O+erind lu(in8 a(inte9ti de stailitate2 claritate2 r8dare 9i 7ndep8rtezi ignoran5a.
O+erind par+u( trans(i5i perseveren58 9i e+ort voluntar.
O+erind (:ncare d8ruie9ti sa(ad%i2 un +el de nectar ce %r8ne9te (intea.
O+erind instru(ente (uzicale con+eri 7n5elepciune. Fn udis(2 sunetul reprezint8
7n5elepciune deoarece 7n5elepciunea este o +acultate superioar8 a (in5ii care o
penetreaz8 a9a cu( sunetul str8punge lu(ea +eno(enal8.
In alt tip de cadouri ce se poate o+eri este cel al celor cinci calit85i ale ucuriei. 3cestea
si(olizeaz8 cele cinci si(5uri u(ane -oglida ; vizualul2 l8uta ; auditivul2 t8(:ia ;
ol+activul2 +ructul ; gustul2 (8tasea ; tactilul.2 7ns8 ucuria de a +ace contact cu ele nu
este una conta(inat82 degradat82 ci una pur8 9i 7n8l58toare.
#.2 Cele opt si(oluri de un augur
Cele opt si(ouri de un augur -sanscrit8: 3s%ta(angala. sunt un set de si(oluri +oarte
populare 7n 1iet2 care se 7nt:lnesc deseori 7n arta tradi5ional8 9i religioas8 a acestei
58ri. 3cestea sunt:
I(rela sau parasolul ; si(olizeaz8 regalitatea 9i og85ia2 dar 9i protec5ia +a58 de
ele(entele v8t8(8toare ca oala2 ostacolele2 urgiile naturii2 etc.
Cei doi pe9ti de aur ; la 7nceput erau si(olurile r:urilor >ange 9i Xa(una2 dar pot
repre4enta norocul pentru %indu9i2 )aini9ti 9i udi9ti. Fn cadrul udis(ului2 ei
dezv8luie c8 +iin5ele care practic8 d%ar(a nu treuie s8 se tea(8 c8 se vor scu+unda 7n
oceanul su+erin5ei2 ci c8 pot s8 (igreze lier -s8;9i aleag8 rena9terea. ca pe9tii 7n ap8.
6asul cu co(ori ; este si(olul og85iilor ino(raile care pot +i g8site 7n 7nv858turile
udiste. De ase(enea se(ni+ic8 via58 lung82 og85ie 9i prosperitate.
Rloarea de lotus ; este co(pleta puri+icare a trupului 2 voririi 9i (in5ii 9i 7n+lorirea +aptelor
curate 7n procesul elier8rii. Dotusul red8 condi5ia u(an8: el cre9te din noroi
-sa(sara.2 a)unge la supra+a5a apei -puri+icare. 9i produce o +loare (inunat8
-ilu(inare.
,coica ; +olosit8 9i drept corn de su+lat2 se(ni+ic8 ad:ncul2 departe;(erg8toarul 9i
(elodiosul ecou al d%ar(ei.
'odul in+init ; este o diagra(8 geo(etric8 care si(olizeaz8 natura realit85ii unde totul se
a+l8 7n raport cu totul2 cre:nd o re5ea de ?ar(a. 'eav:nd nici 7nceput nici s+:r9it2
nodul red8 9i 7n5elepciunea in+init8 a lui $udd%a 9i unitatea co(pasiunii 9i a
7n5elepciunii. 3lt8 se(ni+ica5ie este caracterul iluzoriu al ti(pului.
,tindardul victoriei ; sugereaz8 triu(+ul 7nv858turii udiste asupra (or5ii2 ignoran5ei 9i
dizar(oniei
"oata D%ar(ei sau D%ar(ac%a?ra ale c8rei se(ni+ica5ii au +ost precizate (ai sus.
In si(ol (ult (ai recent este steagul interna5ional al udis(ului. "edactat 7n 1**& de
<enr4 ,teele Olcott2 un )urnalist a(erican2 a +ost ridicat pentru pri(a dat8 7n ,ri Dan?a 7n
anul 1**5 9i a devenit un si(ol al p8cii 9i al credin5ei. ,teagul con5ine cinci culori
si(olice: alastru -pace2 un8tate 9i co(pasiune universal8.2 galen -calea de (i)loc2
(odera5ie2 vacuitate.2 ro9u -virtute2 str8danie2 de(nitate2 exerci5iu.2 al -puritate 9i
elierare. 9i portocaliu -7nv858turi udiste2 7n5elepciune..
$iliogra+ie:
1.YYY.Yi?ipedia.org
2.B$udis(B 3.'. Eocetov
3.YYY.re+erate.ro
4.YYY.in+og%id.co(
5.Delu(eau2 Mean @ B Religiile lumii A2 <u(anitas2 $ucuresti2 1##6
0inisterul =duca5iei 1ineret 9i ,port
al "epulicii 0oldova
Iniversitatea 1e%nic8 a 0oldovei
Facultatea Cadastru Geodezie i Construcii
Catedra Evaluarea i Managementul Imobilului
"e+erat la Riloso+ie
1e(a: $udis(ul
3 e+ectuat:Bastan Anna
FCGC, grua EI!"#"
C%i9in8u 2&&#