Partide și Sisteme Electorale

Partide politice în regimuri

nedemocratice
Partide politice in regimuri nedemocratice

• Functiile sunt diferite:

- mobilizeaza sprijin popular pentru regim
- recruteaza si antreneaza potentiali lideri
- dubleaza sau supravegheaza birocratia
- controleaza/spioneaza populatia
 Regimuri nedemocratice - moderne

Sistem uni-partid, autoritaritar

- stransa legatura intre guvern si partid
- nu sunt admise partide de opozitie
Exemplu:
Corea de Nord
Partide politice in regimuri nedemocratice
Sistem cu partid dominant: un singur partid domina scena politica si aparatul de stat
pentru lungi perioade de timp
– nu sunt interzise partidele de opozitie, dar numai partidul dominant are sanse sa castige alegerile
si sa formeze guvernul (datorita sistemului electoral, controlului asupra mass-media, etc)
– partidele de opozitie sunt informal blocate/hartuite

Exemplu:
Mexic sub dominatia PRI pana in anii ‘90.
Japonia sub dominatia PLD pana in anii ‘90.
Singapore
Turkmenistan
Syria
Vietnam
Laos
Cuba
Iran
Partide politice in regimuri nedemocratice
Sistem cu partid dominant:

Avantaje:
- stabilitate politica
- continuitate politica si de proiect
- eficienta economica
- mobilizare eficenta a societatii pentru proiecte mari
- decizii politice luate repede

Dezavantaje:
- exces de putere
- extinderea coruptiei (daca nu este domnia legii)
- inabusirea societatii civile
 Iran – Sistemul de guvernare
Liderul suprem Adunarea
expertilor
Armata religiosi
Consiliul gardienilor (86, termen de 8 ani)
Garda revolutionara

Presedinte Seful
(ales pentru 4 ani) Majles sistemului
(Parlament) juridic
Cabinet
(290 deputati,
alesi pentru 4 ani) Tribunale
comune
Tribunale
Birocratie revolutionare
Tribunal
Alegatori clerical special
 Iran
• Consiliul gardienilor numeste toti canditatii la
toate functiile politice
– A interzis 2000 candidati la alegerile parlamentare
din 2004
– Femeile au drept de vot si de candida la functii
publice
– Organizatiile civice sunt permise daca nu pun in
discutie legea islamica
 Iran
• Cetatenii iranieni nu isi pot schima in mod
democratic guvernul
– Liderul Suprem este numit pe viata
– Consiliul gardienilor nu este ales
– Competitia pentru alegerile parlamentare este
limitata/controlata
 Singapore
• A fost colonie olandeza si britanica.
• Devine independent in 1959 sub conducerea lui Lee Kuan Yew
(prim-ministru).
• Peoples Action Party (PAP) devine partid dominant.
• A functionat ca si un regim uni-partid pana in 1981. In 1981
Partidul Muncitorulor a castigat un loc in parlament. In 1984 si
1997 doua locuri au fost castigate, unul de Partidul Muncitorilor si
unul de Partidul Popular din Singapore (Singapore People’s Party).
• Pentru a crea echilibru in parlament/legislativ (cu 84 locuri) sunt
numiti aditional pana la 9 membri de la partidele de opozitie (cei 9
sunt cei care au cele mai multe voturi si erau “aprope sa castige un
loc”).
 Singapore
Dominatia PAP
• P. M. Lee Kuan Yew este prim ministru din
1959 pana in 1990 cand devine “ministru
senior”
• Goh Chok Tong este prim-ministru din 1990
pana in 2004.
• In 2004 fiul lui Lee Kuan Yew, Lee Hsien Loong,
devine prim-ministru.
 Egipt
• Devine independent in 1922 (monarhie)
• In 1953 devine republica (Nasser)
• Dupa o perioada neclara in sistemul de partide, in 1962 este
instaurat un sistem uni-partid (Uniunea Araba Socialita/Arab
Socialist Union)
• In 1979, succesorul lui Nasser, Anwar Sadat, incearca sa instituie
un sistem multi-partid, dar comunistii, islamistii si nasseristii sunt
interzisi (nu se pot prezenta la alegeri)
• Intre 1953 si 2012, leadership-ul politic provine din randurile
militarilor. Exista un partid oficial si dominant: Partidul National
Democratic. Nu sunt interzise formal partidele de opozitie (cu
exceptia islamistilor si comunistilor).