Prin sistem de partide se intelege totalitatea partidelor existente in societate, nr,

formatiunilor prezente in Parlament si celor aflate la guvernare. Astfel se combina

dimensiunea cantitativa si cea calitativa.
Pentru ca un sistem sa fie considerat realizat sunt necesare 3 perioade electorale:
Cea mai ampla clasificare a sistemelor de partied a fost propusa de cercetatorul
Italian Sartori identifica urmatoarele tipuri:
1) Sistemul monopartid propriu regimurilor totalitare, pe arena politica este
prezenta o singura formatiune care interzice prin lege existent celorlalti
( fascist – Italia, national fascist - Germania, communist – URSS)
2) Sistemul de partid hegemon – e propriu regimurilor autoritare – puterea e
detinuta de o singura formatiune care formal accepta existent altor partied
de regula sateliti ai detinatorului puterii ( Uzbekistan, Turkmenistan).
3) Sistemul partidului predominant – este unul democratic in societate exista
mai multe formatiuni, insa doar una castiga repetat alegerile detinind
majoritatea absolota ( Suedia – partidul social-democrat, Rusia – Edinaea
Rossia)
4) Sistemul bipartid – UK, SUA, Australia – mai multe formatiuni dintre care 2
sunt mai influente. Fiecare in anumite perioade castiga alegerile cu
majoritate absoluta (SUA – republicani si democrati, UK – laburisti si
conservatori)
5) Sistemul pluralismului moderat – in societate exista mai multe formatiuni iar
in legislative sunt prezente de la 5 la 7, doua dintre ele sunt mai influente
insa nici unul nu obtine majoritatea absoluta, fiind nevoite sa coalizeze cu al
treilea partid in vederea formarii guvernului. (Germania pin ain 2005 Social
Democratii si crestin democratii)
6) Sistemul pluralismului extrem – in legislative acced 10 – 15 formatiuni, nici
una nu are predominare. Este necesara o coalitie mai larga incluzind pina la
5 formatiuni, dar de regula, este instabila (Franta – 1946-1958 s-au schimbat
25 guverne)
7) Sistemul pluralismului atomizat – in societate exista un numar exagerat de
partied politice, in legislative sint prezente peste 20 de formatiuni, unele din
ele fiind antagoniste si unele dintre ele fiind antisystem. Este propriu
societatilor in tranzitie: de la totalitarism la democratie si care nu au adoptat
un model functional.