Parlamenul 

 Parlamentul României este organul reprezentativ

suprem și unica autoritate legiuitoare a României.
Atribuții

 Conform Constituției României, Parlamentul

adoptă legi constituționale, legi organice și legi
ordinare.
Funcționare

 Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să
se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat
adoptat. După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide
definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de
a da o decizie definitivă. 

 În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică,
o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată.
De asemenea, o propunere legislativă poate fi
înaintată și de către un grup de minim 100.000 de
persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din
județele țării.
Ședințele celor două camere se desfășoară
separat, articolul 65 din Constituția României
definind situațiile în care au loc ședințe comune.
Membri

 Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 locuitori,
iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 locuitori.  

     Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții
electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București.
 Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate
partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor
exprimate în baza unui algoritm). În urma alegerilor parlamentare din 9
decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588.
Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute printr-un sistem de
reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale.
Comisii

 Cele 6 comisii comune sunt:

– Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului
parlamentar asupra activității SRI;
– Comisia parlamentară specială pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe;
– Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989;
– Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii
Moldova;
– Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor,
organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
– Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO
Canale de comunicare

    Parlamentul României perminte doar

comunicarea în scris pe format material din partea
cetățenilor.
Istoric

 Convenția de la Paris din 7/19 august 1858[2] a modificat și lărgit principiul de reprezentare
națională , iar prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-
26 mai/4-7 iunie 1864 s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat ca cea de a doua
cameră. La aceștia se adăugau, fără condiții de cens, preoții, institutorii, profesorii, licențiații și
doctorii, precum și cei care practicau profesii liberale și pensionarii cu o pensie anuală de cel
puțin 3.000 lei. Această nouă lege electorală conferă dreptul de vot doar bărbaților de peste 25 de
ani și care aveau un venit anual de peste 100 de galbeni.
Declarația de independență a României din 10 Mai
1877 (citită în Adunarea Deputaților, de către Mihail
Kogălniceanu, cu o zi înainte) și actele de unire de la
sfârșitul Primului Război Mondial au fost printre cele
mai importante documente adoptate de Parlament în
istoria României moderne.
 În perioada 1881 - 1947, România a fost o monarhie parlamentară. 
Din februarie 1938, odată cu instaurarea dictaturii regale a Regelui Carol al II-lea
și în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat,
el fiind lipsit de principalele sale atribuții.
Lista președinților camerelor

    Constituțiile României din 1866, 1923, 1938 precizează că

președinții adunării sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. În timpurile
moderne, ambii președinți ai Camerei Deputaților și ai Senatului sunt
aleși pe toată durata mandatului acelei camere.
Poziția politică a președinților adunării înainte de
dezvoltarea unui sistem modern de partid este arătată
de:
      C (Conservator)

      CM (Conservator moderat)

      LR (Liberal radical)

      LM (Liberal moderat)
Poziția politică a președinților adunării după dezvoltarea sistemului modern
al partidelor politice este notată astfel:

• PNL          • Ind.=Independent

• PNR/PȚB/PNȚ/PNȚCD  • PC

• PCD  • PP

• PND •  PNC 

• FRN • FP

• PMR • FSN/PD/PDL 

• PDSR • ALDE

• USR PLUS • Mil.=Militar

 PNL = Partidul
Național Liberal (din
prezent)/istoric
 Instaurarea monarhiei constituționale (1866), obținerea
independenței de stat (1877), ridicarea României la rang de regat
(1881), Războiul de întregire a neamului și crearea României
Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923, și relansarea
economică după criza din 1929–1933. Este unul dintre
principalele partide din România și totodată cea mai veche
formațiune politică din țară. 

 Din cele 132 de guverne ale României, 33 au fost conduse de

prim-miniștri afiliați acestei formațiuni. 

  Partidul Național Liberal (abreviat PNL) este un partid politic

parlamentar din România, înființat pentru prima dată sub acest
nume la 24 mai 1875.
PNR/PȚB/PNȚ/PNȚCD = Partidul
Național Român/Partidul Țărănesc din
Basarabia/Partidul Național
Țărănesc/Partidul Național Țărănesc
Creștin Democrat
  Partidul Național Român (numit și Partida Națională) a fost
partidul politic care a reprezentat interesele națiunii române din
Transilvania, întregul Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina,
în perioada dualismului.

 Partidul Țărănesc din Basarabia s-a constituit la 23 august / 5

septembrie 1918 la Chișinău.

 Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10

octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din
Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din
Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).    

  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) este un

partid politic de centru-dreapta din România, care se consideră
continuatorul Partidului Național Țărănesc ce a activat în
România între 1926 și 1947.
PCD = Partidul
Conservator-
Democrat
• Partidul Conservator-Democrat a fost
un partid politic din România care a
activat între 3 februarie 1908 și 
21 noiembrie 1922. De-a lungul timpului
a mai purtat următoarele
denumiri: Partidul Democrat, Partidul
Conservator Naționalist sau Partidul
Conservator Unionist.
 PND = Partidul
Naționalist-
Democrat
 PND a reprezentat o provocare slabă pentru forțele politice
mari, fie conservatoare, fie liberale, eșuând în încercarea de a
deveni al treilea cel mai puternic partid al României. Baza sa
de susținere se afla în zonele inferioare ale clasei de mijloc
române și în special prin ideologia lui Cuza, reflectată de
xenofobie, antisemitism economic, și producerism.
FRN = Frontul
Renașterii
Naționale (din 1940
PN; Partidul Națiunii)

• Frontul Renașterii
Naționale a fost un partid
înființat de regele 
Carol al II-lea la data de 
16 decembrie 1938, fiind
primul partid de masă din 
România.
 PCR = Partidul
Muncitoresc Român
(din 1965 PCR; Partidul
Comunist Român)
 Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid
politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării
ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul
Social Democrat Român (istoric). A funcționat în
diferite perioade sub diferite denumiri oficiale:
între 1921-1945 drept Partidul Comunist din
România, și între 1954-1965 drept Partidul
Muncitoresc Român.
 PDSR = Partidul Democrației
Sociale din România
(din 2001 PSD; Partidul
Social Democrat)

• Partidul Social Democrat (PSD) este un partid

 politic parlamentar din România, reprezentant
al social-democrației în Parlamentul României.
PSD este alături de 
aripa democrat-liberală din Partidul Național Li
beral
 formațiunea succesoare a FSN, care se
consideră, totodată, continuatoarea 
mișcării social-democrate de dinaintea
instaurării regimului comunist.
 USR PLUS = Uniunea
Salvați România și
Partidul Libertate,
Unitate și Solidaritate
 Alianță electorală înființată la 2 februarie
2019 între partidele Uniunea Salvați România
(USR) și Partidul Libertate, Unitate și
Solidaritate (PLUS), inițial numită Alianța
2020 USR-PLUS, a fost fondată pentru a
candida împreună la alegerile
europarlamentare din 26 mai 2019. 
 USR-PLUS a fost numele oficial al partidului
Uniunea Salvați România înainte de congresul
din 1 octombrie 2021.
PC = Partidul Conservator
    Partidul Conservator a fost între 1880 și 1918
una dintre cele două forțe politice principalele din
România, cealaltă fiind Partidul Național Liberal.
PP = Partidul
Poporului
• Partidul Poporului a fost un
partid înființat de 
Alexandru Averescu în 1918
 sub numele de „Liga
Poporului".
 PNC = Partidul
Național Creștin

• Partidul Național Creștin a

fost un partid de 
extremă-dreapta în România
 interbelică, cu o politică 
naționalistă și virulent 
antisemită.
  FP = Frontul
Plugarilor
  Frontul Plugarilor a fost o organizație
politică de stânga a țăranilor români,
înființată în ianuarie 1933 la Deva, sub
conducerea lui Petru Groza, cu scopul de
a mobiliza la luptă masele țărănești
pentru apărarea drepturilor și libertăților
lor.
 FSN/PD/PDL = Frontul
Salvării Naționale/Partidul
Democrat/Partidul Democrat
Liberal
 Frontul Salvării Naționale (FSN) a fost
principala formațiune politică formată în
timpul Revoluției din 22 decembrie 1989, sub
conducerea lui Ion Iliescu și a lui Petre
Roman, a cărui conducere, Consiliul FSN a
devenit puterea legislativă și executivă
temporară, însărcinată cu pregătirea primelor
alegeri libere și corecte din România
postcomunistă. 

• Partidul Democrat Liberal (PDL), fostul

Partid Democrat (PD), a fost un partid politic
parlamentar din România.
  ALDE = Alianța
Liberalilor și
Democraților
 În ianuarie 2021, după eșecul de după
alegerile legislative din 2020, PRO România a
întrerupt fuziunea între cele două partide, iar
un an mai târziu s-a anunțat fuziunea între
PNL și ALDE de către Ionuț Stroe. A
intenționat să fuzioneze în 2020 cu PRO
România formând partidul PRO România
Social Liberal.
PARLAMENTUL

• Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat
 democratic, care poate fi compus, de regulă, din una sau două
camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem 
bicameral), dar și cu trei camere (sistem tricameral).
Rolul Parlamentului

• Parlamentul adoptă și respinge legi, pe care le înmânează 

președintelui statului pentru promulgare. Acesta le poate
aproba (promulga) sau le trimite înapoi la Parlament pentru
modificări.
Parlamentele timpurii

 Din cele mai vechi timpuri, când societățile erau tribale, au existat consilii sau
conducători ai căror decizii au fost evaluate de bătrânii din sat. Același lucru s-a
spus despre India antică, unde au existat niște adunări deliberative și, prin urmare,
a existat o formă de democrație. Unii savanți sugerează că în vechea Mesopotamia
exista un guvern democratic primitiv în care regii au fost stabiliți de consiliu.
• Atena veche a fost leagănul democrației. 
Adunarea ateniană (çkκλησια, ekklesia) a fost cea mai
importantă instituție și fiecare cetățean liber, de sex
masculin, putea participa la discuții. Sclavii și femeile
nu puteau. Cu toate acestea, democrația ateniană nu a
fost reprezentativă, ci mai degrabă directă și, prin
urmare, ekklesia era diferită de sistemul parlamentar
  Republica Romană avea adunări
legislative, care au avut ultimul cuvânt de
spus cu privire la alegerea magistraților,
adoptarea unor noi legi, executarea
pedepsei capitale, declararea războiului și a
păcii și crearea (sau dizolvarea) alianțelor.
Senatul Roman a controlat banii,
administrația și detaliile politicii externe. 
 Unii savanți musulmani susțin că "șura"
islamică (o metodă de luare a deciziilor în
societățile islamice) este analogă cu
parlamentul.
Sistemul parlamentar

    Multe parlamente fac parte dintr-un sistem parlamentar de guvernare, în care
executivul este răspunzător constituțional din partea parlamentului. Unii limitează
utilizarea cuvântului parlament la sistemele parlamentare, în timp ce alții folosesc
cuvântul pentru orice organism legislativ ales.
Dacă membrii casei inferioare își pierd credința în conducător,
indiferent de motiv, aceștia pot da un vot de neîncredere și pot
forța prim-ministrul să demisioneze. Aceștia sunt, de obicei,
liderul partidului majoritar din camera inferioară a
parlamentului, dar dețin doar funcția atâta timp cât se menține
"încrederea casei".
    Acest lucru poate fi deosebit de periculos pentru un guvern
atunci când repartizarea locurilor între diferitele partide este
relativ uniformă, caz în care se creează adesea o nouă alegere
la scurt timp după aceea.
 Sistemul parlamentar poate fi comparat cu un sistem prezidențial, cum ar fi
sistemul american de congrese, care funcționează sub o separare mai strictă a
puterilor, prin care executivul nu face parte din organul parlamentar sau legislativ
și nici nu este numit de acesta. Unele state, cum ar fi Franța, au un sistem semi-
prezidențial care se încadrează între sistemele parlamentare și cele ale
Congresului, combinând un șef puternic de stat (președinte) cu un șef de guvern,
prim-ministru, care este responsabil față de parlament.