SECOLUL XX ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM

Trăsăturile regimului democratic

-separarea puterilor în stat
-respectarea drepturilor și libertăților cetățenești
-egalitatea în fața legii
-pluralismul politic
-egalitatea în fața legii
-alegeri libere
-suveranitatea poporului
-economie de piață

-1914-1918 Primul Război Mondial, urmat de prăbușirea a patru imperii: Austro-Ungaria,

Germania, Rusia țaristă și Imperiul Otoman
-după Primul Război Mondial exista speranța că „democrația a trecut ultima și cea mai
grea dintre probe și triumfă acum în lume” (Giovani Gioliti).
-la sfârșitul războiului iese victorioasă democrația și principiile liberale
-regimurile democratice s-au instaurat în unele state nou constituite, precum
Cehoslovacia
-unele state noi evoluează către autoritarism: Polonia
- regimurile democratice se consolidează în Danemarca, Suedia, Norvegia și statele din
apusul Europei.

Practici democratice

Alegeri libere
Alegerile libere pe baza votului universal sunt considerate a fi principiul de bază al
democrației. În România înlocuirea votului cenzitar cu cel universal a fost hotărâtă de Parlament
în 1917. Se introduce votul „universal, egal, direct, secret și obligatoriu” pentru cetățenii de sex
masculin cu vârsta de peste 21 de ani. România va acorda drept de vot femeilor abia în 1938.
Femeile își vor exercita dreptul de vot la alegerile falsificate de comuniști în 1946. Votul
universal este consacrat prin constituția din 1923 și aplicat în perioada interbelică. Practica
alegerilor libere dispare în timpul regimului comunist care avea la bază ideea partidului unic.
Revoluția din 1989 pune capăt regimului comunist și marchează revenirea la practicile
democratice: pluralism politic, alegeri libere, drepturi și libertăți cetîțenești, adoptarea unde
constituții. Primele alegeri parlamentare și prezidențiale sunt organizate pe 20 mai 1990 și au
fost câștigate de FSN și Ion Iliescu. Alegerile libere au contribuit la consolidarea regimului
democratic din România iar dupä decembrie 1989 s-a dezvoltat o culturä politicé a sustinerii
acestui regim.

Pluripardisim
Pluripartidismul (multipartidismul) reprezintă esența democrației. Pluralismul în societate
este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
În Marea Britanie după Primul Război Mondial întâlnim- partidele: Liberal,
Conservator și Laburist. Electoratul aduce după război la putere partidul de dreapta: Conservator.
Dintre liderii politici britanici amintim pe: Lloyd George, Winston Churchill și Margaret
Thatcher, supranumită Doamna de Fier.
În SUA își desfășoară activitatea partidele: Republican (dreapta) și Democrat. În 1920
alegerile sunt câștigate de Republicani, care promovează o politică izolaționistă în plan extern,
protecționistă în economie și puritană în plan intern.
În Franța caracteristică existența mai multor partide politice și un grad de instabilitate
politică. Se formează coaliții: Blocul Național și Uniunea Națională, cu scopul blocării accesului
la putere a partidelor extremiste.
România este caracterizată prin mutații profunde în viața partidelor politice după 1918.
Unele partide nu au putut supraviețui (Conservator); în același timp, au apărut noi partide. Viața
politică a fost marcată de PNL, PNȚ ȘI PSD, promotoare ale principiilor democratice.
Minoritățile naționale își creează partide politice proprii: Partidul Maghiar din România, Partidul
German, Uniunea Evreilor. Ca și în alte state s-au înființat partide de extremă stânga (Partidul
Comunist din România) și extremă dreapta (Liga Apărării Național-Creștine), Legiunea
Arhanghelul Mihail, Partidul Național Creștin.
Odată cu instaurarea regimului comunist (1944-1947) partidele politice sunt dizolvate și
interzise iar liderii lor sunt condamnați la ani grei din închisoare, unde mulți își găsesc sfârșitul
(Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu).
După revoluția din decembrie 1989 România a fost martora apariţiei a mai mult de 150
de partide politice. Aceată situaţie a fost generată de hotărârile adoptate de noile autorităţi în
1990 potrivit cărora un nou partid politic avea nevoie de numai 250 de semnături pentru
înregistrare la tribunal.
După 1989 își reiau activitatea partidele politice interzise de comuniști și se formează
altele noi: PNL, PNȚ, PSD, FSN , Partidul Unităţii Naţionale Române, Partidul Democrat,
Partidul Democrat Agrar din România, UDMR.
Pe 20 mai 1990 sunt organizate primele alegeri libere din 1947 (legislative şi
prezidenţiale) care sunt câştigate, cu un procentaj majoritar, de FSN, o formaţiune
politică prezentată deseori ca «neocomunistă».

Separarea puterilor în stat

Germania
-11 august 1919 intră în vigoare Constituția de la Weimar prin care ia naștere Republica
de la Weimar
-creat un stat federal
-are la bază principiul separării puterilor în stat: puterea executivă revine unui preșdinte
ales prin vot universal și unui cancelar (șeful guvernului)
-președintele poate dizolva Parlamentul (puterea legislativă)
-cancelarul este numit de președinte, propune miniștrii numiți de președinte

Marea Britanie
Regatul Unit nu are nici astăzi o Constituție scrisă în sensul curent al termenului. Regatul
Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este o monarhie constituțională ereditară, care
funcționează pe baza principiului separației şi colaborării puterilor în stat şi al domniei legii
adoptate de Parlament.
Puterea executivă, care în trecut a aparținut monarhilor absoluți, este astăzi exercitată de
Cabinetul încă denumit „al Maiestății Sale”, condus de un Prim-ministru care este șeful
partidului politic învingător în alegerile generale. Toate actele juridice emise de monarh sunt
contrasemnate de ministrul responsabil cu punerea lor în aplicare
Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul bicameral alcătuit din Camera Lorzilor
şi Camera Comunelor.
Puterea judecătorească este exercitată de instanțele de judecată. Legile adoptate de
Parlament pot fi interpretate şi aplicate de orice instanțe judecătorești, din oricare entitate
componentă a Regatului Unit.

SUA
-republică federală prezidențială.
Puterea executivă este deținută de un președinte ales prin vot universal pe o perioadă de
4 ani. Are dreptul la două mandate. Șeful statul deține funcțiile de președinte, prim ministru și
comandant suprem al forțelor armate.
Puterea președintelui este controlată de un Congres bicameral: Senat și Camera
Reprezentanților (puterea legislativă).
Puterea judecătorească este exercitată de Curtea Supremă, unica curte de justiție
instituită prin Constituție.

Drepturi și libertăți cetățenești

Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cetăţenilor, esenţiale pentru
viaţă, libertatea şi demnitatea acestora, indispensabile pentru libera dezvoltarea a personalităţii
umane, drepturi stabilite prin Constituţie şi garantate prin Constituţie şi legi.
Prin Constituția României cetățenilor li se garantează dreptul la viață, fiind interzisă
pedeapsa cu moartea, dreptul la ocrotirea sănătății, de a alege și de a candida în vederea
constituirii autorităților statului. Cetățenii români participă la referendumuri și au inițiativa
legislativă, ei nu pot fi expulzați , nici extrădați și se bucură în străinătate de protecția statului
român.

Carta drepturilor fundamentale a UE din 2000 este consacrată libertăților și protejează

următoarele drepturi:
- dreptul la libertate și la siguranță
- respectarea vieții private și de familie
- protecția datelor cu caracter personal
- dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie
- libertatea de gândire, de conștiință și de religie
- libertatea de exprimare și de informare
- libertatea de întrunire și de asociere
- libertatea artelor și științelor
- dreptul la educație
- libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă
- libertatea de a desfășura o activitate comercială
- dreptul de proprietate
- dreptul de azil
- protecție în caz de strămutare, expulzare sau extrădare
 IDEI ȘI REGIMURI TOTALITARE

- Ideologiile totalitare sunt produsul direct sau indirect al Primului Război Mondial și a
păcii de la Versailles.

Forme de ideologii și regimuri totalitare:

1. de stînga: comunismul
2. de dreapta: fascismul, nazismul

Cauzele care generează apariția totalitarismului:

1. crizele economice
2. nostalgia societății comunitare străvechi
3. revolta împotriva liberalismului
4. nemulțumirea față de regimul parlamentar
-după război (1914-1918) apar mișcări și regimuri fasciste:
-în țările învinse: Germania (1919), Ungaria (1920), Bulgaria (1923)
-în țările învingătoare: Italia (1919)
-partide cu caracter fascist apar în Germania, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Marea
Britanie, Franța, România.
-ajung la putere după primul război: Italia, Germania, Spania, Portugalia.
-ajung la putere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: Slovacia, România,
Ungaria, cu sprijinul direct al lui Hitler

FASCISMUL

-se încadrează în extrema dreaptă

-este incompatibil cu democrația și diversitatea de opinii

Doctrina fascistă:

-promovarea ideilor naționaliste duse până la extrem

-idealizarea propriei națiuni
-glorificarea trecutului
-intoleranța față de alte națiuni / rase / ideologii
-corporatismul – organizarea societății în corporații
-anticomunismul
-se pronunță împotrivas votului universal și a parlamentului
-instaurarea la putere a partidului unic: Partidul Național Fascist
-dorința de expansiune teritorială –refacerea vechiului imperiu romnan
-eliminarea oponenților politici
-subordonarea totală individului de stat
-cultul personalității liderului: Il Duce

Instalarea regimului

-ideologia fascistă a fost fondată de Benito Mussolini, fost socialist în tinerețe

 -martie 1919 pune bazele mișcării FASCI DI COMBATTIMENTO (Grupul de luptă)
-1921 întemeiază Partidul Național Fascist
-27 octombrie 1922-ocupă prin forță primării, instituții publice și gări în nordul Italiei
-28 octombrie 1922- marșul asupra Romei
-29 octombrie 1922-Regele Victor Emanuel III (1900-1946) numește ca prim ministru pe
Benito Mussolini

Politici fasciste

1922-1926 -Consolidarea regimului

-înființează Marele Consiliu Fascist
-transformă brigăzile fasciste în miliție națională
-încurajează violența
-obține sprijinul Bisericii catolice, a marilor industriași
-practică asasinarea oponeților
-1924 în timpul alegerilor este asasinat Giacomo Matteoti
-1924 introduce cenzura, a fost suprimată libertatea presei
-1925 interzice partidele politice
-1925 se înființează un tribunal special în care sunt condamnați adversarii politici
-1926 obține dreptul de-a emite decrete cu valoare de lege
-scoate parlamentul din jocul politic
-organizează statul după principii coorporatiste (1927-instituie corporațiile)
-1927 se înființează miliția fascistă OVRA (Organizația voluntară pentru represiunea
antifascismului) care urmărea adversarii politici
-sunt fondate organizații de îndoctrinare și înregimentare: Dopolavoro (adulți),
Avangardiștii (copii), Balila (tineret) și organizații paramilitare: Cămășile Negre și Balila
-1928 a suprimat votul universal
-1928 regele pierde dreptul de-a alege primul ministru
-1929 încheie Acordul de la Lateran prin care papa devine suveranul statului Vatican iar
catolicismul devine religia oficială a Italiei
-ia măsuri împotriva Mafiei
-inițiază lucrări publice: autostrăzi, hidrocentrale
-promovează cultul personalității din 1926; supranumit Il Duce

NAZISMUL

-termenul „nazism” este o prescurtare de la „național socialism”

Ideologia nazistă
-se fundamentează pe ideile expuse în Mein Kampf (Lupta mea)
-național socialismul (nazismul) este o formă de fascism
-mișcarea este promovată de Partidul Național-Socialist al Muncitorilor Germani
(NSDAP)

Doctrina
-promovarea naționalismului etnic exacerbat
-rasism – superioritatea rasei germane
 -antisemitism-propune și aplică soluția finală
-anticomunism
-anticlericalism
-se pronunță împotriva votului universal și a parlamentului
-instaurarea la putere a partidului unic: NSDAP
-eugenia – omorârea raselor „sclave” și a celor „parazite” pentru a purifica rasa
„stăpână”
-nevoia de spațiu vital
-elitismul
-asigurarea locurilor de muncă și eliminarea șomajului
-regimul ideal era dictatura cu un conducător providențial urmat orbește de popor (sloganul: „Un
popor, un stat, un conducător”)

Politici naziste
-1929-1933 Marea Criză Economică
-1932 alegeri – naziștii obțin 37,2 %; Hitler a fost sprijinit financiar de Krupp
-naziștii câștigă alegerile și devin cel mai mare grup parlamentar din Reichstag
-30 ianuarie 1933-președintele Hindenburg numește pe Hitler cancelar al Germaniei
-27 februarie 1933-incendierea Reichstagului; arestarea comuniștilor și scoaterea în
ilegalitate a Partidului Comunist
-20 martie 1933 înființarea primului lagăr de concentrae la Dachau
-22 iunie 1933 – interzice PSD
-14 iulie 1933 dizolvarea partidelor politice; NSDAP-ul rămâne partidul unic
-2 august 1934 moartea președintelui Hindenburg
-19 august 1934 Hitler preia prerogativele fostului președinte și devine Führer
-germanii sunt înregimentați în organizații controlate de NSDAP: Frontul muncii
(înlocuiește sindicatele) și Tineretul hitlerist (Hitlerjügend)
-antisemitismul devine politică de stat
-1 aprilie 1933- primele măsuri antisemite (boicotul magazinele evreiești)
-pînă la sfârțitul anului 1934 evreii sunt înlăturați din slujbe
-1935 Legile de la Nürnberg (Legea pentru protecția sângelui și rasei germane), prin care
evreilor li se retrag toate drepturile civile și politice; sunt interzise relațiile sexuale între arieni și
nearieni
-9 / 10 noiembrie 1938 Noaptea de cristal (expulzarea evreilor din corpul social) –uciși
150 de evrei, distruse magazine evreiești, 30000 de arestați.
-1 septembrie 1939-declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
-27 septembrie 1939 capitularea Poloniei
- construit ghetoul din Varșovia (trăiau 445000 de evrei)
-1941-1942 elaborarea genocidului asupra evreilor
-22 iunie 1941 atacul asupra URSS-ului
-SS-ul avea ordin să curețe de comuniști și evrei teritoriul ocupat
-ianuarie 1942 la Wansee (Berlin) s-a hotărât soluția finală (exterminarea evreilor din
Europa)
-lagăre de exterminare: Belzec, Sobibor, Treblinka, Auschwitz, Chelmno (folosit Cyclon
B).
 COMUNISMUL
-ideologia comunistă a fost întemeiată de Karl Marx și Friederich Engels (comunismul
științific)
-teza marxistă este dezvoltată de Vladimir Ilici Lenin
DOCTRINA COMUNISTĂ
-lupta de clasă
- realizarea unei societăți fără clase
-instaurarea dictaturii proletariatului
-menținerea statului într-o primă etapă ca instrument al dictaturii proletariatului
-instaurarea partidului unic la putere
-confiscarea proprietății private și trecerea în stăpânirea statului
-cultul personalității

RUSIA / URSS
-1914 intrarea Rusiei în război
-februarie 1917 izbucnește la Petrograd revoluția burgheză
-25 octombrie / 7 noiembrie 1917-lovitura de stat prin care Lenin instaurează bolșevismul
la Petrograd, apoi în Rusia
- 7 / 20 decembrie 1917 înfințează CEKA (Comisia prorusă extraordinară de luptă
împotriva contrarevoluției, speculației și sabotajului) – instrument: Teroarea
-se instituie proprietatea de stat, sunt confiscate pământurile și împărțite țăranilor
-se desființează partidele politice
-1922 se formează URSS: Rusia Sovietică, Ucraina, Bielorusia și Transcaucazia
-24 ianuarie 1924 moartea lui Lenin
1924-1953 Iosif Visarionovici Stalin

Practici comuniste

1. Represiunea și sistemul concentraționar

Bolșevicii crează o rețea de lagăre și colonii de muncă forțată (Gulagul) în scopul
exterminării deținuților, considerați dușmanii de clasă.
-1918 sunt înființate primele două lagăre în care sunt internați adversarii regimului
bolșevic
- Gulagul este administrat de GRU, apoi de NKVD
-1940 Gulagul număra 1670000 de deținuți
-în timpul războiului sunt mobilizați pe front
- după război Gulagul se umple înapoi
-1946 număra 1600000 de deținuți
1953-existau 146 lagăre de muncă, 10 lagăre speciale și 627 colonii de munca

2. Colectivizarea forțată
1929 începe programul național de colectivizare
-sunt deportați peste 2000000 de țărani
-pentru a învinge dușmanul de clasă este provocată foametea, care a fost o tragedie
umană
-țăranii se împotrivesc colectivizării prin revolte și răscoale
 -se implică poliția politică: CEKA, GRU
-chiaburii (țăranii înstăriți) sunt deportați în Ural, Siberia și Kazahstan
1932-1933 Marea Foamete: 6000000 de morți
-sunt organizate coooperative numite:
a) ferme agricole colective – colhozuri
b)ferme agricole de stat – sovhozuri
- modelul de organizare este introdus și în România comunistă: GAC-urile (CAP-urile) și
GAS-urile (IAS-urile)

3. teroarea și represiune
1936-1938 Marea teroare
-represiunea ia o amploare fără precedent
-lovește toate catgoriile sociale
-Stalin ordonă și aprobă asasinate în masă
-este decapitată conducerea Armatei Roșii
-este condamnat la moarte Tuhaceveski, cel care a inițiat modernizarea armatei
-sunt arestați peste 30000 de ofițeri
-în presa occidentală Stalin este asemănat cu Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare sau
Ecaterina cea Mare

4. ateismul
Lenin și Stalin declanșează ofensiva împotriva Bisericii
-sunt elaborate legi antireligioase
-sunt confiscate clopotele
-sunt închise bisericile
-preoții sunt arestați și deportați

5. stahanovismul
-termenul provine de la Alexei Grigoreivici Stahanov
-30/31 august 1935 a depășit planul de muncă de peste 7 ori (a extras 102 tone de cărbune
dintr-o mină – norma obișnuită era de 14 tone pe schimb)
-este folosit drept exemplu de propagandă
-metoda de întrecere este introdusă și în România comunistă