Deși are termenul sex în denumire, o astfel de materie implică informații de bază, de la

metode de contracepție, boli cu transmitere sexuală, procesele și schimbările corpului, pe care

alți elevi din țări civilizate le învață încă din școala generală, sub diferite forme. E o rușine să
vorbim despre sex, dar nu e la fel de grav când vorbim de tinere mame care își ratează orice
șansă la viață, educație sau carieră din cauza lipsei de informații?
Educația sexuală reprezintă o parte a unei educații mai generale, astfel aceasta
influențează dezvoltarea personalității copilului. Prin natura sa preventivă, educația sexuală
nu doar contribuie la prevenirea consecințelor negative pe planul sexualității, ci și la
îmbunătățirea calității vieții, sănătății și bunăstării. Astfel, educația sexuală contribuie la
promovarea sănătății în general.
În România se dezbate de ani buni introducerea materiei de educație sexuală în școli.
De la a vrea la a face este, în schimb, o cale lungă. Acum, acest subiect foarte sensibil împarte
din nou țara în două. Vorbă multă, fapte mai puține și pași timizi, chiar pudici. Cine își asumă
în final un astfel de proiect de lege? Încă nu e clar, iar acum legea a fost amânată.
Poate că scandalurile sunt abia la început, dar discuția legată de sexualitate, nu. Toate
temerile părților implicate sunt contrazise de cifre, studii și cazuri concrete. Educația sexuală
e predată ca materie obligatorie copiilor din majoritatea țărilor europene, excepție făcând
câteva țări, printre care cele din Est.
În primul rând este important să definim termenii. Educația sexuală nu înseamnă că în
cadrul orei copiii vor învăța „totul despre sex”, ca în serialul american pe care, apropo, l-au
văzut cu siguranță majoritatea tinerilor din generația Z, pentru că e trending în acest moment
pe TikTok. Surprinzător, știu, dar nu orele de educație sexuală din școli și adaptate fiecărei
vârste vor duce la pierderea inocenței copiilor. Ei nu ar afla din școală ceva ce nu știu deja din
toate sursele menționate mai sus. Nu o spun eu, o spun studiile. Și, între noi fie vorba, și
adulții au nevoie de cursuri de educație sexuală. Discuțiile legate de sexualitate în spațiul
public sunt marcate de rușine, stigmat și prejudecăți, ceea ce conduce la o abordare imatură a
subiectului chiar și la maturitate. Lipsa informării corecte are, în final, doar consecințe
negative serioase, precum creșterea numărului de mame minore, care a atins un record la nivel
național, numărul tot mai mare de avorturi sau dezvoltarea diferitelor forme de abuz psihic,
fizic sau emoțional. Înțelegerea consimțământului este crucială de la o vârstă fragedă, în
special în urma unei mișcări precum #MeToo.
Este foarte evident faptul că educația sexuală este necesară în țara noastră. E adevărat,
părinții ar putea face educația sexuală a copilului acasă, însă nu toți pot avea astfel de discuții
cu ai lor copii, fiind un subiect foarte delicat. În general, relațiile dintre copii și părinți sunt
dificile, fiind afectate de lipsa de comunicare, în special aceste probleme se intensifică în
perioada de adolescență a copiilor. Introducerea acestei discipline este încă în discuție. Deși
există materii predate la școală care să permită profesorilor să abordeze și acest subiect
(exemplu: anatomia), nu este de ajuns pentru a educa elevii. Rămâne întrebarea: cine va preda
noua disciplină? Părinții consideră că medicii și psihologii ar fi potriviți pentru a preda
educația sexuală în școli, întrucât au cunoștințe despre psihologia copilului și ar ști cum să
explice pe înțelesul tuturor, în funcție de vârstă.
Educația sexuală la școală se va face doar din clasa a 8-a și doar cu acordul scris al
părinților. Legea a fost votată în parlament și merge la promulgare. Legea, care reglementează
educația sexuală în școli, a fost întoarsă o dată în Parlament de președintele Iohannis și merge
acum din nou la promulgare. În lege nu apare însă sintagma ”educație sexuală”, ci „educație
pentru viață” și „educație sanitară”. Programele ce vor putea fi predate au ca scops prevenirea
bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii la minore, un flagel social în România. Proiectul
a fost adoptat cu 224 voturi „pentru”, unul „contra” şi 49 de abţineri. La dezbateri, deputatul
partidului extremist AUR Alin Coleşa a afirmat că nu este nevoie de „sexualizarea copiilor”,
potrivit Agerpres, în condițiile în care AUR s-a împotrivit constant introducerii acestei
discipline de la clasele mici.
„Avem nevoie de libertate, nu de ideologie, avem nevoie de libertatea de a ne alege cum ne
creştem copiii. Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avorturi la
adolescenţi, de sexualizarea lor într-un cuvânt. O astfel de educaţie ar trebui să aibă la bază
nişte concepte sănătoase, ar trebuie să fie încurajaţi să diminueze nevoia de atracţie fizică prin
promovarea sportului, tot felul de pericole care există în mediul digital legate de aceste
aspecte”, a spus Coleşa, citat de Agerpres. Deputata Simina Tulbure de la USR, partid care a
susținut introducerea cât mai timpurie a acestei materii, spus că România este pe primul loc la
numărul de mame minore. „Trebuie să vorbim acum despre educaţia sexuală, nu sanitară.
Trebuie să vorbim despre sex într-o ţară în care suntem numărul unu la mame minore. Suntem
în topul ţărilor din UE unde violenţa domestică există în familii. Trebuie să discutăm despre
consimţământ, pentru că elevii noştri nu cunosc ideea de consimţământ. Aşadar, nu înţeleg de
ce să vorbim de educaţie sanitară într-o ţară în care suntem în spatele UE pentru că nu suntem
la curent cu ce se întâmplă cu elevii noştri, care învaţă despre sex la internet, la filmele porno,
când noi ar trebui să avem oameni specializaţi în şcoli care ar trebui să vorbească despre
educaţie sexuală”, a spus Tulbure, citată de Agerpres.
În concluzie, indiferent de numele pe care îl va purta această materie intens dezbătută,
elevii sunt deschiși și înțeleg mai bine ca oricine că educația sexuală nu este despre cuvântul
interzis, ci despre prevenție, înțelegere, responsabilizare și dezvoltare personală, cu efecte
pozitive pe termen lung.