IMPORTANȚA EDUCAȚIEI ȘI

SĂNĂTĂȚII SEXUALE

Despre corp, emoții și relații în educația

sexuală a copiilor

Diana Stănculeanu
Provocarea de a face educație sexuală

■ Tabu
■ Prejudecăți
■ Experiențe personale complicate
■ Ignoranță
Realitatea cifrelor

■ România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul

mamelor adolescente - sarcini care transformă copii în părinți sau care se încheie
în avorturi traumatice pentru fete de 14, 15 sau 16 ani. Sarcina în adolescență are
numeroase consecințe psihologice negative asupra viitoarelor mame, precum și
costuri sociale și economice enorme. Studiul realizat de UNICEF împreună cu
Asociația SAMAS în România în cursul anului 2019, relevă următoarele:

- În anul respectiv, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor.

- Numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290.

- 1/3 dintre aceste mame minore, nu va finaliza niciodată învățământul obligatoriu.

- 1 din 6 adolescentele care au avut un copil înainte de 15 ani, va avea un al doilea

copil înainte de a împlini 18 ani.

■ la 15 ani, 1 din 10 fete și 3 din 10 băieți au deja o viață sexuală activă; dintre
aceștia doar 40% au folosit un prezervativ și doar 7% pilula contraceptivă;
(OMS, HBSC)
Realitatea cifrelor
■ Conform Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu
Dizabilități, Copii și Adopții, în decursul anului 2019, au fost înregistrate
oficial 994 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor.

■ 330 de cazuri în urban, 664 în rural. 860 de fete 134 de băieți. 541 dintre
copii au fost abuzați de către o persoană cunoscută, în contextul familiei
extinse.

■ 4 dintre copilași erau mai mici de 3 ani la momentul abuzului, 63 erau

preșcolari, 86 de copii aveau între 7și 9 ani, 297 copii între 10-13 ani,
aproximativ 540 de copii aveau 14 și 16 ani.

■ Se estimează că în atenția autorităților ajung în realitate cel mult 25%

dintre cazurile de abuz sexual prin care trec anual copiii. Cel mai adesea,
abuzul sexual se petrece sub protecția secretului și a ignoranței și ajunge
să fie scos la lumină ani mai târziu, între pereții unui spital de psihiatrie
sau ai unui cabinet de terapie psihologică.
Bazele educației sexuale, la nivel global?

■ Declarația Universală cu privire la drepturile omului

■ Convenția ONU cu privire la drepturile copilului

■ UNESCO, OMS

– Garanția sănătății, protecției, bunăstării și demnității ființei

umane
– Imperativele educației sexuale: bazată pe dovezi științifice,
incluzivă, lipsită de prejudecăți, adecvată vârstei și nivelului de
dezvoltare a copilului, etapizată, atentă la diferențele de gen
 Programe testate la nivel global:
Programe focusate exclusiv pe promovarea Programe
abstineței comprehensive de
educație sexuală

Consecințe negative; Din perspectiva lor

Abstinența = singura modalitate sigură de educația sexuală este
evitare a acestora; un proces pe care îl
Nu se oferă nicio informație cu privire la parcurgem etapizat,
protecție, deoarece credința de bază este că, de-a lungul vieții;
copiii vor fi încurajați/ tentați să inițieze
comportament sexual;
Lipsa informațiilor cu privire la relații sau alte
aspecte ce țin de dezvoltarea sexualității ca
dimensiune a personalității umane;
Originate în ideologii;
Reduc educația sexuală la act sexual, sarcină
neplanificată și boală;
Ce spun studiile cu privire la eficiența lor?
■ Nu doar că nu au precipitat, dar au amânat debutul activității sexuale
(ambele categorii de programe);
■ Impact pozitiv asupra gradului de protecție a comportamentelor sexuale
(doar programele comprehensive);
■ Impact general pozitiv cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă,
contribuind în mod semnificativ la reducerea BTS și sarcinilor neplanificate
(doar programele comprehensive);
■ Cunoștințe crescute în raport cu BTS (doar programele comprehensive);
■ Inițiativă și autonomie în utilizarea mijloacelor contraceptive (doar
programele comprehensive);
■ Asertivitate în exprimarea limitelor în relații (doar programele
comprehensive);
■ Scăderea numărului de parteneri sexuali (doar programele comprehensive);
■ Eșecul unor programe – oferite târziu și insuficient
Dezbatere la nivel global:

■ CE-CUM-CAND-CUI-CINE-UNDE
– Educatorii sexuali
■ Familia
■ Școala
■ Gașca
■ Mass media
■ Internet
■ Ne permitem ca părinți să rămânem în afara acestei ecuații?????
■ Avem privilegiul startului! Să îl folosim!

■ Școala transmite cu precădere informații cu privire la educația sexuală

dar familia modelează atitudini, norme, valori.
 Cum învață copiii? Cum îi sprijină părinții?

■ Copiii învață despre sexualitate la fel cum învață despre orice altceva – prin
cuvinte, acțiuni și comportamente, interacțiune și relații.
■ Explorarea, curiozitatea, imitarea, experimentarea, repetiția – mecanimse
fundamentale ale procesului general de învățare, sunt utilizate și ca atare,
trebuie acceptate/ încurajate, și atunci când conținutul învățării ține de
sexualitate
■ Răbdarea, respectul, ghidajul, încurajarea, modelarea, explicația – atitudinile
parentale standard în raport cu procesul de învățare al copilului, sunt la fel de
importante și necesare și în educația sexuală.
■ Le avem disponibile când copiii învață să meargă, să vorbească, să citească etc.
■ Rușinarea, umilința, inducerea în eroare, pervertirea adevărului – sunt contra-
indicate în orice demers educațional. De ce ar fi binevenite în procesul de
educație sexuală, cu atât mai mult cu cât “obiectul”învățării ține de corpul
nostru, funcționalitatea lui, confortul și plăcerea pe care ni le poate oferi,
intimitate, sănătate, protecție, respect și decizii personale?
Etapele de vârstă
Copiii sunt ființe sexuale, deci educația sexuală începe de la
naștere (Standards for Sexuality Education in Europe)

Mesaje în acord cu:

■ nivelul de dezvoltare cognitivă, emoțională și socială a copiilor;
■ capacitatea lor de înțelegere și procesare a informațiilor;
■ relevanța acelor informații pentru sănătatea și protecția copiilor
noștri , dar și pentru contextul concret de viață în care aceștia
se dezvoltă – familie, comunitate.

Reguli de construire a mesajelor flexibile, ghidate de curiozitatea

copiilor precum și de nivelul lor anterior de cunoaștere cu privire la
sexualitate.
 Copilăria mică și preșcolaritatea

■ Curiozitatea copiilor față de corp, diferențele anatomice dintre fete

și băieți, funcțiile organelor genitale, de unde vin/ cum se fac copiii,
diferitele cuvinte cu conotație sexuală auzite în anturaj.
■ Această curiozitate este normală și acoperă o nevoie oarecum
superficială de informație, așa că sunt de evitat răspunsurile
detaliate, complicate și tehnice; răspunsul relaxat si natural este
fundamental.
■ Deosebit de importantă dar în același timp neglijată la această
vârstă, cu precădere în contextul intrării in comunitate (grădinițe,
centre de zi), este discuția despre atingerile potrivite și
nepotrivite, în vederea protejării copiilor de diferitele forme ale
abuzului sexual.
Atașament – Explorare – Identitate de sine – Autonomie – Abilități
emoționale – Funcționare socială
Școlarii
■ înțeleg la un nivel mai profund aspectele sexualității umane;
■ vor fi interesați și vor cere informații, uneori tehnice, cu privire la
concepție, sarcină, naștere, orientare sexuală;
■ curiozitatea este mai degrabă inginerească, copiii fiind interesați
de procesele din spatele diferitelor aspecte ale sexualității;
■ informațiile pot fi dublate de discuții legate de intimitate, iubire,
atașament, respect, încredere și comunicare;
■ Școlarii mari, în prag de pubertate, vor fi direct interesați de toate
schimbările biologice, hormonale și emoționale aduse de această
nouă etapă de dezvoltare.

Imagine și stimă de sine – Comparație socială – Competență

 Pubertatea
■ Nivel superior de înțelegere asupra relațiilor inter-umane,
inclusiv sexuale, ceea ce permite aducerea în discuție a limitelor,
regulilor, acordului cu privire la diferite comportamente ce țin
de intimitatea fiecăruia dintre noi, precum și a regulilor de
protecție din perspectiva unei sarcini sau a îmbolnăvirii.
■ Este important să ne așteptăm ca în perioada pubertății, mulți
dintre copiii noștri să ne informeze că au deja un prieten sau o
prietenă, ceea ce va permite o nuanțare suplimentară a
discuțiilor din sfera sexualității și relațiilor interpersonale și o
îmbogățire a acestora cu mituri referitoare la comportamentul
sexual și la diferite stereotipuri de gen.
■ Este momentul în care, educația sexuală poate să consolideze la
nivelul puberilor atitudini responsabile față de corpul nostru și al
celuilalt, față de relația dintre două persoane, pe baza empatiei,
comunicării autentice și a respectului față de intimitate.
 Adolescența
■ Actul sexual nu este doar despre corp ci despre comunicare, emoție,
încredere, siguranță și protecție;
■ Viața sexuală înseamnă alegeri și responsabilitate.
■ Mulți dintre adolescenți vor putea deja să aducă în discuție nu doar
întrebări și curiozitate, ca în etapele anterioare, ci experiența lor
directă.
■ Educația sexuală a adolescenților acoperă numeroase dimensiuni ale
vieții lor sociale și emoționale – presiunea găștii, presiunea
partenerului, abstinență, stimă de sine, confort cu propriul corp,
asocierea maturizării cu o viață sexuală activă, intimitate
emoțională, îndrăgostire, prima inimă frântă, prima experiență
sexuală, seducție, fidelitate, hărțuire, LGBT, avort sau pornografie.

Autonomie - Explorare - Identitate de sine - Intimitate

Vă mulțumesc!
Întrebări?

dianastanculeanu@gmail.com