PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA

PERSONALULUI DIDACTIC, UVT
 PERSONALITATEA
 CONCEPTUL DE PERSONALITATE ELEVILOR
 Persoana: individul uman concret
 Personalitate:
 -     sens comun: însușire sau calitate pe care o poate avea cineva sau nu
 -     sens științific: construcție teoretica: structura organizata ierarhic, cu
următoarele caracteristici:
 a)    globalitatea: ansamblu de caracteristici care permit identificarea unei
persoane
 b)   coerența: un sistem funcțional de elemente interdependente (nu
juxtapuse)
 c)    permanența (stabilitatea) temporala: ființa umană, în ciuda
transformărilor, are: conștiința existentei sale / și / sentimentul continuității
si identității personale.
 PERSONALITATEA
 Definiție după Allport: ”organizarea dinamică în
cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care
determina gândirea și comportamentul său
caracteristic”.
 Exista doua modele de descriere a personalității:
 -     al trăsăturilor valențe descriptive .
 -     al factorilor.
 PERSONALITATEA
 Trasatura psihică: însușirile (particularitățile) relativ
stabile ale unei persoane:

în plan comportamental: predispoziția de a răspunde în
același fel la o varietate de stimuli.

 Mai multe trăsături formează structuri (configurații)

specifice: tipurile.
 Trataturile sunt prototipuri (descriu proprietăți tipice sau
frecvente in anumite situații) căutarea unor
indici constanți și ușor observabili asociați manifestărilor
de ordin psihologic.
 PERSONALITATEA / TIPURI
CONSTITUȚIONALE
 tipologia lui E. KRETSCHMER:
 -     tipul picnic (mic, indesat, maini - picioare - scurte) asociate cu profilul
psihologic
ciclotimic (vioi, mobil, optimist, sociabil, superficial, practic)
 -     tipul astenic (corp slab, alungit) asociate cu profilul psihologic
schizotimic (abstract, interiorizat, meticulos, simtul onoarei, complex
inferioritate)
 -     tipul atletic (dezvoltare psihica, fizica, echilibrata)
 Aceste tipologii sunt semnificative mai ales pentru cazuri patologice.
 tipologia dupa ALLPORT: structura organizata
ierarhic
 -     2-3 trasaturi cardinale - domina si controleaza
 -     10-15 trasaturi principale - caracteristice,
usor de identificat
 -     sute si mii de trasaturi secundare si de fond
 FACTOR PSIHIC (DE
PERSONALITATE)
      introdus odata cu analiza factoriala in prelucrarea performantelor comportamentale
 -     corelarea semnificatiei a unor performante se explica prin existenta unui factor
comun (ex. un rationament tipic)
 -     in varful piramidei factorilor: factorul general (g) (identificat de obicei cu
inteligenta)
 -     sistemele de factori difera mult intre ele de la autor la autor
 Asemanari si deosebiri (intre FP/TP) intre cele doua modele
 -     diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare (date de observatie -
evaluari psihometrice)
 -     reduc diversitatea initiala a datelor la un numar redus de dimensiuni
 DESCRIEREA SI EXPLICAREA
PERSONALITATII DE PE POZITII

TEORETICE DIFERITE
Explicatiile sunt constituite in termeni biologici si psihosociali.

1.1. Orientarea biologista

 -     subordoneaza orientarea psihocomportamentala: structuri morfofunctionale

 -     supraliciteaza experienta timpurie (pre si post natala) in devenirea ulterioara

1.2. Orientarea experimentala

 -     abordeaza procesele de invatare, procesele perceptiei si cele cognitive superioare

 -     Orientarea psihometrica

 -     studiul trasaturilor exprimabile sub forma de lista de atribute

 -     s-au alcatuit instrumente de masura - scale, chestionare, inventare, probe proiective

1.3. Orientarea socio - culturala si antropologica

 -     personalitatea poate fi inteleasa numai intr-un anumit context social, cultural si istoric.

 Personalitatea trebuie abordata din perspectiva sistemica: bio - psiho - sociala.

 TEMPERAMENTUL - DIMENSIUNEA
ENERGETICO - DINAMICA A
PERSONALITATII
 Prima clasificare: Hipocrate si Galenus
 -     macrocosmosul se reflecta in microcosmos (teorie readusa in
actualitate)
 -     natura: 4 elemente fundamentale
 -     amestecul umorilor (hormones) determina temperamentul:
 sanguin: sange
 melancolic: bila neagra
 coleric: bila galbena
 flegmatic: flegma
 PAVLOV: RAPORTUL DINTRE TIPUL
DE TEMPERAMENT SI ACTIVITATEA
NERVOASA SUPERIOARA
   insusirile sistemului nervos:
 forta (energia): rezistenta la solicitari a sistemului nervos
 mobilitatea: viteza de consum si regenerarea neuronului
 echilibrul: existand intre excitatie si inhibitie

 temperamentele:
 puternic neechilibrat: coleric
 puternic echilibrat mobil: sangvinic
 puternic echilibrat: flegmatic
 slab: melancolic
 TIPURI CLASICE DE
TEMPERAMENT
 coleric: emotiv, irascibil, tendinta de exagerare,
foarte expresiv
 -     sangvinic: ritmicitate si echilibru, buna dispozitie,
adaptabilitate,. nestatornicie
 -     flegmatic: imperturbabil, inexpresiv, lent, greu
adaptabil, putin comunicativ
 -     melancolic: lent si inexpresiv, fara forta si vigoare,
emotiv, sensibil, neincrezator
 SCOALA CARACTERIOLOGICA
 FRANCEZA
opt tipuri temperamentale obtinute prin combinarea a trei factori:

 -     emotivitatea (E)  non - emotivitatea (nE); activitatea (A)  non - activitatea (nA);
(rasunetul): primaritate (P)  secundaritate (S); prezent - trecut

 1)   emotivi inactivi: nervos (E. nA. P.) reactioneaza rapid

 sentimental (E. nA. S) reactioneaza lent

 2)   emotivi activi: coleric (E. A. P.)

 pasionat (E. A. S)

 3)   neemotivi activi: sangvinic (nE. A. P.)

 flegmatic (nE. A. S)

 4)   neemotivi inactivi: amorfi (nE. nA. P.)

 apatici (nE. nA. S)

 Concluzie: Temperamentele (ereditare):

 -     premise in procesul devenirii socio - morale a fiintei

 -     nu sunt in relatie cu aptitudinile si nu pot fi valorizate moral.

 CARACTERUL

 etimologie: tipar, pecete (greaca veche) - referitor la

om: sisteme de trasaturi si stil de viata
 -     doua dimensiuni fundamentale:
 axiologica, orientativ - valorica
 executiva, voluntara (auto - controlul)

 Definitie: este un subsistem relational - valoric si de

autoreglaj al personalitatii, care se exprima printr-un
ansamblu de atitudini - valori (atitudini stabile)
 ATITUDINEA
 modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii
 implica reactii afective, comportamentale, cognitive
 cand aceste reactii sunt intr-un deplin acord - atitudini stabile

 In structura caracterului distingem trei grupe fundamentale de atitudini:

 atitudinea fata de sine insusi (modestie, demnitate, orgoliu etc.)
 atitudinea fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism, patriotism
etc.)
 atitudinea fata de munca
 TRASATURILE DE

 expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea insasi
PERSONALITATE
  diagnosticate cu ajutorul cu ajutorul chestionarelor care intra in structura caracterului

 Nu exista un sistem de trasaturi unanim acceptat.

 Exemplu: Cattell, utilizand analiza factoriala, a elaborat un chestionar (16 PF), cu care putem evalua 16 factori de
personalitate

 Scarile Inventarului de Personalitate California (CPI) - H.G. Gough:

 1.        dominanta - factori specifici liderului, tenacitate, initiativa

 2.        acceptare de sine - simtul valorii personale

 3.        independenta libertatea deciziei

 4.        empatie - capacitatea de a intelege o alta persoana ca si cum ai fi ea

 5.        responsabilitate - caracter onest, constiincios

 6.        socializare - nivel de maturitate, spirit de echitate sociala

 7.        autocontrol - absenta impulsivitatii, a egocentrismului

 8.        toleranta - convingeri si atitudini sociale fara prejudecati

 9.        realizare de sine prin conformism (conformismul vazut ca un comportament pozitiv)

 10.    realizare de sine prin independenta (autonomia vazuta ca un comportament pozitiv)

 TRASATURILE DE CARACTER SE
CRISTALIZEAZA IN ADOLESCENTA.
 Personalitatea unui elev:
 -     comportamente conventionale ('masca')
 -     situatiile neobisnuite reactii ce exprima nucleul autentic si stabil al
personalitatii in formare
 Educatorii trebuie sa:
 -     asume responsabilitati formative
 -     creeze situatii pentru ca elevii sa-si cunoasca atat limitele (firesti), cat si
resursele, uneori diferite unele de altele
 -     conduca la formarea unei imagini de sine echilibrate si a demnitatii, respectului
fata de sine si ceilalti
 FORMAREA
ATITUDINILOR

 implica metode si tehnici specifice:

 -     metode indirecte: invatarea bazata pe
imitatie, exemple, modelare
 -     metode indirecte:
     comunicarea de tip persuasiv
     utilizarea pedepselor si a recompenselor
MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN
SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE

 mecanismul conditionarii operante (scoala

comportamentala): legea efectului:
 comportamentele urmate consecvent de
recompense tendinta de a fi repetate
 comportamentele urmate consecvent de
pedeapsa tendinta de a nu se repeta
 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN
SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE
 SKINNER: daca un comportament este urmat de un anume eveniment .
efect si se manifesta cu o frecventa mai mare, vorbim despre un
comportament intarit
 Intarirea:

 -     pozitiva: comportamentul este urmat de consecinte pozitive

 -     negativa: comportamentul NU este urmat de consecinte negative

 Alte doua tipuri de consecinte:

 -    comportamentul descreste in frecventa pentru ca:

 -     este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa)

 -     este urmat de omiterea unei recompense asteptate

 Modificarea comportamentului:

 -     este influentata de momentul furnizarii pedepselor si a recompenselor:

 -     comportamentul cel mai apropiat in timp de pedeapsa (recompensa) este invatat cel mai bine
 CONSIDERATII
PSIHOPEDAGOGICE
 1.      cunoasterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori
recompensativi
 2.      fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare in caz de scop
indepartat)
 3.      utilitatea recompenselor si pedepselor prin internalizare:
 -     recompensa: motivatie pozitiva
 -     pedeapsa: motivatie negativa
 -     recompensa: externa motivatie extrinseca
 interna: motivatie intrinseca
 ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII
 Expectanta: -     probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita - explicita privind aparitia unui rezultat, voluntar sau nu

 -     rezultatul unor procese de conditionare sau a unei invatari bazate pe observatie

 a)      Auto-eficienta

 -     credinta cuiva de a indeplini o sarcina specifica

 -     pozitia realista cu privire la nivelul de reusita al unei actiuni  eficienta crescuta
expectatia succesului  perseverenta succes

 b)     Expectantele de rol

 -     intarirea unui comportament este anticipata, vine din viitor

 -     individul invata urmand un model care cere expectanta succesului

 -     se evidentiaza rolul auto - reglator al expectantilor

 c)      Predictia ce se autoimplineste (fenomenul Pygmalion)

 -     in contextul observator - actor: asteptarile credibile ale observatorului vor suscita un comportament anume din partea
actorului

ex. profesorul care are expectatii inalte fata de anumiti elevi (generate de factori diversi) abordeaza diferentiat acesti elevi
(climatul, feed - back, intrari, iesiri) fapt ce duce la constientizarea si valorificarea resurselor

  in aceste conditii, optimismul pedagogic este o conditie necesara a succesului.

 APTITUDINILE ȘI REUȘITA
ȘCOLARĂ

 Aptitudinile sunt caracteristici individuale relativ

stabile, rezultand dintr-o suprainvatare sau
determinate genetic si identificate prin reusita in
activitate (Doron si Parot, 1999).
 Zlate (2000, p.56) defineste aptitudinile ca "un
complex de procese si insusiri psihice, individuale
structurate intr-un mod original, care permite
efectuarea cu succes a anumitor activitati".
 APTITUDINILE
INTELECTUALE
 Leontiev: insusire generala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati:
 -     definitie incorecta: nu ia in calcul alti factori care ar putea facilita succesul

 Relatia dintre aptitudini si capacitati:

 -     capacitatea psihica - posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumita

activitate

 este legata de: momentul prezent si experienta in domeniu

 -     aptitudinile se recunosc dupa:

 usurinta invatarii a unor aspecte absolut noi

 usurinta si calitatea executiei sarcinii

 permit realizarea unor diferentieri intre indivizi

 Definitie: insusiri ale persoanei care, in ansamblul lor, explica diferentele constatate intre
oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si deprinderi
 APTITUDINILE
INTELECTUALE
 W. Stern face diferenta intre dispozitiile:
 -     de inzestrare - aptitudinile - capabil de a dobandi experienta intr-un domeniu
 -     de orientare - vointa, afectivitatea - stimuleaza sau blocheaza actiunea

 Corelare nivel inteligenta cu:

 -     realizarea diferitelor capacitati - mers, vorbit etc.
 -     viteza de habituare cu stimuli noi

 Exista:
 -     o componenta innascuta mai putin evidenta
 -     influente de mediu  consecinte privind cristalizarea aptitudinilor
 APTITUDINILE
INTELECTUALE

 Clasificare:
 1)      aptitudini simple:
 -     generale - prezente in toate domeniile
 -     de grup - realizarea unui grup de activitati
 -     specifice - domeniu restrans

 2)      aptitudini complexe - aptitudini ample, de tip

profesional
 -     aptitudine tehnica, muzicala, matematica
 APTITUDINILE GENERALE:
INTELIGENTA
 1.1.   Definirea inteligentei

 -     singura aptitudine generala admisa

 -     calitatile functionale ale sistemului nervos (viteza de operare, volum de informatii tratate) constituie baza fiziologica a inteligentei

 -     aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea cognitiva a individului in situatii noi

 1.2.   Istoricul masurarii inteligentei

 -     acum 2.000 ani - imparatii chinezi testau performantele inaltilor functionari

 -     examinarile studentilor de la Universitatea din Bologna - 1219

 Trebuie facuta diferenta intre:

 -     testele de aptitudini - urmaresc potentialitatile - capacitate de a invata

 -     testele de performanta - o lucrare de control, de exemplu

 Alfred Binet - primul test de inteligenta, la origine test pentru identificarea copiilor cu dificultati in scoala

 -     1905 - Scala metrica a inteligentei

 -     introduce conceptul de varsta mintala - poate fi diferita de varsta cronologica

 APTITUDINILE GENERALE:
INTELIGENTA
 L. Wilhelm Stern . formula de calcul a coeficientului de inteligenta
 C.I. = ×100
 CI = 100 - dezvoltare normala
 CI = 70 - inteligenta redusa
 CI = 130 - inteligenta dezvoltata
 Limitele testelor de inteligenta

 - inteligenta nu este masurabila in mod direct (se masoara comportamentele)

    

 - nu pot face predictii in diferite domenii de viata

    

 - QI nu are o valoare absoluta

    
 APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE
 Aptitudinile de grup - sapte admise

 1)          Factorul verbal V - capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor

 -     evaluat prin probe de tip vocabular (lista de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze)

 2)          Factorul de fluiditate verbala W expresia unei functii verbo - motorii

 -     capacitatea de expresie (testata dupa exprimarea in scris)

 3)          Factorul numeric N: - usurinta in operare cu numere

 -     diferit de aptitudinile pentru matematica (aptitudine complexa) sau capacitatea de rezolvare a problemelor (inteligenta generala)

 4)          Factorul perceptiv P - legat de capacitatile neurosenzoriale

 -     posibilitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detailat

 5)          Factorul de reprezentare spatiala S

 -     posibilitatea de a imagina obiecte in coordonate bi- si tridimensionale

 -     de a opera deplasari si transformari in plan mintal

 6)          Factorul de dexteritate manuala M

 -     aptitudinea de a manui obiecte - caracteristica psihomotorie

 7)          Factor de rationament R - inteligenta

 APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE
COMPLEXE
 Aptitudini complexe

 -     dupa domenii de activitate

 1)   Aptitudini tehnice
 -     posibilitatea de utiliza masini si aparate, de a intelege functionarea lor
 -     implica:
 factori perceptivi, de reprezentare spatiala, dexteritate manuala
 inteligenta generala

 -     interesul pentru asemenea activitati

 -     diferenta intre sexe, data de presiuni sociale catre asumarea rolului de gen
 APTITUDINILE DE GRUP SI
APTITUDINILE COMPLEXE
 2)   Aptitudini stiintifice
 -     inteligenta cel putin normala
 -     creativitate absolut necesara
 stiintele naturii - factorul perceptiv P, factorul de reprezentare spatiala S
 matematica - factorul numeric N
 filosofie, filologie - factorul verbal V

 3)   Aptitudinile artistice

 -     cel mai vizibil aspectul innascut - se manifesta fie precoce, fie la o varsta matura
 -     aptitudini muzicale, arte plastice, literare, arta dramatica
 COPIII DOTATI INTELECTUAL SI
 Incercari de definire CARACTERISTICILE LOR
 Lewis Terman . depistarea copiilor supradotati cu teste de inteligenta

 -     Scala Stanford - Binet: Qi = 130 - dotati, 140 - supradotati, 170 - genii

 -     testele nu pot fi considerate criterii unice

 Remy Chauvin: foloseste termenii talentat, creativ

-     face distinctia intre:

 copilul dotat intelectual: inteligenta ridicata, gandire convergenta

 copilul inalt creativ: creativitate, gandire divergenta

 -     testele de inteligenta omit evaluarea gandirii creatoare

 Gardner: propune evaluarea competentei in sapte sfere distincte:

 -     domeniul lingvistic, muzical, logico - matematic, spatio - vizual, kinestezic, social, intrapersonal

 Dotarea intelectuala:

 - existenta unor aptitudini ridicate in unul sau mai multe domenii, care pot sau nu sa se manifeste

 - sunt determinate de factori ereditari, dar

 - sunt afirmate in conditii adecvate de mediu

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI
CARACTERISTICILE LOR

 Identificarea copiilor dotati in scoala

 L.H. Terman:
 -     modifica scala metrica de inteligenta a lui Binet,
definind 9 itemi, folositi si astazi
 G. Hildreth: 65 aspecte grupate in sase categorii
distincte - calitati intelectuale, capacitatea de
manipulare a limbajului, calitati scolare, aptitudini si
talente speciale, caracter, nivel de dezvoltare
 -     evitarea 'autoindeplinirii profetiei'
 COPIII DOTATI
INTELECTUAL SI
CARACTERISTICILE LOR
 Caracteristicile elevilor dotati si talentati

 -     nu formeaza un grup omogen

 -     exista un stereotip al copilului supradotat (exceland in toate domeniile);
 cei ce nu se conformeaza raman neidentificati

 Galagher ii caracterizeaza prin indemanarea de a absorbi concepte abstracte, de

a le organiza mai eficient si de a le aplica mai adecvat decat colegii de generatie
 Exista doua feluri de comportament al elevilor supradotati:
 -     elevi ideali, modele de buna purtare  gandire convergenta
 -     copii problema, plictisiti, non-conformisti  gandire divergenta
 COPIII DOTATI
INTELECTUAL SI
CARACTERISTICILE LOR
 Instructia accelerata: pro si contra

      copiii dotati: 'proba de foc' pentru profesor

 -     solutia: instructia accelerata (sa sara una-doua clase, sa comprime materia etc.)

 Argumente:

 -     evitarea plictiselii prin munca de nivel apropiat

 -     aparitia unor atitudini pozitive fata de scoala prin captarea interesului

 Contra-argumente:

 -     acceleratia duce la senzatie de elitism

 -     efectele acceleratiei asupra aspectelor emotionale si sociale sunt contradictorii

 -     copiii mai putin talentati pierd modelul oferit

 COPIII DOTATI
INTELECTUAL SI
CARACTERISTICILE LOR
 1)   oferirea unui material imbogatit pe orizontala
(mai mult material de acelasi nivel) si pe verticala
(material cu nivel mai avansat)
 2)   realizarea de studii individuale
 3)   incurajarea lecturilor suplimentare - surse de
inspiratie pentru viitorul acestor copii: biografii si
autobiografii ale celebritatilor
 4)   stimularea aparitiei de hobby-uri
 5)   mentorat prin corespondenta