Partide si Sisteme Electorale

Dimensiunea Stânga-Dreapta
 Stanga-Dreapta
• Exista multe tipuri de atitudini/perspective asupra
politicului intr-o societate.
• Una dintre cele mai utilizate este dimensiunea Stanga-
Dreapta.
• Originea acestei dimensiuni: Revolutia Franceza (1789)
o Cei care doreau schimbarea politica s-au asezat in sala
parlamentului la stanga, air cei care doreau conservarea
regimului monarhic s-au asezat la dreapta.
o La centru s-au asezat cei care erau in favoarea status-quo-ului
sau care doreau putina schimbare.
 Stanga-Dreapta
Pozitionarea pe axa Stanga-Dreapta este
determinata (sau este in stransa corelatie) cu o
serie de probleme:
•Ritmul de schimbare a societatii.
•Cat de mult trebuie guvernul sa controleze economia si
societatea.
•Cat de multa distributie a bunastarii trebuie sa existe in
societate.
•Drepturi si Libertati (politice) vs. Control Politic
 Stanga-Dreapta
Ritmul de schimbare a societatii.

• Stanga
– In favoarea schimbarilor sociale cu
scopul de a imbunatati conditia
sociala/bunastarea.
• Dreapta
– Traditiile si trecutul sunt importante
si nu trebuie sa se renunte la ele cu
usurinta (trebuiesc prezervate).
 Stanga-Dreapta
Economie

• Stanga
– Guvernul trebuie sa joace un rol important in economie cu scopul de a
asigura producere ai mai ales distributia bunastarii.
– Piata Libera nu este neaparat un bun (sau nu este binevenita).
– Sindicatele trebuiesc sprijinite.
– Guvernul trebuie sa detina parti din economie

• Dreapta
– Guvernul trebuie sa joace un rol minor in economie
– Initiativa privata trebuie sa produca bunastare indivizilor
– Piata Libera trebuie incurajata
– Guvernul nu trebuie sa detina parti din economie
– Sindicatele trebuiesc descurajate
 Stanga-Dreapta
Politica

• Stanga
– Egalitatea oportunitatilor
– Egalitatea de clasa este un obiectiv
– Libertate sociala
• Dreapta
– Egalitatea in drepturi
– Inegalitatea de clasa este naturala, nu poate fi impusa
– Valorile politice traditionale sunt cele care trebuiesc
prezervate
 Stanga-Dreapta
Individ si colectivitate

In general … (discutia e mai complicata)

• Cei de Dreapta sunt colectivisti la nivel social si
individualisti la nivel economic
• Cei de Stanga sunt colectivisti la nivel economic
si individualisti la nivel social
 Stanga-Dreapta
in secolul XIX

Valori: Valori:
Drepturile omului Drepturi de proprietate
Egalitarism social Elitism
Libertati personale Autoritarianism
Iluminism Nationalism
 Stanga-Dreapta
in secolul XX

Valori
Radicali: Liberali: Moderati: Conservatori: Reactionari:
 Ideologiile politice
O ideologie politica: un set coerent de idei despre:
1) organizarea societatii,
2) un plan de actiune pentru a pune in aplicare ideile despre
organizarea societatii

Functii principale ale ideologiilor:

a) Explicative: cum functioneaza societatea/lumea
b) Evaluative: ce este bine si ce este rau in modul de functionare a
societatii
c) Identitate: dau identitate celor care le adopta
d) Programatice: ce trebuie facut si cum
 Liberalismul
• Urmareste construirea unei societati libere, deschise si tolerante

• Indivizii sunt considerati rationali si capabili sa isi recunoasca si

promoveze propriile interese

• Pune accentul pe libertate si egalitate

• Statul se formeaza si isi castiga legitimitatea pe baza

consimtamantului celor guvernati (Teoria Contractului Social), si
are ca si principala atribuite sa apere viata, libertatea si
proprietatea indivizilor
 Liberalismul Clasic
• Guvernul trebuie sa joace un rol minimal in societate

• Un guvern care se amesteca in societate cat mai

putin este cel mai bun guvern

• Un guvern puternic este periculos pentru libertatea

indivizilor

• Guvernul nu trebuie sa se amestece in competitia

economica. Piata libera trebuie lasata sa functioneze
pe baza cererii si ofertei (laissez-faire).
 Neo-liberalismul (Noul Liberalism)
• Termen utilizat pentru a descrie schimbarile care au loc in
ideologia liberala incepand cu anii 1970 ca urmare a schimbarilor
sociale, culturale si politice care au loc in tarile capitaliste
occidentale.

• Schimbare principala este aceea a acceptarii unor relatii mai

extinse intre piata libera si stat (interventia statului). Ramane
fidel liberatii individuale si pietei libere, dar accepta ca acolo
unde piata libera nu poate produce efecte, interventia limita a
statului este acceptabila

• Sustine si argumenteaza ideea de libertate negativa

 Conservatorismul
• Omul este imperfect si nu se poate auto-perfectiona

• Ordinea sociala trebuie conservata (ordinea sociala e imperfecta si e rezultatul

imperfectiunii umane)

• Societatea trebuie sa functioneze pe baza traditiilor si cutumelor „

• Societatea e un tot organic (si nu un ansamblu de indivizi)

• Inegalitatea este inevitabila si naturala in societate (Indivizii nu sunt egali in ceea priveste
abilitatile si talentele lor)

• Ordinea sociala prevaleaza in fata liberatii individuale

• Schimbarile sociale/politice/economice, etc., trebuiesc facute incet si limitat

 Neo-conservatorismul
(Noul Conservatorism)
• Este un curent ideologic specific societatii americane

• Neo-conservatismul considera ca neo-liberalismul care a

acceptat interventia statului in societate a schimbat
societatea intr-una prea paternalista

• Consideta ca neo-liberalii sau supraestimat capacitatea

statului de a rezolva probleme (in special cele sociale) acolo
unde piata libera nu a reusit sa o faca

• In fapt reprezinta o intorcere la valorile societati liberale

clasice: piata e cel mai important mecanism al societatii, iar
indivizii sunt cei care conteaza
 Socialismul
• Porneste ca si o critica fata de defectele Liberalismului:
– Individualismul si clasa sociala
– Piata libera si neinterventia statului
• Egalitatea economica este adevarata libertate„
„
• Pentru a ajunge la egalitate economica, economia trebuie
planificata prin interventia statului.
 Comunismul/Marxismul
• Economia sta la baza functionarii societatii si a schimbarilor
sociale. Conflictul intre clasele sociale este motorul istoriei
(Materialism Istoric)

• Contradictiile capitalismului liberal (urmarirea profitului si

exploatarea intre clase sociale) pot si rezolvate numai prin
revolutie.

• Scopul revolutiei este instaurarea unei societati fara clase

sociale prin detinerea in comun a mijloacelor de productie si
a bunastarii
 Social-Democratia
• Social democratia s-a separat de socialism si comunism
incepand cu secolul XX

• Considera ca si socialismul/comunismul ca societatea trebuie

reformata in vederea obtinerii egalitatii in sociatate, dar
reformarea nu trebuie facuta prin revolutie ci prin politici de
redistributie si supra-taxare de catre stat

• Nu urmareste eliminarea capitalismului, pentru ca vede

posibila realizarea egalitatii in interiorul capitalismului
 Fascismul
• Promoveaza o viziune organica asupra societatii (societatea e
un tot, o totalitate)

• Indivizii sunt sub-sumati natiunii si societatii din care fac parte

• Respingerea democractiei

• Accentuarea militarismului

• La baza diferentierii sociale este rasa

 Sfarsitul ideologiilor
Inceputul
Daniel Bell, in 1960, a publicat o serie de eseuri -
The End of Ideology: On the Exhaustion of Political
Ideas in the Fifties   - in care argumenteaza ca in
lumea contemporana ideologiile vor disparea.

Bell conidera ca marile ideologii cu radacini in

secolul XIX vor disparea si ca cetatea viitorului va
fi bazata pe tehnologie si pe decizii tehnologice, si
nu ideologice.
 Sfarsitul ideologiilor
Continuarea
Francis Fukuyama, in 1992, scrie un eseu
intitulat - The End of History and the Last Man –
in care argumenteaza ca democratia liberala de
inspiratie european si nord-americana reprezinta
ultima etapa a evolutiei socio-culturale a
omenirii si forma finala de guvernamant. Ca
urmare, dupa instalarea democratiei ca forma
de guvernament, restul ideologiilor isi pierd
esenta si dispar.
 Stanga-Dreapta
In Romania
Autoplasare – Stanga-Drepata
Stanga Dreapta
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 NS/NA
1991 - 1.0% 2.2% 5.0% 10.1% 21.0% 11.9% 7.7% 4.3% 2.5% 1.3% 33.0%
1996 3.4% 0.8% 1.4% 2.4% 2.9% 20.3% 5.8% 6.4% 7.1% 2.1% 10.6% 36.7%
2003 - 2.0% 2.0% 4.6% 8.2% 5.0% 2.9% 3.4% - - - 71.9%
2004 0.6% 1.5% 2.3% 5.7% 4.8% 13.4% 6.7% 7.4% 6.3% 3.9% 3.3% 44.2%
2006 - 3.3% 2.1% 5.5% 4.1% 13.2% 11.5% 5.5% 6.5% 3.2% 5.9% 39.2%
2007a - 3.1% 2.1% 2.9% 3.5% 15.5% 6.6% 4.1% 6.3% 2.5% 3.7% 49.8%
2007b - 4.2% 2.2% 5.1% 5.2% 14.7% 10.2% 5.1% 6.2% 2.0% 3.8% 41.4%
2009 3.9% 3.6% 2.3% 3.2% 2.9% 16.9% 4.9% 4.9% 5.7% 3.5% 5.4% 42.9%
2011 - 4.8% 3.2% 5.1% 4.4% 16.5% 4.9% 4.2% 3.8% 1.8% 4.6% 46.6%
Date:
1991 – United States Information Agency survey, Romania Module, October. (1-10)
1996 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module. (0-10)
2003 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-7)
2004 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, November. Romania Module. (0-10)
2006 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)
2007a – Public Opinion Barometer, Romania, May. Soros Foundation Romania. (1-10)
2007b – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)
2009 – Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set. Soros Foundation Romania. (0-10)
2011 – Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation Romania. (1-10)
 Stanga-Dreapta
In Romania
Medii scoruri Stanga-Drepata

1991 1996 2003 2004 2006 2007a 2007b 2009 2011

<Liceu 1.91 7.11 3.99 5.67 5.64 5.60 5.24 5.11 4.87
Liceu 4.07 5.98 4.29 5.83 5.90 5.72 5.52 5.56 5.26
Universitate + 5.29 6.03 4.39 5.56 6.11 5.77 5.91 5.75 5.66
Orthodox 3.65 6.05 4.20 5.64 5.75 5.61 5.45 5.32 5.14
Romano-Catolic 3.69 6.52 4.70 5.5 6.63 6.00 5.50 5.82 5.59
Greco-Catolic 4.55 7.55 4.40 6.46 7.33 6.21 5.90 6.78 5.86
Protestant 2.86 5.50 4.47 6.33 6.75 7.09 6.03 5.91 5.66
Roman 3.67 6.08 4.22 5.74 5.78 5.64 5.48 5.37 5.07
Maghiar 3.07 6.00 4.47 6.03 6.69 6.25 5.92 6.10 6.62
Sub 30 ani 3.60 6.27 4.32 5.73 5.82 5.63 5.70 6.13 5.67
31 la 40 4.21 6.10 4.54 5.76 6.08 5.74 5.65 5.51 5.52
41 la 50 3.87 5.76 4.17 5.89 5.77 5.82 5.48 5.51 5.23
51 la 60 3.37 5.61 4.31 5.59 5.97 5.74 5.52 5.15 5.12
60 + 2.88 6.58 3.93 5.62 5.46 5.48 4.93 4.96 4.60
Barbati 4.12 6.07 4.17 5.60 5.76 5.61 5.51 5.39 5.31
Femai 3.07 6.14 4.31 5.84 5.89 5.69 5.40 5.38 5.10
Toti 3.61 6.10 4.23 5.71 5.82 5.68 5.46 5.39 5.22
SD 2.92 2.64 2.50 2.30 2.39 2.32 2.31 2.80 2.48
Date:
1991 – United States Information Agency survey, Romania Module, October (1-10)
1996 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module (0-10)
2003 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-7)
2004 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module, November. (0-10)
2006 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)
2007a – Public Opinion Barometer, Romania, May. Soros Foundation Romania. (1-10)
2007b – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)
2009 – Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set. Soros Foundation Romania. (0-10)
2011 – Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation Romania (1-10)
 Stanga-Dreapta
In Romania

Autoplasare – Stanga-Drepata
Stanga Dreapta
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 NS/NA
1996
PDSR 9.7% 5.7% 8.1% 9.5% 8.3% 6.3% 3.1% 2.9% 3.3% 2.0% 4.4% 36.6%
PD 2.3% 1.3% 3.1% 4.9% 8.3% 12.3% 8.5% 6.8% 5.4% 2.2% 3.1% 41.7%
PNTCD 2.0% 1.5% 1.4% 3.2% 2.8% 5.1% 8.3% 8.5% 11.4% 6.4% 10.8% 38.6%
PNL 2.5% 1.4% 2.1% 3.0% 4.4% 6.9% 10.0% 11.3% 8.9% 4.8% 4.8% 39.9%
PRM 6.5% 3.3% 5.4% 6.0% 5.8% 7.7% 4.7% 3.9% 4.7% 3.1% 5.4% 43.5%
PUNR 5.1% 2.2% 5.1% 7.5% 5.4% 8.6% 5.6% 3.7% 5.4% 2.2% 3.6% 45.6%
UMDR 4.9% 2.1% 3.9% 3.0% 3.7% 8.6% 4.9% 5.9% 6.2% 3.0% 4.3% 49.4%
2004
PSD - 5.4% 5.9% 9.2% 7.1% 7.2% 4.6% 6.3% 5.1% 5.9% 4.8% 38.3%
PUR - 5.2% 6.6% 7.3% 6.5% 9.7% 6.4% 4.9% 6.2% 3.8% 1.9% 41.5%
PD - 3.0% 4.1% 4.1% 4.6% 9.6% 10.3% 11.1% 7.9% 5.7% 2.1% 37.7%
PNL - 2.6% 2.5% 3.8% 4.9% 7.7% 9.6% 13.0% 8.0% 8.0% 2.9% 37.0%
PRM - 6.5% 6.8% 6.4% 4.8% 8.2% 5.9% 3.9% 4.1% 4.8% 3.9% 44.7%
UDMR - 5.2% 4.8% 4.8% 6.1% 14.1% 5.1% 3.8% 5.9% 4.1% 1.9% 44.3%
2009
PSD 18.6% 7.5% 7.6% 7.5% 3.3% 5.5% 1.5% 1.1% 1.5% 0.7% 2.9% 42.2%
PNL 3.4% 0.8% 1.9% 2.8% 1.9% 6.8% 4.5% 9.0% 8.1% 4.7% 11.1% 44.9%
PDL 1.6% 0.1% 1.1% 1.5% 1.5% 8.8% 5.3% 7.2% 8.7% 6.0% 13.4% 44.6%
PRM 9.2% 4.1% 6.0% 5.1% 3.5% 7.2% 1.9% 1.4% 1.2% 0.6% 1.6% 55.2%
UDMR 4.3% 1.5% 2.7% 2.6% 3.1% 12.1% 3.5% 3.1% 2.7% 0.9% 3.0% 60.6%
2011
PSD - 20.4% 8.6% 8.4% 4.9% 3.3% 1.5% 1.9% 1.5% 1.1% 2.3% 46.0%
PDL - 2.0% 1.8% 2.1% 3.6% 7.2% 4.2% 4.8% 6.3% 6.4% 12.5% 49.1%
PNL - 4.8% 1.8% 2.9% 3.5% 8.5% 3.8% 5.8% 7.5% 5.0% 8.8% 47.6%
UDMR - 2.6% 2.6% 2.5% 1.7% 10.6% 3.2% 4.7% 3.9% 1.9% 5.4% 60.9%
Date:
1996 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module. (0-10)
2004 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, November. Romania Module. (0-10)
2009 – Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set. Soros Foundation Romania. (0-10)
2011 – Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation Romania. (1-10)
 Stanga-Dreapta
In Romania
Stanga Dreapta
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1991
Economia de piata
… e buna 23.3% 30% 40.9% 34% 30.7% 40% 46.2% 49.4% 44.2% 48% 61.5%
… e gresita 47.9% 70% 59.1% 54% 63.4% 40% 48.7% 39% 53.5% 52% 30.8%

Reforme radicale
… sunt preferate 24.2% 30% 45.5% 36% 37.6% 44.3% 53.8% 49.4% 60.5% 72% 69.2%

Reforme graduale
… sunt preferate 57.3% 70% 45.5% 54% 57.4% 51% 42.9% 46.8% 27.9% 28% 15.4%

2003
Statul trebuie sa isi assume mai mare implicare in bunastare

da - 85.7% 87.8% 79.2% 79.2% 75% 78.7% 81.7% - - -

nu - 9.5% 7.3% 14.6% 17.3% 21.2% 18% 12.7% - - -

Statul trebuie sa controleze afacerile/business-ul …

… de acord - 61.9% 41.5% 54.25 50.9% 44.2% 54.15 52.1% - - -
Date:
1991 – United States Information Agency survey, Romania Module, October.
2003 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania.