Daiana Ciobanu, Stiinte Politice

13.12.2022
Anul 2

Non ducor, duco. – Nu sunt condus, conduc!

Am ales ca si tema de studiat, filmul ,,NO” . Filmul surprinde tacticile publicitare din
campaniile politice pentru referendumul din 1988 , când cetățenii chilieni au decis dacă
dictatorul Augusto Pinochet ar trebui să rămână sau nu la putere încă opt ani. 
Filmul prezinta realitatea acelor vremuri. Dupa 15 ani de dictatura militara si supus
presiunii internationale de a gasi o solutie pentru a inlatura dictatura, guvernul hotaraste sa
faca un referendum unde cetatenii sa poata vota DA sau NU fata de rămânerea lui Pinochet la
conducere. Asadar, oamenii sunt supusi alegerii intre un general rigid si totalitar, sau o tara
democratica, de unde dictatura va disparea.
Pentru a aduce argumente fiecare tabara( tabara DA si tabara NU) timp de 27 de zile s-au
alocat 15 minute la TV pentru fiecare tabara, unde explicau de ce e bine sa voteze cu DA sau
cu NU. Tabara NU a creat o reclama inedita apeland la un cantec precum,, Chile, la alegría
ya viene ” unde se explica ca fericirea vine dar si un cantec-manifest la adresa regimului
Pinochet, ce va deveni cantecul ce a caracterizat aceasta miscare. In ultimele zile campania
devine tot mai inflacarata atunci cand celebritati de la Hollywood precum Jane Fonda,
Richard Dreyfuss apar de partea taberei ,,NO” sugerand ca democratia trebuie sa invinga.
Tabara ,,NO” descrie si saracia prin care trece tara de cativa ani, oamenii fiind nemultumiti
de cresterea inflatiei dar si lipsa de perspective.
In cele din urma, in ziua votului, oamenii lui Pinochet incearca sa fraudeze voturile insa
situatia se va schimba. Pinochet va fi fortat de comandamentul militar superior sa cedeze.
Asadar, tabara NU a castigat referendumul cu peste 50% din voturi.
Am ales filmul ,,NO” deoarece am remarcat o asemanare intre situatia constiintei
colective a cetatenilor din Chile de la acea vreme cu ceea ce spunea Karl Marx referitor la
materialismul istoric ce a constituit o schimbare revolutionara in conceptiile despre societate.
Pentru a interpreta viata sociala a cetateniilor din Chile din anul 1988, voi apela la idea lui
Marx despre raportul dintre existenta sociala si constiinta sociala ,, Nu constiinta oamenilor le
determina existenta, ci, dimpotriva, existenta lor sociala le determina constiinta”. Asadar,
felul in care un om traieste, si modul in care acesta se raporteaza la societate ii va determina
setul de valori.
Constiinta fiind un proces congnitiv, gasit la fiecare individ, indiferent de statut social,
ce provoaca emotii si asocieri bazate pe rationalitate si pe sistemul de valori a unui individ. In
filmul ales, putem vedea ca chilienii inteleg ca existenta lor sociala determina setul de
principii si valori a fiecaruia. Acestia fac apel la ,, este momentul de a ne castiga libertatea de
gandire ” sau ,, Chile are nevoie de demnitate” dar si la ,, a infrange violenta cu armele pacii”
intelegand ca pana acum modul de a trai a fost gresit si apeland la constiinta colectiva .
In al doilea rand, o alta teorie ce consider ca se potriveste situatiei din film este aceea a
lui Michele Foucault. Acest scriitor sugereaza ca omul este puterea adevarata si acesta isi
poate crea propria societate, datorita faptului ca puterea produce realitate. Pentru Foucault
puterea este o forta necesara, productiva si pozitiva in societate. Asadar, situatia din film
descrie faptul ca oamenii (chillienii) inteleg necesitatea puterii create de acestia, facand parte
din tabara NO. Foucault descrie puterea ca fiind o sursa de disciplina sociala si conformitate.
Acesta apeleaza la bio-putere unde corp de cunostiinte si comportament defineste normalul
intr-o societate. Chilienii inteleg ca daca un anumit set de valori si gandire este promovata in
societate, indivizii vor adera la aceasta.
In concluzie, consider ca teoria lui Marx privind faptul ca existenta sociala determina
constiinta oamenilor, cat si teoria lui Michel Foucault privind ideea ca omul este puterea si
aceasta produce realitatea acestuia, rezoneaza cu ideea filmului studiat.
Titlul ales acestui eseu ,, Non ducor, duco. – Nu sunt condus, conduc” reflecta dorinta
chilienilor de a scapa de un sistem autoritar, unde acestia nu aveau libertatea dorita.