UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ISTORIE

Constandache Andreea

Student an I, Departamentul de RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE

EFECTELE PSIHOLOGICE ALE TOTALITARISMULUI

ASUPRA POPULAȚIEI

Curs: Introducere în Științe Politice

 ABSTRACT

Scopul acestui eseu este acela de a demonstra deteriorarea conștiinței cetațeanului, a

liberei exprimării și a conceptului de libertate în viziunea unor populații ce au experimentat
regimul totalitar pentru o anumită perioadă de timp.

Este clar, omul a continuat să spere la „libertate” în ciuda pierderii totale a ideii a ceea ce
înseamnă de fapt, însă nu a cunoscut ce presupune această noțiune nici până în ziua de azi.
Tocmai pentru că a fost atât de ștearsă din mintea și inima cetățeanului, el nu a putut și nu
poate să se mai regăsească într-o astfel de societate liberă.

INTRODUCERE

„Totalitarism = Formă de regim dictatorial bazat nu doar pe teroare, ci și pe sprijinul

maselor mobilizate printr-o ideologie preconizând schimbări sociale radicale și care
presupune un control complet al statului și scoaterea în afara legii a opoziției”1.

Această definiție demonstrează faptul că politicul se ține strâns legat cu psihologia

populației, teroarea fiind metoda prin care o masă de oameni poate fi redusă la tăcere și la
acceptarea unei noi realități, care se poate să nu le fie tocmai pe plac. Cetățenii au îndurat
mecanisme psihologice dure ca mai târziu să se poată obișnui cu ceea ce va însemna pentru ei
noul stat, noul conducător politic și noua societate.

CONȚINUT

Regimurile totalitare au apărut ca reacție la toate ororile de după Primul Război Mondial și
cel de-al Doilea Război Mondial. Populația, deja nimicită de boli, sărăcie, foamete, și-a
pierdut speranța în tot ceea ce înseamnă democrație și au apelat la măsuri drastice -votul către
totalitarism. Bineînțeles, ideologia este cu mult departe de ceea ce se pune în practică, însă
cetățenii nu au știut acest lucru când și-au lăsat ultima fărâmă de speranță și de încredere unei
noi modalități de a salva întreaga populație de la a avea un sfârșit tragic. Însă această salvare
de la moarte în schimbul libertății nu a fost tocmai o alegere potrivită. Au înțeles totuși
imediat că viețile lor vor fi puse în pericol dacă nu vor asculta și dacă nu se vor plia pe noul
regim ales.

1
https://dexonline.ro/definitie/totalitarism
 Generațiile de cetățeni care au facut schimbarea de la democrație la totalitarism încă
cunoșteau ce înseamnă cu adevărat libertatea pentru că au trăit-o, ei știau ce au pierdut și lor
le-a fost cel mai greu de adaptat la noul stil de viață -cenzura, nerespectarea drepturilor
omului, încălcarea intimității, libera exprimare nu mai exista. Au avut libertatea de a alege un
alt regim politic (nu în toate cazurile țărilor sub conduceea unui astfel de regim -în unele
cazuri s-a instaurat forțat) , însă acum nu mai aveau nici libertatea de a purta hainele pe care și
le doresc. După acestea însă vor apărea generații care s-au născut în sânul totalitarismului,
unde primul contact cu societatea se realizează prin teroare, frică și neajunsuri. Noile generații
vor considera tirania o normalitate politică și nu o vor pune niciodată la îndoială căci până și
gândurile lor sunt controlate de stat. Din mintea lor a dispărut complet orice noțiune de drept,
iar toate neajunsurile sunt acceptate și slăvite, până și acestea fiind datorate îndemânării
conducătorului de a le oferi resurse populației.

Se va ajunge astfel la un fel de „cetățeni fantomă”- cei care acceptă orice li se oferă,
slăvesc tirania și sunt mulțumiți cu viața lor. Nu vor gândi niciodată lucruri interzise -pentru
că ei nu știu ce înseamnă acele lucruri, nu își pot imagina altceva decât ceea ce este. Intelectul
acestor oameni nu va putea percepe niciodată ideea de schimbare, libertate sau dreptate. Ei
vor rămâne definitiv afectați de viața din interiorul unui stat al cărui regim politic a fost unul
totalitar.

Un caz concret îl reprezintă generația de persoane în vârstă din România, cei care au fost
născuți și crescuți într-un regim totalitar, unul comunist. Gândirea oamenilor acestora a fost
atât de degradată de simbolurile, ideile comuniste, încât acum le este greu să se adapteze în
noua societate -deși au trecut 30 de ani de la sfârșitul regimului. Unora le este greu să se
adapteze la faptul că oricine are dreptul să își expună opinia, chiar dacă aceasta este total
diferită decât a celor din jurul său. Unii nu înțeleg faptul că dreptatea va fi servită tuturor
cetățenilor, într-un moment sau altul, chiar dacă ești sărac sau bogat – ești egal în această
societate și toată lumea are drepturi indiferent de poziția în ierarhia socială. Dar cel mai dur
aspect este faptul că acești oameni și-au pierdut speranța în schimbare. Sunt conștienți de
sistemul defectuos din stat, însă nu fac absolut nimic pentru a-l schimba -tocmai pentru că
merg pe mentalitatea „asta este, nu pot să fac nimic, nu am absolut nicio putere în fața
oamenilor politici”. Diferența dintre ei și cetățenii născuți și crescuți în democrație este faptul
că cei din urmă știu că ei sunt cea mai mare putere din stat, de la ei pornește și ia viață statul și
sunt dispuși să își asume riscuri pentru a-și schimba situația/viața.
 Totalitarismul a dat naștere unei societăți a căror cetățeni sunt absenți, lipsiți de drepturi și
libertăți, efectul observându-se și după 100 de ani de la dispariția acestor regimuri din ochii
comunităților.

Democrațiile ce au fost instaurate după ce regimurile totalitare și-au pierdut susținătorii,

bineînțeles ca au fost unele defectuoase. Oameni ce nu au noțiunea de libertate dintr-o dată
trebuie să conducă un stat liber, să legitimeze o constituție, să ia măsuri pentru o economie de
piață liberă și funcțională, etc. Au existat modele după care să se ghideze – democrația
franceză, democrația americană, însă niciuna dintre acestea nu pot ajuta un stat orb să vadă.

Statele post comuniste din Estul Europei încă încearcă să își consolideze democrațiile, să
respecte statul de drept și să ofere cetățenilor condiții cât mai bune de trai. Dar este foarte
greu să devii o democrație funcțională când în aceste state cetățenii nu înțeleg cât de
importantă este exercitarea dreptului la vot, protestul atunci când nu ești de acord cu
reprezentanții pe care chiar tu i-ai ales și susținerea propriilor drepturi.

Speranța unor democrații funcționale în țările comuniste nu este încă distrusă. Încă din
clasele cele mai mici, elevii sunt învățați cât de importantă este libera exprimare și să își
impună respectarea drepturilor. Elevii își cunosc drepturile și sunt încurajați să și le apere cu
curaj și îndrăzneală. Totuși, „poporul român luptă cu nostalgia celor din perioada sovietică,
distrugând orice gând precum că „cândva era mai bine”. Astfel, educația civică în România
are loc inclusiv prin vizitarea unui apartament, aranjat cu lucrurile care existau într-o
gospodărie pe timpurile sovietice. Sufrageria, dormitorul părinților și camera copiilor,
bucătăria și camera de baie sunt aranjate cu obiecte din perioada comunistă. Elevii vin în
vizită și primesc diferite sarcini. Trebuie să urmărească filmulețe, apoi să discute, să trimită
telegrame codificate, pentru că orice mesaj putea fi interceptat, iar apoi Securitatea putea
aresta pe oricine, să joace jocuri de tip Monopoly de azi, dar cu cerințe sovietice, să gătească
bucate, folosind produse limitate etc. Elevii, tinerii realizează importanța democrației prin joc
și, cel mai important, prin experiențe trăite. Crearea acestui decor ( plin de lipsuri, saracie,
frica) a demonstrat și încă demonstrează cât de important este să gândești liber și să poți să te
exprimi atunci când vrei și cum vrei.”2

2
https://moldova.europalibera.org/a/at%C3%A2ta-timp-c%C3%A2t-vom-%C8%9Bine-minte-ce-
%C3%AEnseamn%C4%83-regim-totalitar-nu-vom-permite-s%C4%83-se-%C3%AEnt%C3%A2mple-din-nou-
(video)/30165329.html
CONCLUZIE

În concluzie, totalitarismul a lăsat în urma sa atât efecte politico-economice, cât și sociale-

psihologice. Cetățenii din țările fost totalitare se adaptează cu greu libertății din ziua de astăzi
și nu își înțeleg privilegiile pe care le-au dobândit o dată cu trecerea la democrație. Oamenii
încă sunt intimidați de liderii politici și au impresia că nu au nicio putere în fața lor. În
continuare le este teamă să își expună părerile și sunt reticenți atunci când vine vorba de
cuvântul „schimbare”.

BIBLIOGRAFIE

1. Beniuc Valentin, TOTALITARISMUL CA FENOMEN SOCIAL: ABORDARE

TEORETICO-ISTORIOGRAFICĂ.
2. Corner Paul, Popular Opinion in Totalitarian Regimes: Fascism, Nazism,
Communism, Oxford University Press.
3. Killingsworth Matt, Civil Society in Communist Eastern Europe: Opposition and
Dissent in totalitarian regimes, ECPR Press.
4. https://dexonline.ro/definitie/totalitarism
5. https://moldova.europalibera.org/a/at%C3%A2ta-timp-c%C3%A2t-vom-
%C8%9Bine-minte-ce-%C3%AEnseamn%C4%83-regim-totalitar-nu-vom-permite-s
%C4%83-se-%C3%AEnt%C3%A2mple-din-nou-(video)/30165329.html