Machine Translated by Google

FIȘĂ DE CONSULTARE

INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A CONFLICTELOR

Mesaje cheie

• Un conflict poate fi înțeles ca o interacțiune incompatibilă între cel puțin doi actori, prin care unul dintre actori

suferă daune, iar celălalt actor provoacă acest daune în mod intenționat, sau îl ignoră.

• Analiza conflictelor poate sprijini orientarea pentru acțiuni viitoare. Conflictele sunt sisteme dinamice.

Orice intervenție devine parte a sistemului și ar trebui să se concentreze pe susținerea energiilor creative,

pozitive, din sistem sau legate de sistem.

• Analiza conflictului poate fi utilizată individual sau într-o manieră participativă într-un grup. The

analiza nu conduce la o înțelegere obiectivă a conflictului. Mai degrabă face transparente percepțiile subiective. În acest fel, ele

pot fi reflectate și comunicate mai clar.

• Analiza conflictului poate presupune: 1) verificarea dacă se confruntă cu un conflict, 2) determinarea limitelor

sistemului conflictual, cu opțiunea de revizuire a acestora ulterior, 3) utilizarea instrumentelor de analiză

a conflictului (prezentate mai jos) pentru a se concentra asupra anumitor aspecte ale conflictul și
organizarea informațiilor.

INTRODUCERE

Această fișă de sfaturi de analiză a conflictului 1 rezumă șapte 2. Teoria nevoilor umane3 susține că conflictele sunt cauzate
instrumente care pot fi utilizate pentru a evalua diferite de nevoile umane de bază „universale” care nu sunt
caracteristici ale unui conflict într-un mod structurat. Ne satisfăcute. Nevoile trebuie analizate, comunicate și
concentrează atenția asupra unor aspecte particulare ale satisfăcute pentru ca conflictul să fie rezolvat.
unui conflict, pentru a aduce ordine într-o percepție confuză
a conflictului. Analiza conflictului nu este o artă „obiectivă”.
Este influențată de diferite viziuni asupra lumii. Abordarea 3. Abordarea Transformării Conflictelor4 vede conflictele ca
Harvard, teoria nevoilor umane și abordarea transformării interacțiuni distructive sau constructive, în funcție de
conflictului sunt frecvent utilizate: modul în care conflictele sunt tratate sau „transformate”.
Conflictele sunt privite ca o interacțiune a energiilor. Se
1. Abordarea Harvard2 subliniază diferența dintre poziții pune accent pe diferitele percepții și pe contextul social și
(ceea ce spun oamenii că vor) și interese (de ce oamenii cultural în care este construită realitatea. Transformarea
vor ceea ce spun că vor). Susține că conflictele pot fi constructivă a conflictului urmărește să împuternicească
rezolvate atunci când actorii se concentrează pe interese actorii și să sprijine recunoașterea între ei.
și nu pe poziții și atunci când dezvoltă criterii acceptate în
comun pentru a face față acestor diferențe.
DECEMBRIE
, COPRET,
5
0
2
SDC

1
Machine Translated by Google
Odată ce am decis că situația cu care ne confruntăm este un conflict,
trebuie să decidem asupra limitelor sistemului. Pe ce actori și factori
dorim să ne concentrăm, pe care îi vom omite pentru moment? Se
poate concentra pe diverse „sisteme”.
Fiecare conflict este un subsistem într-un sistem mai mare – contextul
(sau super-sistemul) acestuia. Un conflict într-un subsistem poate fi
doar un simptom al unui conflict situat în „contextul” unui sistem mai
mare. Violența domestică, de exemplu, poate face parte dintr-un
conflict între două sisteme de utilizare a terenurilor, care este
încorporat într-un conflict etno-politic dintr-o țară, care, la rândul său,
este afectat de diferite politici internaționale care se ocupă de
CUM SE UTILIZAȚI INSTRUMENTELE DE ANALIZĂ A CONFLICTULUI
Toate instrumentele de analiză a conflictelor sunt structurate în același
mod: 1) descrierea instrumentului, 2) scopul instrumentului și 3)
instrucțiuni pas cu pas despre cum se utilizează instrumentul.
Instrumentele pot fi clasificate în funcție de
REZUMAT AL INSTRUMENTELOR DE ANALIZĂ A CONFLICTULUI
1. Roata conflictului: introduce șase dimensiuni importante ale
analizei conflictului (dinamică, actori, cauza, structuri, probleme
și opțiuni/strategii).
Acesta organizează celelalte instrumente de analiză a conflictelor și
este un „meta” instrument.
2. Arborele de conflict: Arborele de conflict se ocupă de diferența
dintre factorii structurali și cei dinamici, vizualizând modul în care
problemele de conflict leagă aceste două aspecte.
3. Cartografierea conflictelor: cartografierea conflictelor se concentrează
pe actori și interrelațiile lor. Este un instrument bun pentru a
începe analiza unui conflict. Asimetria puterii poate fi reprezentată
de mărimea relativă a cercurilor actorilor. Animozitatea și alianțele
sunt simbolizate cu replici.
4. Modelul Glasl de escaladare: Modelul urmărește să se potrivească
strategia noastră de intervenție în conflict la nivelul de escaladare
al părților în conflict. Mesajul este că ar putea fi inutil să vorbești
cu un atacator sinucigaș sau să împuști oameni care strigă unul la
altul.
2
cu comertul economic. Un conflict este adesea pus în aplicare în cel mai
slab punct al unui sistem, nu neapărat acolo unde este cauzat. Astfel,
atunci când analizăm conflicte, trebuie să luăm în considerare limitele
sistemului pe care le-am stabilit și să reflectăm asupra modului în care
acestea se raportează la mediul în care este încorporat conflictul. În
funcție de locul în care stabilim granițele, conflictul se va prezenta diferit.
Limitele trebuie revizuite periodic, pentru a ne asigura că lucrăm acolo
unde avem cel mai bun efect de pârghie. După stabilirea limitelor
sistemului de conflict, putem folosi unul sau mai multe dintre
instrumentele următoare pentru a ne aprofunda înțelegerea asupra
diferitelor aspecte ale conflictului.
concentrându-se pe dinamică, actori, cauzalitate, structuri, probleme
și opțiuni/strategii. Roata Conflictelor rezumă toate instrumentele și
vă ajută să decideți ce instrument să utilizați pentru ce aspect.
5. Analiza perspectivei conflictului (CPA) INMEDIO: Analiza perspectivei
conflictului (CPA) se concentrează pe diferitele perspective ale
diferitelor părți. Punându-le unul lângă altul, se poate vedea unde
există diferențe și lucruri în comun. CPA urmează fazele unei
medieri. Este o bună pregătire pentru o mediere, poate fi folosită
și pentru a antrena o parte în conflict. CPA nu se uită în mod explicit
la structuri sau context.
6. Maparea nevoilor-temerilor: Similar cu CPA, această metodă se
concentrează pe actori și pe problemele, interesele, nevoile,
temerile, mijloacele și opțiunile acestora. Permite o comparație
clară a asemănărilor și diferențelor actorilor sub forma unui tabel.
7. Model de rol multicaucal: Acest model se concentrează pe cauzalitate,
pe calitatea diferită a motivelor, declanșatorilor, canalelor,
catalizatorilor și țintelor. De asemenea, sunt luate în considerare
conținutul și actorii, dinamica și structurile.
Machine Translated by Google

FIȘĂ DE CONSULTARE

INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A CONFLICTELOR

INSTRUMENTUL 1: ROATA CONFLICTULUI

Descriere: Roata de confl ict este un instrument de analiză „meta”
a confl ictului, care prezintă celelalte instrumente. Fiecare dintre
cele șase secțiuni ale roții poate fi analizată în continuare folosind
instrumentele prezentate mai jos (sau referințe la alte Foi de
sfaturi). Roata oferă o primă imagine de ansamblu asupra unui
conflict, înainte de a analiza aspecte specifice.
Roata simbolizează totalitatea și mișcarea, odată ce diferitele
aspecte au fost examinate, acestea trebuie reunite din nou, pentru
ca analiza conflictului să se „ruleze”.
Conflictele prin definiție se referă la relații de frecare între
părți.
2. Problemele sunt subiectele conflictului; despre ceea ce oamenii
discută sau se ceartă.
3. Dinamica se referă la nivelul de escaladare al conflictului,
intensitatea interacțiunii, „temperamentul” și energia unui
conflict care transformă oamenii.
4. Context/Structuri: Contextul conflictului și factorii structurali

sunt adesea în afara sistemului de conflict pe care îl privește.

Violența structurală se referă la violența care nu este cauzată
Scop: Organizarea celorlalte instrumente de analiză a direct de oameni, ci de sistemele economice și politice
conflictelor existente, de exemplu, cauzarea sărăciei.
Pentru a servi ca imagine de ansamblu atunci când

abordați pentru prima dată un conflict. 5. Cauza: Conflictele nu sunt niciodată monocauzale, dar factorii
multicauzali și sistemici interacționează.
1. Actori/Relații: Actorii sau „părțile” sunt persoane, organizații În loc să spunem că totul este legat de orice, este util să facem

sau țări implicate într-un conflict. diferența între diferiți „cauze” sau factori de influență.

Dacă sunt implicați direct în conflict, se numesc „părți în

conflict”, dacă sunt implicați în transformarea conflictului, se 6. Opțiuni/Strategii: Acest punct examinează modalitățile de a
numesc „terți”. Părțile interesate au un interes în conflict sau trata conflictul, strategiile care sunt utilizate sau ar putea fi
în rezultatul acestuia, dar nu sunt implicați direct. utilizate, eforturile părții aflate în conflict sau ale terților pentru
a reduce conflictul.

CPA
Cartografierea nevoilor-temerilor

Cartografierea nevoilor-temerilor 2. Probleme Arborele conflictelor

CPA Modelul de escaladare al lui Glasl

Cartografierea conflictelor Model de rol multicaucal

1. Actori/
Vezi și „Gen și Rela ii
Vezi și „Nu face rău”
3. Dinamica
Conflict” Foaie de sfaturi Foaie de sfaturi

6. Opțiuni / 4. Context /
Strategii Structuri
CPA Arborele conflictelor

Cartografierea nevoilor-temerilor
Modelul de escaladare al lui Glasl Vezi și „Nu face rău”
5. Cauzalitate
Foaie de sfaturi
Consultați și Fișa de sfaturi
„Nu faceți rău” și „PCIA”.

Model de rol multicaucal

Instrucțiuni pas cu pas: 1. Desenați o

DECEMBRIE
, COPRET,

roată, enumerați diferitele aspecte în cele șase secțiuni ale roții. 2. Alegeți instrumente suplimentare de analiză a conflictelor pentru
5
0
2

acele aspecte pe care doriți să le examinați mai în profunzime.

SDC

3
Machine Translated by Google

INSTRUMENTUL 2: ARBORELE CONFLICTULUI 5

Descriere: Arborele de confl ict este un instrument de

vizualizare și sortare. Arborele vizualizează interacțiunea Frică
Frică
dintre factorii structurali, manifesti și dinamici. Rădăcinile
simbolizează factori structurali „statici”. Trunchiul reprezintă
problemele manifeste, legând factorii structurali cu factorii Religie
Religie Lovituri
Lovituri dede stat
stat
dinamici. Frunzele care se mișcă în vânt reprezintă factorii
dinamici. Strik este
Grevă Miscomm unicati
Comunicarea on ti
greșită
pe

Factori dinamici: Factorii dinamici includ forma de comunicare,

nivelul de escaladare, aspecte relaționale etc. Lucrul cu
factori dinamici implică un orizont de timp scurt; reacțiile la
intervenții sunt rapide și uneori imprevizibile. Exemple
sunt intervențiile diplomatice sau transformarea
conflictului pe mai multe căi care se ocupă direct de
Tabere dederefugiati
Tabere refugiati
forma de interacțiune între părțile în conflict. Banii rapidi
sunt adesea mai importanți decât banii mari atunci când
se abordează factorii de dinamică. Înstrăinarea pământului

Probleme manifeste: problemele sunt despre ceea ce părțile

în conflict vor să vorbească, „tema” conflictului.
Politică de elită
Elita si politica cs
State
State slabe
slabe Istoricul
Istoriile degrupului
grup
Factori structurali: Cauzele fundamentale sunt „motivul” de
bază al conflictului. Ele sunt greu de influențat pe o perioadă
Cultural De discriminat
Cultural Di Cultural Onor
Discriminare discriminată
scurtă de timp, dacă sunt evitate, totuși, conflictul poate
apărea din nou mai târziu. Acesta este domeniul tipic pentru
cooperarea pentru dezvoltare, implicarea pe termen mai lung Instrucțiuni pas cu pas: 1. Desenați
și prevenirea violenței structurale (teoria nevoilor umane). o imagine a unui copac, incluzând rădăcinile, trunchiul și
ramurile acestuia – pe o foaie mare de hârtie sau un
flipchart.
Scop: Să inițieze reflecții asupra legăturilor dintre 2. Fiecare persoană primește mai multe fișe, pe care scrie un
cauzele fundamentale, probleme și cuvânt sau două, sau desenează un simbol sau o imagine,
factorii dinamici indicând factori importanți ai conflictului așa cum îl văd.
Să diferențieze orizonturile de timp ale
diverse abordări de transformare a 3. Invitați oamenii să-și atașeze cărțile în arbore:
•
conflictului pe rădăcini, dacă o văd ca o cauză fundamentală
•
pe trunchi, dacă consideră că este o problemă
manifestă, un „topic” al confl ictului
•
pe ramuri, dacă îl văd ca un factor dinamic care
influențează conflictul
4. Cineva facilitează discuția despre locul în care sunt plasați
factorii pe copac. Nu există un „drept” sau „greșit”
absolut. Plasarea factorilor este parțial subiectivă, poate
fi diferită în diferite conflicte și se poate schimba în timp.
Cu toate acestea, încercați ca grup să creați o captură
comună a conflictului așa cum îl vede grupul.

5. Oamenii își pot vizualiza propriile eforturi de transformare

a conflictului (de exemplu, ca o pasăre sau un vierme) și
să le plaseze pe copac în relație cu factorii la care lucrează
în prezent.
6. Discutați legăturile dintre cauzele fundamentale și factorii
dinamici și cum să le abordați.

4
Machine Translated by Google

FIȘĂ DE CONSULTARE

INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A CONFLICTELOR

INSTRUMENTUL 3: HARTA CONFLICTULUI 6

Descriere: Similar unei hărți geografice care simplifică terenul
astfel încât să poată fi rezumat pe o singură pagină, o hartă a
conflictului simplifică un conflict și servește la vizualizarea: 1)
actorii și „puterea” lor sau influența lor asupra conflictului, 2)
relația lor unul cu celălalt și 3) tema sau problemele conflictuale.
O hartă a conflictului reprezintă un punct de vedere specific (al
cartografierii persoanei sau grupului), a unei situații conflictuale
specifice (nu trebuie să fie prea complexă!), la un moment specific
în timp, similar unei fotografii.
Scop: Pentru a clarifica relațiile dintre actori
vizualiza și reflecta asupra „puterii” diferiților actori
Să reprezinte conflictul pe o singură coală de hârtie, să
ofere o primă privire de ansamblu asupra conflictului
Instrucțiuni pas cu pas: 1. Decideți
asupra conflictului pe care doriți să îl analizați. Stabiliți limitele
sistemului de conflict.
2. Formați grupuri de două sau mai multe persoane. O hartă a
conflictului se poate face singur, dar într-un grup este mai bine.
Dacă există oameni în grup care nu știu nimic despre conflict,
aceștia pot ajuta punând întrebări clarificatoare, fiind o
persoană cu care actorul implicat poate vorbi și testa idei.
3. Luați o foaie mare de hârtie și desenați actorii ca cercuri pe
hârtie, sau pe cartonașe care pot fi fixate pe o hârtie,
Pentru a dimensiunea cercului reprezentând „puterea” actorilor. Nu
uita să te pui și tu ca actor pe pagină, dacă tu sau organizația
ta sunteți implicați. Listați terții ca semicercuri.
4. Desenați linii (vezi simbolurile de mai jos) între cercurile reprezentând

relația dintre actori.

Conflictul Sudanului Nord-Sud
Probleme: 1) Securitate, aranjament militar, 2) Împărțirea puterii, 5. În casete pătrate sau în partea de sus a hărții, enumerați
3) Împărțirea
Conflictulbogăției, 4)Nord-Sud
Capitala, 5) Cele trei zone: Blue Nile, Nuba
Sudanului principalele teme. Pentru mai multe detalii despre fiecare
și Abyey
Probleme: 1) Securitate, aranjament militar, 2) Împărțirea puterii, 3) Împărțirea bogăției, 4)
Capitala, 5) Cele 3 zone: Blue Nile, Nuba și Abyey actor, utilizați instrumentul de mapare Needs-Fears.
6. Nu uitați să adăugați titlul și data hărții conflictului, iar dacă nu
sunt confidențiale, de asemenea, numele sau organizația
Du-te S persoanei care face maparea.
FIECARE D

Prieteni

din FIECARE D:

US A, Bel
Comunitate
g.
Băutură. GB

SPLA

ND A
STATELE UNITE ALE AMERICII

octombrie 2003

Simboluri posibile utilizate în maparea conflictelor

Cerc = părți implicate în situație. Mărimea Săgeată = direcția predominantă de

cercului simbolizează puterea părții în influență sau activitate
conflict în raport cu conflictul. Numele poate
fi scris în cerc. Linie în zig zag = discordie, conflict. Se pot
adăuga șuruburi de iluminare pentru a indica
evenimente fierbinți.

Linie dreaptă = relație strânsă

Linie tăiată = conexiune întreruptă

Linie dublă = Relație foarte bună, alianță Jumătate de cerc sau sfert de cerc = părți
externe, terți
DECEMBRIE
, COPRET,

Linie punctată = legături slabe, informale Cutii dreptunghiulare = probleme, subiecte sau
5
0
2

sau intermitente alte lucruri decât persoane și organizații

SDC

5
Machine Translated by Google

INSTRUMENTUL 4: MODELUL DE ESCALARE A CONFLICTULUI GLSL 7

Descriere: Escaladarea este o creștere a tensiunii într-un
conflict. Inițial, oamenii aflați într-un conflict încep prin a-și
dori ceva. După escaladare nu vrem doar ceva, dar vrem să
ne rănim adversarul.
Nivelul final de escaladare este distrugerea reciprocă.
Transformarea conflictului, înțeleasă descriptiv, se referă la
modul în care creăm conflicte, iar energia unui conflict, de
asemenea, care ne schimbă, ne „transformă”. Prescriptiv,
transformarea conflictului este înțeleasă ca eforturile noastre
de a reduce conflictele.
Dinamica escaladării poate fi analizată cu următorul model:
Glasl diferențiază între nouă niveluri de escaladare. El descrie
escaladarea ca o mișcare descendentă, în care părțile în
conflict sunt absorbite de dinamica conflictului. Sunt atrași
într-o spirală descendentă negativă. Aceasta nu este o
mișcare liniară, ci una peste o serie de scări și căderi.
Părțile pot rămâne într-o fază pentru un timp, înainte de a
coborî la un alt nivel de escaladare.
Pe măsură ce nivelul de escaladare crește, partea
interveniente trebuie să devină mai puternică în forma sa de
intervenție, deoarece potențialul de autoajutor al părților
implicate scade. Prin urmare, forța unei intervenții crește de
la nivelul unu, unde părțile pot accepta o intervenție de
gestionare a conflictului bazată pe încredere, la nivelul nouă,
unde părțile trebuie deseori forțate să accepte o intervenție.
Formele interactive de intervenție în conflict sunt potrivite
în conflictele de nivel scăzut sau mediu escalad în care
părțile implicate sunt încă dispuse să stea împreună pentru a
discuta conflictul.
Scop: Pentru a afla cât de escaladat este conflictul.
Să decidă cum să transforme conflictele.
Forma și forța intervenției conflictului într-un
conflict trebuie să se potrivească nivelului de
escaladare a conflictului.
Instrucțiuni pas cu pas: 1. Analizați
nivelul de escaladare al părților în conflict în cauză, folosind
tabelul și graficul de mai jos.
Rețineți că nivelul de escaladare al „grupului” poate fi
diferit de nivelul de escaladare al unui membru individual
al „grupului”. Părțile în conflict pot fi la un nivel diferit de
escaladare.
2. Odată ce nivelul de escaladare este determinat, evaluați
dacă efortul de transformare a conflictului planificat sau
implementat este potențial o formă adecvată de
intervenție. Consultați graficul.

1. Întărire: Pozițiile se întăresc și are loc o primă confruntare. Convingerea încă există că conflictul
poate fi rezolvat în discuție. Nu există tabere fixe.

2. Dezbatere, polemici: Polarizarea gândirii, simțirii și voinței. Gândire alb-negru.

Percepția de superioritate și inferioritate.

3. Acțiuni, nu cuvinte: „A vorbi nu va mai ajuta”. Strategia de „fat împlinit”, prezentarea adversarului cu fapte pe
teren, acțiune fizică. Se pierde empatia, există pericolul unei interpretări false a celeilalte
părți.

4. Imagini, coaliții: Părțile se manevrează reciproc în roluri negative și luptă împotriva acestor roluri.
Partidele caută sprijin de la persoane care nu au fost implicate până acum.

5. Pierderea feței: Atacul public și direct asupra integrității morale a adversarului, urmărind
pierderea feței acestuia. Un pas major de escaladare.

6. Strategii de amenințări: Amenințări și contra amenințări. Conflictul se accelerează prin ultimatumuri.

7. Lovituri distructive Adversarul nu mai este văzut ca o ființă umană. Ca o consecință a dezumanizării,
limitate: loviturile distructive limitate sunt legitime. Valorile sunt schimbate, pierderea „mică” proprie
este văzută ca un beneficiu.

8. Fragmentare: Distrugerea și fragmentarea sistemului adversarului este scopul principal.

9. Împreună în abis: Confruntare totală fără nicio posibilitate de a da înapoi. Distrugerea

de sine este acceptat ca pre al distrugerii adversarului.

6
Machine Translated by Google

FIȘĂ DE CONSULTARE

INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A CONFLICTELOR

Nivel de escaladare:

1. Întărire

2. Dezbateri, polemici

3. Acțiuni, nu cuvinte

4. Imagini, coaliții

5. Pierderea feței

6. Strategii de
cu
amenințări
amenințări

7. Lovituri
lovituri distructive
distructive limitate

8. Fragmentarea
inamicului

9. Împreună în
în
interventie:
Forma

Autoajutorare, moderație abis

de

Medierea facilitatoare

Proces de acompaniament

Medierea clasică

Arbitraj

Intervenția la putere

Forța intervenției terților crește

Potențialul de autoajutorare crește

din incredere Acceptarea intervenției părților prin supunere

DECEMBRIE
, COPRET,
5
0
2
SDC

7
Machine Translated by Google
INSTRUMENTUL 5: ANALIZA PERSPECTIVEI CONFLICTULUI INMEDIO (CPA)
Descriere: CPA este o metodă de analiză a unui conflict într-
un proces pas cu pas, dezvoltată de mediatorii Inmedio
pentru arie micro (interpersonală), mezo (organizațională)
și macro. CPA se concentrează pe diferitele perspective ale
părților implicate; aceasta ajută părțile în conflict să-și
lărgească viziunea. Motivele ulterioare devin mai vizibile și
par mai puțin amenințătoare. CPA poate fi utilizat fără ajutor
profesional.
Etapele CPA urmează fazele unei medieri. Analiza perspectivei
conflictului poate fi folosită: 1) la consilierea între colegi, 2)
ca pregătire înainte de mediere sau 3) ca instrument de
coaching.
Scop: A separa faptele de interpretări, oamenii de
probleme, pozițiile de interese/nevoi/temeri.
Pentru a permite o schimbare de perspectivă,
pentru a „umbla în pantofii celorlalți”, pentru
a face plauzibile motivațiile tuturor actorilor.
Pentru a lărgi perspectivele.
Să elaboreze ipoteze cu privire la noi opțiuni, fără
a lua proprietatea asupra conflictului sau a
soluțiilor conflictului de la părțile implicate.
Instrucțiuni pas cu pas: CPA este
descris aici ca un instrument de consiliere între colegi. Cadrul:
un coleg este implicat într-un conflict, el/ea dorește ajutorul
tău pentru a-l rezolva în mod constructiv:
1. Prezentare: Persoana implicată în conflict descrie situația. Despre ce
este vorba din punctul lor de vedere? Acest lucru nu ar trebui să
dureze mai mult de 10 minute. În restul timpului, persoana în cauză
tace, cu excepția cazului în care are ceva important de adăugat sau
i se cere o intervenție. Efectul acestei prime faze este de a informa
colegii „din afară” și de a ușura persoana în cauză prin ascultarea
activă, prin acceptarea și recunoașterea colegilor.
2. Actori: Următorul pas constă în identificarea de către
colegii „din afară” a cine este implicat în conflict. Analiza
este mai ușoară cu puțini actori. Concentrați-vă pe
principalele părți, posibilii părți interesate și potențialele
părți terțe. Enumerați-le pe cartonașe, așezați-le pe podea
sau lipiți-le pe un flip chart.
3. Fapte: Ce sa întâmplat? Cine ce a făcut? Cine a spus ce?
Acest pas ar trebui să fie complet lipsit de interpretări și
percepții. Scopul fazei 3 este să se concentreze doar pe
fapte observabile, lucruri care să fie înregistrate la rece pe
video, fapte care nu sunt dezbătute de una sau alta dintre
părțile în conflict.
Scrieți fiecare fapt sau „O-Sound” (sunet original =
8
8
citat direct) pe un card separat, plasați-l sub actorii
relevanți enumerați în faza 2.
4. Interese și motivații de bază: Care sunt motivațiile din
spatele „faptelor” fazei 3?
Care sunt interesele actorilor, de ce au spus sau au făcut
asta sau asta? În această fază se caută interpretări și
ipoteze. Ar trebui prezentate posibilele interese, dorințe,
nevoi și emoții ale părților. Colegii „din afara” ar trebui să
intre în pielea părților în conflict și să-și exprime interesele
din punctul lor de vedere, începând cu „Eu, partea în
conflict A, simt...”. Propozițiile care ajută la exprimarea
„nevoilor și dorințelor” sunt „Aș dori să faci” sau „Ar fi
important pentru mine să...”. De asemenea, preocupările,
temerile și emoțiile, cum ar fi „Mi-e frică…”, „Dacă faci….
Simt că...', sunt importante. Motivațiile pot fi contradictorii,
enumerați-le pe toate! Căutați motivații plauzibile: există
adesea motivații „bune” pentru comportamentul „rău”.
Dacă găsiți motivații diferite pentru partidul A și B, le
puteți enumera separat sub numele celor două părți. Dacă
sunt asemănătoare, pot fi plasate la mijloc. Scopul principal
al acestei faze este de a înțelege fiecare parte, de a „mergi
în pielea lui/ei pentru câteva mile”. Nu uita că toată munca
ta în această fază este ipotetică, este nevoie de empatie.
5. Opțiuni: Numai atunci când motivațiile părților au devenit
plauzibile în faza 4, este potrivită un brain-storming
asupra opțiunilor posibile și a pașilor următori. Întrebări
precum „ce opțiuni acoperă cât mai multe interese/nevoi
ale participanților” sau „ce opțiuni elimină cât mai multe
temeri ale participanților” sunt utile. Pentru a lărgi
posibilitățile, este utilă întrebarea „cum putem implementa
interesele părților în conflict în mod diferit decât dacă
urmărim ceea ce părțile în conflict au cerut inițial (pozițiile
lor)” este utilă. Gândiți-vă la cel puțin două opțiuni pentru
fiecare problemă.
Amintiți-vă regulile de brainstorming: toate ideile sunt
bune, fără corecții, fără editare, fără comentarii.
6. Verificarea realității: Faza 6 este locul pentru editare și
evaluare. Posibilele preocupări legate de opțiunile ridicate
pot fi gândite. Care sunt temerile părților cu privire la
posibilii pași următori? Este nevoie de optimizare a
opțiunilor propuse?
7. Noi descoperiri/Concluzie: Procesul CPA este încheiat.
Persoana care este implicată în conflict ar trebui să-și dea
părerea dacă a fost posibil să obțină o perspectivă mai
bună asupra perspectivelor celorlalte părți în conflict și
asupra valorii adăugate a CPA pentru ea personal.
Machine Translated by Google

FIȘĂ DE CONSULTARE

INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A CONFLICTELOR

Exemplu de modul în care un CPA poate fi vizualizat pe carduri

Confl ict la târg:

Actori Clubul de gimnastică Cercetași

Fapte Cort de cercetași distrus Puneți cortul lângă standul din

piața clubului de gimnastică

Interese, Ne simțim amenințați de Nu vrem o reputație Vrem să plătească

motivație prezența cercetașilor proastă în sat din cauza costul cortului
luptei
Vrem să ne vindem
Am dori să fim informați tortul la târg
despre cort

Opțiuni Activitate comună pentru a Cotați costul cortului nou

arăta unitatea grupurilor Clarificarea oficială a
Asigurarea plateste cortul neînțelegerii

Analiză a realității Asigurarea nu va

cort acoperire
DECEMBRIE
, COPRET,
5
0
2
SDC

9
Machine Translated by Google

INSTRUMENTUL 6: MAPAREA NEVOILOR-FERILOR

Descriere: Needs-Fears Mapping este un instrument de
clarificare orientat către actor. Pentru fiecare actor, problemele,
interesele/așteptările/nevoile, temerile, mijloacele și opțiunile
sunt enumerate într-un tabel. Acest lucru permite compararea
și referința rapidă. Tabelul este comparabil cu instrumentul
CPA. Poate fi folosit 1) pentru a analiza un conflict de către un
actor, scriind punctele pentru ceilalți actori ipotetic, 2) de către
masă pentru ceilalți actori și apoi fac schimb de imagini despre
„sine” și „străine”. Este nevoie de un anumit grad de încredere
și înțelegere pentru ca această ultimă versiune să funcționeze.
Scop: Să clarifice într-un format comparabil atributele
diferiților actori Să

o terță parte pentru a clarifica percepția sa asupra actorilor părăsească pozițiile blocate și
ipotetic, 3) în timpul medierii poate fi folosit un tabel concentrați-vă pe nevoi și temeri și pe posibilele
prescurtat. , de exemplu cu probleme și interese. Văzând opțiuni pentru a le face față
problemele și interesele cuiva înscrise pe un flipchart sau pe o Pentru a ajuta oamenii să se înțeleagă între ei
tablă, o parte în conflict are o anumită asigurare că punctul perceptii
său a fost ascultat, 4) poate fi folosit ca un exercițiu de Pentru a stimula discuția

schimbare a perspectivei conflictului, atunci când fiecare actor

completează în

Următorul exemplu este despre un conflict asupra unei scheme de irigare planificată:

Petreceri Probleme Interes/Nevoi Temerile Mijloace Opțiuni

Fermierii Finan area schemei Schema de generare a veniturilor va fi oprită, ei Lobby politic, Alăturați-vă procesului
de irigare de irigare vor trebui să-și împușcarea vacilor de dialog, sugerați
părăsească locul de sau păstorilor angajarea pastorilor la
muncă ferme

Pastoriști Accesul la apă Trai și supraviețuire Turmele lor nu pot Lobby politic, Alăturați-vă procesului
pentru turmele lor supraviețui, vor împingerea turmelor de dialog sugerați un
trebui să migreze în zona irigată, coridor către apă
împușcarea fermierilor

Dezvoltare Implementarea Doriți să îndepliniți Proiectul eșuează și Stimulente financiare, Adunarea părților
Agentie de proiectului într-o mandatul, venitul și agenția este învinuită putere de convocare pentru a discuta
cooperare manieră „Nu face rău”. statutul la domiciliu probleme

Guvern Creștere economică fără tulburări Realegere, Tulburări civile, lipsă de Mijloace financiare, Influențarea
sociale popularitate dezvoltare politice și juridice procesului de dialog,
fondul de compensare

Instrucțiuni pas cu pas: c) În cadrul unui atelier mediat, fiecare parte în conflict completează tabelul pentru

1. Desenați un tabel cu următoarele coloane: Probleme, celelalte părți. Acest lucru ajută la schimbarea perspectivei. Îi face pe actori să

interese/nevoi, temeri, mijloace și opțiuni. meargă în pielea altcuiva pentru o clipă. Este nevoie de încredere, altfel imaginile

2. a) O parte în conflict sau o terță parte completează tabelul stereotip pot domina.

ca instrument de analiză a conflictului, tabelul nu este

vizualizat de celelalte părți în conflict.
b) Într-un atelier moderat, fiecare parte în conflict completează 3. În cazul b) și c), discutați tabelul în plen. Permiterea fiecărei
tabelul pentru propria situație. Masa comună se discută în grup. părți în conflict să răspundă la imaginea „de sine” și „străină”.
Facilitatorul clarifică importanța concentrării pe interese (de ce

oamenii își doresc ceva) și nu pe poziții (ceea ce spun oamenii că

vor). Opțiunile nu trebuie neapărat să fie realizabile în viitorul

apropiat.

10
Machine Translated by Google
INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A CONFLICTELOR
INSTRUMENTUL 7: MODEL DE ROL MULTI-CAUZAL
Descriere: Conceptul diferențiază factorii structurali de cei orientați pe
actor prin sintetizarea abordărilor de sistem și actori. Disputele își au
rădăcinile în condiții psiho-sociologice, socioeconomice, politice și
internaționale. În mod normal, există un „sindrom de factori” care
provoacă violență.
Scop: Urmărirea mecanismelor cauzale, tiparelor, a
distinge între calitatea și rolul diferit al
diferiților factori care conduc la conflicte.
Să analizeze atât conținutul, cât și dinamica
unui confl ic specific. Pentru a facilita
localizarea punctelor de intrare pentru transformarea
conflictului, pentru a diferenția între nevoile
de angajament pe termen scurt și pe termen
lung.
Instrucțiuni pas cu pas: 1.
Concentrându-vă pe conflictul dvs., faceți diferența între
următorii factori: a)
Motivele, cauzele de bază sau fundamentale și factorii
structurali ai conflictului, percepuți de actor ca „probleme
istorice”. Motivele sunt legate de interesele și nevoile
părților aflate în conflict, dar și de percepția acestora
asupra istoriei, a traumei, a nedreptății etc.
Ele afectează conținutul și dinamica conflictului. b) Țintele
sunt scopurile părților în conflict, despre ceea ce părțile în
conflict spun că se luptă,
Ținte
Motive
Canale
DECEMBRIE
COPRET,
5
0
2
SDC
FIȘĂ DE CONSULTARE
pozi iile i interesele exprimate ale păr ilor în con-fl
ict. Țintele afectează conținutul con-fl ictului.
c) Canalele sunt linii de clivaj politic, social, economic sau
național, care grupează oamenii, care formează identitate-
grup. Canalele afectează conținutul și dinamica unui
conflict. Canalele nu sunt adesea direct legate de cauza
principală a conflictului.
d) Declanșatorii inițiază un nou nivel de conflict. În conflictele
violente, de exemplu, un declanșator face ca un actor care
anterior prefera soluții non-violente, să favorizeze acum
acțiunea violentă. Declanșatorul influențează dinamica
unui conflict. Declanșatorii sunt greu de identificat în
prealabil și nu sunt ușor influențați de o terță parte.
e) Catalizatorii influențează rata, intensitatea și durata unui
confl ict odată ce conflictul este în desfășurare, afectând
conținutul și dinamica unui conflict. Catalizatorii și canalele
împreună pot transforma motivele în timp, de exemplu
atunci când două grupuri încep prin a se lupta pentru
resurse și sfârșesc prin a se lupta pentru etnie.
2. Odată ce ați identificat diferiții factori, situați motivele,
declanșatoarele, canalele, catalizatorii, țintele într-un
grafic și legați-le cu săgeți.
3. Pe carduri separate, vedeți ce eforturi de transformare a
conflictului abordează ce factori și unde este nevoie de o
schimbare sau de eforturi suplimentare.
Declanșatoare VIOLEN Ă
Catalizatori
11
Machine Translated by Google

CATEVA SURSE DE INTERNET UTILE

• Centrul de cercetare Berghof pentru cercetarea constructivă a conflictelor:

http://www.berghof-center.org/english.htm
• Conflict Research Consortium (CRC), International Online Training Program on
Intractable Conflict, Glosar, Universitatea din Colorado: http://
www.beyondintractability.org
http://www.colorado.edu/conflict/peace/glossary.htm
• Parteneriatul global pentru prevenirea conflictelor armate:
http://www.gppac.net/index.html
• Cercetarea conflictelor internaționale:
http://www.incore.ulst.ac.uk/

Note de subsol

1 Această fișă de sfaturi se bazează pe cursul de „mediere” INMEDIO/SDC-COPRET și pe literatura de referință.

2 Abordarea Harvard:
– Fisher, R., Ury, W. și Patton, B. (1991). A ajunge la Da: Negocierea unui acord fără a ceda (ed. a 2-a). Pinguin,
New York.
– Ury, W., Brett, J. și Goldberg, S. (1993). Rezolvarea litigiilor (ed. a 2-a). Jossey-Bas Publishers,
San Francisco
3 Abordarea nevoilor umane:
– Burton, John W., (ed.) (1990). Conflict: Teoria nevoilor umane, St. Martin's Press, New York.
– Max-Neef, M. (1991). Development and Human Needs, în Max-Neef M. (1991) Human Scale Development:
Conception, Application and Further Reflection, Apex Press, New York, 13-54.
– Rosenberg, Marshall B. (2001). Comunicarea nonviolentă un limbaj al compasiunii – imprimarea a 5-a.
Encinitas, CA: PuddleDancer Press.
4 Abordarea transformării conflictelor:
– Bitter, Jean-Nicolas, (2003). Les Dieux Ambusqués, Librairie DROZ, Geneve Paris.
– Lederach, JP (1995). Pregătirea pentru pace: transformarea conflictelor între culturi. Universitatea Syracuse
Presa.
– Lederach, JP (2005). Imaginația morală, arta și sufletul de a construi pacea, Oxford University Press.
– Bush, B. și Folger, J. (1994). Promisiunea medierii: Răspunsul la conflict prin împuternicire și recunoaștere, seria
Jossey-Bass Conflict Resolution. Jossey-Bass, San Francisco.
5 Adaptat după: Fisher, Simon, Jawed Ludin, Steve Williams, Dekha Ibrahim Abdi, Richard Smith și Sue Williams (2000):
Working with conflict, skills and strategies for action. Zed Books, Londra, New York.
6
Adaptare după: Fisher, Simon, Jawed Ludin, Steve Williams, Dekha Ibrahim Abdi, Richard Smith și Sue Williams (2000):
Working with conflict, skills and strategies for action. Zed Books, Londra, New York.
7 Glassl, Friedrich, (2002). Managementul conflictelor. Un manual pentru manageri și consultanți [Conflict Management.
Un manual pentru directori și consilieri] (ed. a 7-a completată și revizuită).
Editura Free Spiritual Life, Stuttgart.
8 Wüstehube, Ljubjana (2004): Analiza perspectivei conflictului (KPA) - un instrument analog al medierii pentru
analiza constructivă i prelucrarea conflictelor. În: Perspective Mediation Issue 1.
9 Bächler, Günther, (1999). Violența prin discriminare de mediu: cauze, arena Rwanda și
model de conflict. Editura academică Kluwer.

Editor:
Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, SDC
Divizia de prevenire și transformare a conflictelor (COPRET)
Freiburgstrasse 130
CH-3003 Berna

Autor:
Simon Mason și Sandra Rychard

12