CONSTITUTIA ROMANIEI

DE LA 1991
 CONTEXT NATIONAL

• Adoptarea Constitutiei din anul 1991 a fost una dintre

rezultatele Revolutiei din anul 1989, prin care s-a realizat
inlaturarea regimului comunist, a lui Nicolae Ceausescu si
nevoia de schimbare a constitutiei din anul 1965.
 CONSTITUTIA ROMANIEI

• Constituția României este legea fundamentală a statului român

care reglementează, printre altele, principiile generale de
organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle
fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice
fundamentale. Actuala Constituție a României a fost adoptată
în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a
intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul
național din 8 decembrie 1991.
• Constituția din 1991cuprinde 152 de articole împărțite în 7
titluri:
• Titlul I - Principii generale
• Titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
• Titlul III - Autoritățile publice
• Titlul IV - Economia și finanțele publice
• Titlul V - Curtea Constituțională
• Titlul VI - Revizuirea Constituției
• Titlul VII - Dispoziții finale și tranzitorii
• Unul dintre cele mai importante capitole adoptate in
constitutia din 1991 este Capitolul 2 din Drepturile si
Libertatile fundamentale:
• Dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică Articolul 22
• (1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi
psihică ale persoanei sunt garantate.
• (2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de
pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
• (3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
• Libertatea întrunirilor
Articolul 36
• Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte
întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în
mod paşnic, fără nici un fel de arme.
• Dreptul de vot
Articolul 34
• (1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi
până în ziua alegerilor inclusiv.
• (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub
interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre
judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
 SEPARAREA PUTERILOR IN STAT

• Separarea puterilor în stat, numită adesea doar "separația

puterilor", este un termen politic creat și folosit pentru prima
dată de gânditorul politic francez al epocii Iluminismului
Charles de Secondat, Baron de Montesquieu, constituind un
model de guvernare a tuturor statelor democratice de astăzi.
• Conform acestui model, puterea statului trebuie divizată în
diferite compartimente cu puteri și responsabilități separate și
independente. Cea mai normală separare a acestor puteri este cea
tripartită, care se întâlnește la majoritatea națiunilor moderne,
unde este vorba de puterile legislativă, judiciară și executivă, cu
mențiunea că aceste funcții nu au voie să se afle în aceeași mână.
• În România textul constituţional din 1991 nu menţionează în
mod explicit acest principiu deşi el stă la baza întreg
edificiului instituţional, fapt ce a reprezentat un motiv de
tensiune politică între majoritatea parlamentară şi opoziţia
acelor ani. Din 2003, în urma referendumului naţional din 18-
19 octombrie, Constituţia revizuită precizează în mod direct
(art. 1, alin. 4) faptul că „statul se organizează potrivit
principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă,
executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei
constituţionale”.
• Constitutia este legea organica ce sta la baza oricarui stat,
asigura buna functionare a mecanismului social intern si ajuta
la pastrarea ordinii prin stabilirea unor drepturi si indatoriri
cetatenesti egale pentru toata lumea si universal valabila.
 THANKS FOR WATCHING!

• Surse: www.wikipedia.ro
http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1
• In ce context a fost adoptata Constitutia din anul 1991?
• Cate titluti continea Constitutia din anul 1991?
• In ce an a fost revizuita constitutia de la 1991?