Sunteți pe pagina 1din 11

CONSTITUTIA ROMANIEI

DE LA 1991
CONTEXT NATIONAL

• Adoptarea Constitutiei din anul 1991 a fost una


dintre rezultatele Revolutiei din anul 1989, prin care
s-a realizat inlaturarea regimului comunist, a lui
Nicolae Ceausescu si nevoia de schimbare a
constitutiei din anul 1965.
CONSTITUTIA ROMANIEI

• Constituția României este legea fundamentală a


statului român care reglementează, printre altele,
principiile generale de organizare a statului,
drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
ale cetățenilor și autoritățile publice
fundamentale. Actuala Constituție a României a
fost adoptată în ședința Adunării Constituante din
21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma
aprobării ei prin referendumul național din 8
decembrie 1991.
• Constituția din 1991cuprinde 152 de articole
împărțite în 7 titluri:
• Titlul I - Principii generale
• Titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle
fundamentale
• Titlul III - Autoritățile publice
• Titlul IV - Economia și finanțele publice
• Titlul V - Curtea Constituțională
• Titlul VI - Revizuirea Constituției
• Titlul VII - Dispoziții finale și tranzitorii
• Unul dintre cele mai importante capitole adoptate
in constitutia din 1991 este Capitolul 2 din Drepturile
si Libertatile fundamentale:
• Dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică
Articolul 22
• (1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la
integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt
garantate.
• (2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui
fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori
degradant.
• (3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
• Libertatea întrunirilor
Articolul 36
• Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice
alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi
desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de
arme.
• Dreptul de vot
Articolul 34
• (1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18
ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
• (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal,
puşi sub interdicţie, şi nici persoanele
condamnate, prin hotărâre judecătorească
definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
SEPARAREA PUTERILOR IN STAT

• Separarea puterilor în stat, numită adesea doar


"separația puterilor", este un termen politic creat și
folosit pentru prima dată de gânditorul politic francez
al epocii Iluminismului Charles de Secondat, Baron de
Montesquieu, constituind un model de guvernare a
tuturor statelor democratice de astăzi.
• Conform acestui model, puterea statului trebuie
divizată în diferite compartimente cu puteri și
responsabilități separate și independente. Cea mai
normală separare a acestor puteri este cea tripartită,
care se întâlnește la majoritatea națiunilor moderne,
unde este vorba de puterile legislativă, judiciară și
executivă, cu mențiunea că aceste funcții nu au voie
să se afle în aceeași mână.
• În România textul constituţional din 1991 nu
menţionează în mod explicit acest principiu deşi
el stă la baza întreg edificiului instituţional, fapt
ce a reprezentat un motiv de tensiune politică
între majoritatea parlamentară şi opoziţia acelor
ani. Din 2003, în urma referendumului naţional
din 18-19 octombrie, Constituţia revizuită
precizează în mod direct (art. 1, alin. 4) faptul că
„statul se organizează potrivit principiului
separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă,
executivă şi judecătorească – în cadrul
democraţiei constituţionale”.
• Constitutia este legea organica ce sta la baza
oricarui stat, asigura buna functionare a
mecanismului social intern si ajuta la pastrarea
ordinii prin stabilirea unor drepturi si indatoriri
cetatenesti egale pentru toata lumea si universal
valabila.
THANKS FOR WATCHING!

• Surse: www.wikipedia.ro
http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1
ÎNTREBĂRI

• În ce context a fost adoptată Constituția din anul


1991?
• Câte titluri conținea Constituția din anul 1991?
• În ce an a fost revizuită constituția de la 1991?