Sunteți pe pagina 1din 6

GEOGRAFIA EUROPEI

VATICAN

CUPRINS:

1.1 Scurt istoric


1.2 Administraia Vaticanului
1.3 Capitala
1.4 Clima
1.5 Populaia
1.6 Armata
1.7 Turismul
1.8 Relaii cu Romnia
1.9 Concluzii
2.1 Bibliografie

1.1 Scurt istoric:


Statul papal ia fiinta in secolul al optsprezece-lea cand papa dobandeste in stapanire fostele posesiuni
bizantine din Italia Central, fcnd din Roma centrul politic i religios al bisericii catolice. n Evul
Mediu statul papal joac un important rol pe esicherul politic european. Dup ocuparea Romei de ctre
trupele italiene in anul 1870, papa se retrage n Vatican. Statul Vatican ia fiin prin tratatul de la
Lateran(11.2.1929), cnd statul italian recucereste vaticanul proprietatea exclusiv i jurisdic ia suveran
asupra unui cartier din N-V Romei. Conclavul Vaticanului alege la 16.10.1978 pe cardinalul Karol
Wojtyla, arhiepiscop de Cracovia drept cel de-al 266-lea papa, Ioan Paul al doilea devenind primul pap
naitalian din 1523 si cel mai tanar din ultimul secol.
1.2 Administraia Vaticanului:
Guvernatorul Vaticanului, cunoscut cteodat drept pre edintele, are ndatoriri similare cu cele ale unui
primar, inclusiv securitate local, dar fcnd excep ie rela iile interna ionale
Puterea legislativ este investit n Comisia pontifical pentru statul Vatican condus de un pre edinte.
Membri sunt cardinali numii de papa pentru un mandat de cinci ani.
Funciile juridice sunt conduse de trei tribunale -Signatura apostolic, Rota roman i Peniten ieria
apostolic, care sunt de asemenea arma juridic a Sfntului Scaun. Sistemul legal este bazat pe canon sau
dreptul ecleziastic; dac dreptul canonic nu este aplicabil, legile speciale ale teritoriului se aplic, de
obicei modelate dup prevederile italene.
Vaticanul are propriul oficiu potal, supermarket, banc (bancomatele sunt singurele din lume care
folosesc limba latin), staie feroviar, central generatoare de energie electric i cas de editur.
Vaticanul i emite propriile monede i timbre i controleaz prorpiul domeniu de internet.
Radio Vatican, postul oficial de radio, este unul din cele mai influente din Europa. L'Osservatore Romano
este ziarul semi-oficial. Este publicat de laici catolici, dar con ine informa ii oficiale.
Sistemul politic: Teocraie.
1.3 Capitala :
Vatican. Cartier in NV Romei, capitala Italiei, dezvoltat n timp ca re edin papal in jurul bisericii
construite de imparatul Constantin (sec.IV) pe locul mormantului Apostolului Petru. Din 1934 dispune de
o staie de cale ferata proprie legata de reteaua feroviar italian; heliport. Importnt centru de cultur:
Academia Pontificala de Stiinte(f. 1603), alte 6 academii, universitati (ntre care Pontificias Universitas
Gregoriana, activitate editorial (cri,un cotidian,LOsservatore Romano, periodice), post de radio cu
programe in 37 de limbi. Monumente:Vatican este o suma de monumente istorice,de art i arhitectur. Se
impune basilica San Pietro, cea mai mare biserica din lume, Capela Sixtina (pictata de Michelangelo),
Apartamentela Borgia (pictate de Pinturicchio), Pinacoteca etc
1.4 Clima:
Este Mediteranean, temperaturile medii lunare cuprinse ntre 7C n ianuarie i 25C n iulie, iar
precipitaile n jur de 650mm/an.
Altitudinea maxim este 77m. iar cea minim 19m.
Sunt cteva trsturi locale, n principal ceaa i roua cauzate de mrimea anormal a bazilicii Sf. Petru,
altitudinea, fntnile i mrimea ntins a pieei pavate.
1.5 Populaia:
Populaia permanent a Vaticanului este predominant masculin de i dou ordine de clugri e triesc n
Vatican. O minoritate sunt clericii vrstnici; cei care au rmas sunt membri ai ordinelor religioase. Mul i
muncitori locuiesc n afara zidurilor, inclusiv Garda elveian i personalul diplomatic.
Aproape toi cetenii Vaticanului locuiesc nuntrul zidurilor vaticane. Cet enia este acordat n
principal clerului, inclusiv nalilor demnitari, preoi, clugrite, precum i Grzi elve iene.

http://www.google.ro/imgres?
q=vatican&num=10&um=1&hl=ro&biw=1366&bih=600&tbm=isch&tbnid=xTzanPuOkR90MM:&imgrefurl=http://www.bestourism.com/items/
di/832%3Ftitle%3DVatican%26b
%3D141&docid=OMFNoq8T_xckZM&imgurl=http://www.bestourism.com/img/items/big/832/Vatican_Vatican-view-bynight_3255.jpg&w=504&h=348&ei=QH0WT9vyKcLLsgbmnex6&zoom=1&iact=hc&vpx=662&vpy=318&dur=2555&hovh=186&hovw=270&
tx=149&ty=160&sig=102508625865199928310&sqi=2&page=1&tbnh=117&tbnw=162&start=0&ndsp=21&ved=1t:429,r:17,s:0

1.6 Armata :
Vaticanul deine corpuri moderne de securitate, faimoasa "Gard Elve ian", o for militar pe baz de
voluntariat provenit din brbai elveieni. Garda nu este chiar o armat, ci mai mult o for de poli ie i
gard de corp pentru papa.
Garda palatina creata in 1850 a fost suprimata in 1970. Garda elvetiana creata in 1480 de papa Sixt al 4lea este recrutata dintre elvetienii de religie catolica si are in prezent un efectiv de c.120 de persoane.
1.7 Turismul :
Vatican dispune de un patrimoniu artistic si cutural inestimabil, care atrege anual milioane de turisti din
ntreaga lume. i-au ctigat celebritatea basilica San Pietro, Capela Sixtina (sec. 15-16 , cu picturi de
Michelangelo intre care Judecata de apoi, cu 343 figuri), muzeele Pio Clementino (cu sculpturi antice
elene si romane, intre care grupul Laocoon, Apollo din Belvedere, Atletul), Chiaromonti ( sec. 19 ,
cu galeria candelabrelor), Gregorino Egizio (cu arta egipteana antica), Muzeul Etnologic, Muzeul Istoric
s. a. Pinacoteca (cu tablouri de Rafael si alti pictori celebri ai Renasterii italiene si europene), Bibliotca,
cu o colectie de carti si manuscrise (65000, cele mai multe in latina si greaca), unica in lume.
Grdinile Vaticanului:
Au fost un loc de linite i meditaie nc n anul 1278, cnd Papa Nicholas al III-lea a restabilit re edin a
papal n Vatican.
Grdinile acoper aproape jumtate din zona de S i N a Vaticanului, n zona cunoscut ca dealul
Vaticanului. De asemenea spaiile grdinilor din Vatican sunt decorate de sculpturi i fntni.
Grdinile reprezint un loc de art, de istorie i natur, dar mai ales un loc spiritual.
Turiti pot vizita grdinile Vaticanului cu un mini autobus ecologic.
ntreg teritoriu statului Vatican a fost nscris n anul 1984 pe lista Patrimoniului Cultural Mondial
UNESCO.
1.8 Relatii cu Romania :
1 iunie 1920 stabilirea r.d. la nivel de legatie. 21 decembrie 1938 ridicarea legatiei Romaniei la nivel
de ambasada. 21 septembrie 1940 transformarea ambasadei Romaniei la nivel de legatie.7 iulie 1950

intreruperea r.d. 15 mai 1991 restabilirea r.d. la nivel de ambasada. Nuntiatura apostolica la Bucuresti si
ambasada la Vatican.

1.9 Concluzii:
Vaticanul reprezint centrul de comand suprem al catolicilor din lumea ntreag.
n Vatican nu exist partide politice.
Majoritatea italienilor angajai la Vatican nu dein cetenie vatican.
Turismul este un factor important al vieii de zi cu zi. Papa conduce litughia sptmnal i alte servicii
religioase.
n preajma Srbtorilor de Iarn sau a celor Pascale, micul stat din inima Italiei devine o cetate foarte
aglomerat a credinei.
La ora actual, Vaticanul reprezint unul dintre cele mai mari centre ale artei din ntreaga lume.
Drapelul include cheile porii cereti lsate urma ilor Apostolului Petru.
Srbtoarea Naional este pe 22 octombrie- aniversarea ncoronrii Papei Ioan Paul al II-lea (1978).
Cetenia poate fi primit prin reziden stabil i prin deinerea unui post n ora .
Statul Vatican nu are aeroporturi.

http://www.google.ro/imgres?
q=vatican&num=10&um=1&hl=ro&biw=1366&bih=600&tbm=isch&tbnid=ZosACpalIJHRtM:&imgrefurl=http://mariatravel.ro/paste2011/extern/paste-roma-vatican-avion/&docid=CE_E8idd2HMykM&imgurl=http://mariatravel.ro/wp-content/uploads/2011/02/vatican-stemcell.jpg&w=500&h=375&ei=QH0WT9vyKcLLsgbmnex6&zoom=1&iact=hc&vpx=642&vpy=175&dur=403&hovh=194&hovw=259&tx=195&
ty=78&sig=102508625865199928310&sqi=2&page=1&tbnh=113&tbnw=174&start=0&ndsp=21&ved=1t:429,r:3,s:0

2.1 BIBLIOGRAFIE

Matei C. Horia., Negu S., Nicolae I., teflea N., Enciclopedia lumii, (1981), Editura tiinific i
enciclopedic, Bucureti.
Matei C. Horia., Negu S., Nicolae I., Vintil Rdulescu Ioana, Radu Caterina, (2005), Enciclopedia
Europei, Editura Meronia, Bucureti.
http://www.romania-actualitati.ro/gradinile_vaticanului_deschise_pentru_public-33199
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vatican
http://en.wikipedia.org/wiki/Vatican_City

S-ar putea să vă placă și