Guvernul și politica – Brazilia

Conform constituției din 1988, Brazilia este o republică federativă prezidențială. Forma de
guvernământ a fost inspirată de modelul Statelor Unite ale Americii, însă sistemul juridic
brazilian urmează tradiția romano-germanică a dreptului pozitiv. Unitățile federative ale
Braziliei nu se bucură de aceeași autonomie ca cele ale Statelor Unite, prerogativele de
autoguvernare fiind extrem de limitate prin puterea lor redusă privind legiferarea.

Sistemul politic brazilian este bazat pe principiul separării puterilor în stat al lui Montesquieu,
puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească fiind independente și având
aceeași importanță[47].

Congresul Național — sediul puterii legislative.

Puterea executivă este exercitată de președintele Republicii, care cumulează funcția de șef al
statului cu cea de șef al guvernului. Este ales pentru o perioadă de patru ani și poate fi reales
consecutiv. Actualul președinte al Braziliei este Jair Bolsonaro, numit în funcție în urma
alegerilor din 7 octombrie 2018. Puterea legislativă este reprezentată de Congresul Național,
împărțit în două camere — Camera Deputaților cu mandat de patru ani și Senatul Federal, ai
cărui membri au un mandat pe o perioadă de opt ani. Puterea judecătorească este exercitată de
curți și tribunale. Instanța superioară a puterii judecătorești este Tribunalul Federal Suprem,
compus din unsprezece judecători numiți de președinte cu aprobarea Senatului.

Legislație
Sistemul juridic brazilian este bazat pe tradiția romano-germanică[48]. Astfel, dispozițiile
dreptului civil prevalează asupra practicilor dreptului comun. Cel mai important act legislativ în
Brazilia este Constituția Federală, promulgată la data de 5 octombrie 1988. Orice altă legislație
sau decizie a tribunalelor și curților trebuie să fie conforme principiilor sale[49]. Statele
federale componente au propriile lor constituții, care de asemenea nu pot fi în contradicție cu
cea federală.[49] Un caz aparte îl constituie Districtul Federal, care, deși este una dintre cele
27 de unități federative, nu are o constituție proprie, ci o așa-numită „lege organică”, asemenea
fiecărui municipiu[50].

Competența este administrată de către autoritățile din sistemul judiciar, cu toate că în unele
situații Constituția Federală permite Senatului să intervină în deciziile juridice. Există, de
asemenea, instanțe specializate, cum ar fi Justiția Militară și Justiția Electorală a Muncii, cea
mai importantă autoritate în domeniu fiind Curtea Supremă de Justiție. Acest sistem a fost
criticat în ultimele decenii, din cauza timpului îndelungat în care sunt luate deciziile finale.
Procesele pot dura ani sau chiar mai mult de un deceniu până când sunt finalizate.[51]

Împărțirea teritorială
Articol principal: Unitățile federative ale Braziliei.
Brazilia este o federație constituită prin uniunea indisolubilă a celor 27 de unități federative (26
de state membre și Districtul Federal), având un număr total de 5.564 de municipii[52]. Toate
 unitățile administrativ-teritoriale dispun de personalitatea juridică a dreptului public, astfel,
similar fiecărei persoane fizice de pe teritoriul național (cetățean brazilian sau străin), posedă
drepturi și îndatoriri stabilite prin Constituția Federală. Dispun de autoadministrație,
autoguvernare și autoorganizare, ceea ce înseamnă că au dreptul să-și aleagă liderii și
reprezentanții politici și să-și administreze afacerile publice fără ingerințe din partea altor
entități administrative.

Statele și municipiile pot să se separe în mai multe state sau municipii sau să se unească dacă
populația aferentă decide în acest sens printr-un referendum. De acest drept nu beneficiază și
Districtul Federal.