La tema: Comunicarea

Publica

A elaborat:
Bondari Anastasia
Grupa C-11
Orice societate incearca sa lupte impotriva raului social care o loveste
(insecuritate, accidente, boli, degradarea spatiului inconjurator etc.) si sa
promoveze valorile colective necesare confortului si propriei sale dezvoltari.
Foarte repede, reglementarile si controalele se dovedesc incapabile sa

obtina rezultatele asteptate. Nu este de ajuns ca o masura sa fie obligatorie

pentru a modifica comportamentul individual. Mai bine ar fi sa se incerce
obtinerea adeziunii voluntare a fiecaruia, incercindu-se antrenarea oamenilor
in aceasta miscare care presupune binele fiecaruia, precum si acela al col
ectivitatii. Acesta este obiectivul comunicarii publice.

IN CAMPUL COMUNICARII SOCIALE

In timp ce publicitatea comerciala lauda atuurile produselor pentru a-i face
pe oameni sa le cumpere, comunicarea publica, ale carei tehnici si mijloace
sunt asemanatoare datorita utilizarii generalizate a posibilitatilor mediatice
(campanii de afisare, mesaje televizate), incearca sa-l faca pe fiecare
cetatean responsabil de alegerile sale in materie de sanatate si securitate si
sa asigure participarea sa la viata publica. Comunicarea sociala nu se
multumeste sa informeze. Un anunt de tipul Nu fumati! Tutunul este
daunator sanatatii nu le ofera fumatorilor indeajuns de multe motive pentru
a-si schimba comportamentul. Comunicarea elaborata stiintific studiaza
toate caracteristicile tabagismului, relatiile de dependenta ale organismului
in privinta consumului, analizand toate mijloacele persuasive apte sa
modifice comportamentele. Explicatia si justificarea preced sloganul. Apar
astfel trei intrebari importante (Christian Baylon, Xavier
Mignot, Comunicarea1:
Care sunt fundamentele economice, morale si politice ale comunicarii
publice?
In ce consta legitimitatea sa?
Care este locul sau specific in raport cu legile si controalele care incearca
simultan sa modifice comportamentele?
Care credeti ca este locul si rolul comunicarii publice in societatea
romaneasca de astazi? Identificati cauze ale acestei situatii. Cine credeti ca
trebuie sa se implice in realizarea unei comunicari publice? Argumentati
pozitia sustinuta.

COMUNICAREA PUBLICA PRECIZARI TERMINOLOGICE

Comunicarea publica reprezinta recurgerea din ce in ce mai clara si mai
organizata din partea administratiilor de stat la mijloacele publicitare si la
relatiile publice. Acest fapt se datoreaza faptului ca, pe de o parte, statul
trebuie sa faca fata unor noi responsabilitati (care s-au amplificat in interiorul
statului providenta), iar, pe de alta parte, recurge la noi procedee de
gestionare, inclusiv la procedeele de gestionare a opiniei puse la punct in
sfera afacerilor comerciale si industriale.
Folosirea expresiei comunicare publica merita cateva precizari. Trebuie mai
intai sa deosebim comunicarea publica de comunicarea politica, cu care este
adesea confundata; in perioade electorale, un guvern sau un ministru este
tentat sa valorizeze mai curand politica personala si cea a partidului decat
actiunile intreprinse de administratia pe care o conduce; totusi, comunicarea
publica nu se limiteaza doar la campaniile ministeriale, iar interesul de a nu o
transforma intr-un apendice al comunicarii politice este din ce in ce mai

evident, data fiind mai ales diversificarea metodelor si raspandirea acestora

la toate esaloanele administrative.
In al doilea rand, comunicarea publica nu trebuie asimilata comunicarii
institutionale.
Accentul pus pe aspectul institutional sau organizational are ca efect
disimularea caracteristicilor specifice comunicarii de intreprindere, pe de o
parte, si comunicarii publice, pe de alta; dezvoltarea celei din urma trebuie
legata de anumite transformari care se produc chiar in interiorul aparatului
de stat.
Comunicarea publica urmareste patru categorii de efecte :
1. modernizarea functionarii administratiilor (este mai ales cazul
dispozitivelor de relatii cu publicul sau al sistemelor de prezentare si
transmitere a informatiei).
Administratiile trebuie sa faca fata unor cereri din ce mai complexe si
precise; cei administrati se asteapta sa obtina informatii la care socotesc ca
au dreptul si nu mai accepta raspunsuri care se ascund dupa secretul
deciziilor administrative si dau impresia de arbitrar; adaptarea si
modernizarea administratiilor depind la fel de mult de schimbarile
comportamentului celor administrati care se considera tot mai mult niste
consumatori, chiar niste clienti;
2. unele campanii isi fixeaza ca obiectiv producerea unor schimbari de
comportament.
3. pentru unele administratii sau intreprinderi publice, grija principala este sa
isi asigure prin comunicare o imagine moderna;
4. cautarea adeziunii cetatenilor cu privire la o anumita problema, prin
actiuni de sensibilizare.

Comunicarea publica
Publicitatea preconizeaza modificari comporta incurajeaza achizitionarea unui mentale in
vederea schimbarii obi ceiurilor; este mai curand anti consum; produs nou, deci favorizeaza
consumul; pune accentul mai mult pe marca decat pe produs, vrea mai mult sa convinga
decat sa informeze; se sprijina pe fapte dovedite (relatii intre tabagism si cancer, eficienta
purtarii centurii de siguranta); face din consumator un personaj invingator; se refera la
comportamentele ideale ale cetatenilor cu privire la propria lor persoana; este finantata
prin produsele cumparate de consumatori; este finantata de colectivitate: fonduri venite de
la stat sau asociatii unde cea mai mare parte a resurselor provine din colecte de la
populatie.
Comunicare guvernamentala reflecta orientarea guvernului; este expresia statului incarnat
de ministrii; este indicatorul privilegiat al democratiei: explica neclaritatile deciziilor si
informeaza asupra consecintelor lor; este indicatorul eficientei guvernului: cauta sa
foloseasca in mod optim resursele nationale; societatile democtratice cel mai bine informate
sunt in general cele mai performante (consens relativ); include comunicarea publica in ceea
ce priveste subiectele de interes public precum prevenirea accidentelor si maladiilor, lupta
contra somajului si inflatiei, promovarea valorilor culturale, sociale si patrimoniale.
Persuasiunea si constrangerea sunt cele doua mijloace complementare ale actiunii
guvernamentale in domeniul comunicarii publice, al doilea mijloc neintervenind decat atunci
cand primul a esuat. A convinge pentru a modifica comportamente prejudiciabile in sens

individual sau colectiv implica o conditie prealabila: a face cunoscute motivele ce justifica
modificarile de atitudine preconizate, deci sa difuzeze la maximum faptele si comentariile
explicative ale subiectului campaniei. Ceea ce nu este prea usor: actiunile pub licitare
comerciale pentru tutun si alcool sunt mult mai prezente decat sloganele unei campanii
antitabagice sau antialcoolice.
Informatiile astfel difuzate formeaza o parere care interpreteaza cunostiintele, le confera un
sens, o importanta, un rol; formarea acestei pareri este, dupa achizitionarea cunostiintelor
necesare, etapa care conditioneaza schimbarea de comportament.
In virtutea carei puteri, prin organisme interpuse, anumiti indivizi pot sa isi aroge privilegiul
incercarii de a modifica in mod legal comportamentele semenilor lor? Cand comunicarea
publica serveste bunastarii colective, colectivitatea nu are nici o rezerva. De obicei insa,
comunicarea publica are o or igine esential guvernamentala, iar semnatarul campaniilor nu
este neutru in ceea ce priveste actiunea angajata si rezultatele sale. Oricare ar fi tema
pastrata, se
intampla frecvent ca ministrul in cauza sa observe impactul comunicarii asupra publicului si
sa incerce sa beneficieze in urma succesului acesteia in privinta propriei imagini.
Mai ramane legitimitatea economica a comunicarii publice, care poate fi bine apreciata in
termeni financiari. Orice prevenire impotriva pericolelor sociale (boli cardio-vasculare,
alcoolism, tabagism, toxicomanie etc.), antreneaza economii importante in ceea ce priveste
costul ingrijirilor medicale si sociale atunci cand actiunile desfasurate se dovedesc eficiente.
Apararea mediului, informarea economica, imbunatatirea imaginii de marca a corpurilor
sociale au, desigur, o explicatie financiara, dau nastere la castiguri ce contribuie la
imbogatirea comunitatii in ansamblu, precum si a indivizilor care o formeaza. Comunicarea
publica dobandeste astfel o legitimitate economica apreciabila in mod concret, ceea ce nu
se intampla intotdeauna in cazul legitimitatilor morala si politica.

CAMPANIA DE COMUNICARE PUBLICA

Elaborarea unei strategii de comunicare publica tine cont de principii tehnice riguroase.
Un singur subiect trebuie sa fie abordat in timpul campaniei (unitatea temei); informatia
trebuie sa se desfasoare pe o perioada de timp definita stiintific, fara intrupere (unitate de
timp).
Impactul comunicarii este cu atat mai puternic, cu cat cel mai mare numar de mijloace este
reunit
in profitul sau (unitate a intregului).
Strategia ia in calcul urmatoarele puncte: alegerea temei campaniei, definirea tintei
urmarite, a conceptiei, a tonului, continutului, atractia si semnatura mesajului. Este ales in
functie de imprejurari subiectul pentru care comunicarea are cele mai multe sanse de a
modifica starea existenta. Conceptia mesajului, element fundamental al comunicarii, se
supune unor principii ce au in vedere eficienta. Mesajul poate apela la sentimentul de frica
(securitate rutiera), umor, sau erotism. Mesajul trebuie sa fie insotit de un slogan care sa
afirme obiectivul campaniei si sa dea tonul acesteia.
Ultima componenta, forma grafica a sloganului, simbolul, reprezinta semnatura scrisa a
campaniei. Reprezentand printr-un desen concis sfatul despre care este vorba, simbolul
trebuie sa atraga atentia prin noutate, prin forma, sa se observe de departe; facut pentru a
dura, el trebuie reprodus din abundenta, pana ce doar simpla prezenta sa ne aminteasca
despre ce este vorba.
Subiectele abordate pot fi repartizate in trei categorii, fara limite clare:
cele care incearca sa modifice comportamentele: lupta impotriva accidentelor de munca,
a tabagismului, a tratamentelor gresite aplicate copiilor sau femeilor, a incendiilor sau a
focurilor din paduri etc;
cele care au ca obiect prezentarea noilor elemente de informare privind drepturile si
datoriile cetatenilor: serviciul national, declararea veniturilor, modalitati de creare de
afaceri;
cele care intentioneaza sa promoveze servicii si organisme publice: muzee, lucru manual,
parcuri naturale regionale, imaginea de tara etc.

Oricare ar fi subiectul tratat si suma bugetului acestor campanii, pentru a obtine o eficienta
maxima se apeleaza la canale mediatice diferite: televiziune si radio, presa nationala si
regionala, reviste, afise si cinema, brosuri si pliante.
Identificati campanii de comunicare publica realizate in Romania; comentati subiectul
acestor campanii si modul de realizare.
Propuneti trei subiecte pentru care credeti ca este necesara realizarea unor campanii de
comunicare publica. In limita cunostiintelor pe care le detineti in acest moment,
incercati sa elaborati o strategie de campanie pe aceste subiecte.
Cum putem caracteriza comunicarea publica?
Comunicarea publica reprezinta recurgerea din ce in ce mai clara si mai organizata din
partea administratiilor de stat la mijloacele publicitare si la relatiile publice. Acest fapt se
datoreaza faptului ca, pe de o parte, statul trebuie sa faca fata unor noi responsabilitati
(care s-au amplificat in interiorul statului providenta), iar pe de alta parte, recurge la noi
procedee de gestionare, inclusiv la procedeele de gestionare a opiniei puse la punct in sfera
afacerilor comerciale si industriale

Comunicarea publica urmareste patru categorii de efecte:

1. modernizarea functionarii administratiilor (este mai ales cazul
dispozitivelor de relatii publice sau al sistemelor de prezentare si transmitere
a informatiei);
2. unele campanii isi fixeaza ca obiectiv producerea unor schimbari de
comportament.
3. pentru unele administratii sau intreprinderi publice, grija principala este sa
isi asigure prin comunicare o imagine moderna.
4. cautarea adeziunii cetatenilor cu privire la o anumita problema, prin
actiuni de sensibilizare.
Teme:
cele care incearca sa modifice comportamentele: lupta impotriva
accidentelor de munca, a tabagismului, a tratamentelor gresite aplicate
copiilor sau femeilor, a incendiilor sau a focurilor din paduri etc.;
cele care au ca obiect prezentarea noilor elemente de informare privind
drepturile si datoriile cetatenilor: serviciul national, declararea veniturilor,
modalitati de creare de afaceri;
cele care intentioneaza sa promoveze servicii si organisme publice:
muzeee, lucru manual, parcuri naturale regionale, imaginea de tara etc.